Connect with us
Publicitate

ACTUALITATE

6 ianuarie: BOBOTEAZA sau BOTEZUL DOMNULUI. Sfințirea Agheasmei Mari. Tradiţii şi superstiţii


Publicat

Una dintre cele mai populare sărbători creştine, Boboteaza sau Botezul Domnului, are semnificaţii importante pentru credincioşi. În ajunul acesteia, credincioşii postesc şi se pregătesc într-un mod special pentru a întâmpina marele praznic. Aceştia primesc preotul cu „botezul” sau cu „Iordanul”, care le binecuvântează locuinţele şi gospodăriile cu Agheasmă Mare.

Citește și SFÂNTUL IOAN 2020: MESAJE şi FELICITĂRI de SFÂNTUL IOAN Botezătorul. Felicitări pentru Ion, Ioana, Nelu, Oana

Pe data de 6 ianuarie, creştinii ortodocşi prăznuiesc Botezul Domnului sau Boboteaza. Această sărbătoare reprezintă botezul în apa Iordanului a Mântuitorului Iisus Hristos de către Sfântul Ioan Botezătorul. În ajunul şi în ziua de Bobotează, în toate bisericile ortodoxe se sfinţeşte agheasma cea mare.

Boboteaza – semnificaţii creştine

La 30 de ani, la plinatatea varstei barbatului desavarsit, a venit Hristos la Iordan, unde Sf. Ioan Botezatorul invata si boteza cu botezul pocaintei; iar despre Iisus le spunea: „Se afla in mijlocul vostru Acela pe voi Care nu-L stiti” (Ioan 1, 26).

„Nici eu nu-L stiam pe El, dar Cel ce m-a trimis sa botez cu apa, Acela mi-a zis: peste Care vei vedea Duhul coborandu-Se si ramanand peste El, Acela este Cel ce boteaza cu Duh Sfant. Si eu am vazut si am marturisit ca Acesta este Fiul lui Dumnezeu” (Ioan 1, 33-34). Cand a aparut Hristos pe malul Iordanului, Sf. Ioan, luminat de Duhul Sfant, Il recunoaste si-L arata multimilor, zicand: „Iata Mielul lui Dumnezeu, Cel ce ridica pacatul lumii” (Ioan 1, 29).

Aceasta marturie era foarte necesara israelitenilor, care asteptau pe Mesia cel profetit cu multe veacuri inainte. Hristos ii cere lui Ioan sa-L boteze, iar acesta, dupa o impotrivire de adanca smerenie, primeste sa-L boteze, dupa randuiala lui. Dupa botezul lui Hristos cerurile s-au deschis, Duhul lui Dumnezeu S-a coborat in chip de porumbel si a stat peste Iisus, iar Tatal a marturisit: „Acesta este Fiul Meu cel iubit, intru Care am binevoit!” (Matei 3, 17).

Astfel, botezul primit de Hristos are si un alt scop: Epifania – aratarea Sfintei Treimi – moment in care El avea sa fie descoperit lui Ioan si, prin acesta, lui Israel, ca Fiului lui Dumnezeu si ca Mesia, scrie crestinortodox.ro.

În ziua de Bobotează are loc sfințirea apei, în timpul slujbei de Iordan. Pregătirea acestui moment se face, și astăzi, cu multă atenție, în fiecare comunitate. Locul de desfășurare a slujbei se alege împreună cu preotul satului, de obicei într-un spațiu mai larg – unde să fie cel puțin o fântână -, în imediata vecinătate a unei ape curgătoare, în gospodăria unui om sau în curtea bisericii.

Citeşte şi Minunea apei din Israel. De Bobotează, râul Iordan îşi schimbă cursul

Tradiţii şi superstiţii

Pentru acest moment se aduce apă, care se pune în vase mari de lemn și, tot acum, se taie, la râu, o cruce mare de gheață. În jurul acestei cruci sau în jurul crucii care se află în mod normal în curtea bisericii, se desfășoara întreg ceremonialul religios, la care participă toată suflarea comunității.

După slujba de sfințire a apei, transformată în agheasmă, fiecare sătean își ia apă sfințită în vasele de lemn sau de sticlă cu care a venit de acasă.

Odată ajunși acasă, oamenii sfințesc cu agheasmă șura, grajdul, animalele din grajd, pomii din livadă, casa și interiorul casei.

În Ajunul Bobotezei se purifică oamenii şi gospodăriile, prin stropirea lor cu apă sfinţită, se desfăşoară practici de stimulare a rodului pământului (colindul cu Chiraleisa), dar sunt impuse şi interdicţii pentru a asigura bunăstarea şi sănătatea credincioşilor în noul an.

Totodată, în ajun, fetele mari postesc ca să aibă bărbaţi buni şi cuminţi, iar femeile fac piftie ca să le fie tot anul faţa fragedă ca piftia.

La sfinţirea caselor şi creştinilor de către preot, fetele încearcă să fure fire de busuioc din găleata cu agheasmă, ca să le pună la cap şi să-şi viseze ursitul, în acelaşi scop, fetele, văduvele şi flăcăii tomnatici iau un fir de busuioc de la preot, îl leagă cu aţă, lână sau mătase roşie şi îl poartă cu ei pentru a fi ocrotiţi.

Obiceiul specific acestei zile este colindatul cu Chiraleisa, în care grupuri de băieţi înconjurau casele, grajdurile şi anexele sătenilor sunând din clopoţei, tălăngi ori fiare vechi, rostind în cor versurile: „Chiraleisa,/ Spic de grâu / Până-n brâu, / Roade bune, / Mană-n grâne”.

Fiind şi ultima zi a ritualului de peţire a fetelor, Boboteaza reprezenta în conştiinţa populară apogeul practicilor referitoare la întâlnirea ursitului şi a dragostei adevărate.

În această noapte, fetele recurgeau la numeroase practici mai mult sau mai puţin magice pentru a-şi ghici sau vedea alesul, precum: numărau parii de la gard, ghiceau în oglindă şi chiar în apă, puneau fire de busuioc sub pernă, scoteau diferite obiecte simbolice de sub farfurii ori scormoneau focul din vatră spunând: „Cum sar scânteile din jăratic, aşa să scânteie inima lui, şi nu inteţesc focul, ci inteţesc inima lui”.

Boboteaza cumulează elemente specifice de reînnoire a timpului calendaristic, la riturile creștine adăugându-se practici populare de purificare a spațiului și de alungare a spiritelor malefice.

În anumite regiuni ale țării, purificarea aerului se făcea, cândva, prin focuri și fumegații. Această manifestare avea loc imediat după sfințirea apei când tinerii se retrăgeau pe locuri mai înalte, având asupra lor cărbuni aprinși ce fuseseră folosiți anterior la aprinderea secalușelor, și aprindeau focurile de Bobotează.

Rugul era făcut din vreascuri și frunze uscate strânse de feciori cu o zi înainte.

Tinerii cântau și dansau în jurul focului și săreau peste foc, atunci când acesta se mai potolea, în credința că vor fi feriți, astfel, de boli și de pacate.

La plecare, fiecare lua cărbuni aprinși cu care, odată ajunși acasă, afumau pomii din livadă în scop fertilizator. De asemenea, înconjurau casa cu pulberea folosită ca încărcătură pentru secălușe crezând că, în acest fel, casa va fi ferită de primejdii, mai ales de trăsnete.

Fetele îşi visează ursitul

Fetele care doresc să își viseze ursitul trebuie să “fure” sau să accepte de la preot un firicel de busuioc sfințit. Se spune că dacă îl vor ține în sân sau îl vor pune sub pernă înainte de a adormi, dar și dacă postesc și se roagă Sfântului Ioan în ajun de Bobotează, îl vor vedea în vis pe cel cu care le este hărăzit să se căsătorească.

Se spune că cei care reușesc să nu mănânce și să nu bea nimic în această zi vor avea parte de noroc, sănătate și binecuvântare de la Dumnezeu pe tot parcursul anului.

După ce iau agheasmă de la preot, fetele tinere obișnuiesc să se îmbăieze de trei ori în râu sau să-și toarne apa pe cap simbolic. Precum s-a adunat poporul la malurile Iordanului, tot așa se vor strânge pețitorii la ușa fetei respective.

Slujba numită „Sfinţirea cea mare a apei” se săvârşeşte de două ori pe an: mai întâi, în ajunul Bobotezei, iar mai apoi, pe 6 ianuarie, în ziua de Bobotează.

Sfințirea cea mare a apei, săvârșită de preoți în ziua în care Mântuitorul Iisus Hristos a sfințit firea apelor, botezându-Se în râul Iordan, este oficiată numai în biserica sau lângă o apă curgătoare curată.

În cadrul acestei slujbe, spre deosebire de cea in care se sfinteste aghiasma mica, apa este sfintita printr-o dubla invocare a Duhului Sfant. Astfel, agheasma mare are o putere sfintitoare deosebit de mare, ea purtand in sine darurile minunate ale Duhului Sfant cu mult mai mult decat aghiasma cea mica.

Agheasma, apa sfinţită prin slujba bisericească, se face când preotul cheamă asupra ei puterea Duhului Sfânt, pentru ca ea să aibă puterea de a sfinţi viaţa oamenilor şi a naturii înconjurătoare, pentru ca ele să capete binecuvântarea Domnului. Apa este simbolul curăţirii sufletesti, a promovării şi a sfinţirii vieţii.

La Botezul Domnului, se face agheasma mare; aceasta se ia înainte de anaforă; se dă şi celor ce sunt opriţi de la Împărtăşanie, ca întărire spre nădejdea pocăinţei, a mângâierii şi îndreptării lor pentru viitor (Constituţiile Apostolice VIII, 29).

Cu agheasma mare se pot stropi şi casa, curtea, grădina, vitele, ogoarele şi livezile, spre a fi păzite de lucrările necurate ale diavolului (doar de Bobotează sau periodic).

De asemenea, cu pocăinţa şi cu binecuvântarea duhovnicului, agheasma mare se poate lua şi în cazuri de boli grele. Fiind încărcată cu darurile dumnezeieşti ale Duhului Sfânt, agheasma mare a săvârşit adesea minuni, tămăduind bolnavi, apărând de rele şi izbăvind din primejdii pe cei credincioşi.

„Fiind folosită numai în cantităţi mici, agheasma nu trebuie să fie înmulţită; o sticlă de agheasmă mare este suficientă pentru un an, fiind folosită mai rar decât cea mică; în ce priveşte agheasma mică, slujba pentru sfinţirea acesteia poate fi săvârşită oricând în an, atât în biserică, cât şi în casele credincioşilor; când facem sfeştanie în casă, preotul poate sfinţi o cantitate mai mare de apă, în funcţie de dorinţa şi nevoile fiecăruia.

Agheasma nu se strică niciodată, datorită prezenţei în ea a harului lui Dumnezeu, nu a altor motive precum intrarea în contact a apei cu argintul sau pentru asocierea ei cu busuiocul (superstitie).

Dacă agheasma capătă însă un miros neplacut, din pricina vasului in care a fost pastrată si nu mai poate fi folosita, aceasta se varsa intr-o apa curgatoare curata sau la radacina unui copac.

Agheasma adunată la un loc din mai mulți ani sau de la mai multe biserici și mănăstiri nu este mai puternică decât aghiasma sfințită la oricare biserică de rând.

Harul lui Dumnezeu și darurile Duhului Sfânt nu se adună matematic, după mintea noastră, ci se dăruiesc fiecăruia din mila lui Dumnezeu, rodind după măsura credinței fiecăruia.

Astfel, unul care bea aghiasma de la biserică de care aparține poate fi mai folosit decât unul care bea aghiasma adunată de la mai multe mănăstiri.

Agheasma se păstreaza curată și proaspătă vreme îndelungată, fără a da semne de învechire sau alterare.

Deși acest lucru este unul dintre cele mai mici semne ale prezentei harului în această apă sfințită, el ar fi de ajuns singur să-l nască întru credința pe cel necredincios.

Fiind sfințită numai la începutul anului, agheasma mare este păstrată cu multa grijă în Sfântul Altar, ea fiind folosită de preot la multe rugaciuni săvârșite peste an: agheasma mare este folosită în slujba Botezului, la sfințirea bisericilor, a antimiselor și a Sfântului și Marelui Mir; cu ea se stropesc și obiectele liturgice și icoanele ce urmează a fi sfințite; cu ea se stropesc demonizații si cei vrăjiți, atunci când li se citesc rugăciunile de dezlegare și molitfele; ea se folosește și la unele dintre rugăciunile din Molitfelnic, precum cele de deochi și de curatire a fântânii, holdelor etc.

În zilele de Bobotează, fiecare creștin este dator să ia acasă agheasma mare și să o păstreze într-un loc deosebit și curat.

Cu această ocazie, credincioșii beau agheasma mare vreme de opt zile, începând din ziua Bobotezei și încheind în ziua de odovanie a praznicului (14 ianuarie); numai în aceasta perioadă se poate bea agheasma mare făra post și spovedanie.

După data de 14 ianuarie, aghiasma mare „se ia numai cu post si cu spovedanie, întotdeuna înainte de anfură, cu binecuvântarea preotului duhovnic”.

Unii preoți obișnuiesc să dea agheasma mare, după post și spovedanie, acelora care nu au binecuvantarea de a se împărtași cu Sfintele Taine. Cu binecuvântarea duhovnicului, postind măcar în ajun, aghiasma mare se poate bea și în zilele de sărbătoare.

Apa are o semnificaţie specială în această zi; se spune că apa sfinţită luată are puteri miraculoase, astfel, în ziua de Bobotează nu se spală rufe.

În satele de pe malul unei ape, în timpul slujbei de Bobotează, s-a împământenit obiceiul ca preotul să arunce o cruce de lemn în apa rece, uneori îngheţată, iar câţiva feciori curajoşi sar după ea şi o aduc înapoi.

Boboteaza este, simbolic şi o sărbătoare a purificării naturii de forţele răului, prin apa sfinţită. Tot acum, în anumite zone ale ţării, se fac previziuni despre condiţiile meteorologice din acest an, dacă acestea vor fi sau nu favorabile recoltei.

Dincolo de obiceiurile creştine din această zi, în tradiţia românească se practică şi unele ritualuri păgâne de purificare, de alungare a spiritelor rele din gospodării şi animale. Unii îşi afumă grajdurile şi vitele pentru a alunga duhurile rele din acestea, alţii aprind focuri pe câmp sau cântă melodii însoţite de strigături şi zgomote.

Toate acestea au, în esenţă, rolul de curăţire şi de îndepărtare a răului.



ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Alba24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


Publicitate

EVENIMENT

UDMR Alba acuză o fraudă electorală la Lopadea Nouă. Două persoane cu vize de flotant ar fi încălcat legea

Publicat

Reprezentanții UDMR Alba acuză o posibilă fraudă electorală în comuna Lopadea Nouă. Mai exact, președintele formațiunii politice, Arpad Ladanyi, a declarat că două persoane ar fi obținut viză de flotant pe adresa unei reședințe la care nu locuiesc efectiv și în acest fel ar fi votat fraudulos la alegerile de astăzi. 

Arpad Ladany a declarat pentru alba24.ro că una dintre cele două persoane vizate și-a obținut viza de flotat în data de 22 septembrie, dar nu a locuit niciodată pe raza comunei Lopadea Nouă, însă astăzi a votat în comuna respectivă.

De asmenea, nici a doua persoană care potrivit reprezentanților UDMR și-a obținut viza de flotant la o adresă la care nu locuiește efectiv a votat tot la Lopadea Nouă.

”Cel puțin două persoane care nu locuiesc de fapt în comuna Lopadea Noua și care si-au stabilit reședința în mod fictiv in comuna obținând viza de flotant au votat fraudulos. UDMR – Organizația Județeană Alba formulează plângere împotriva tuturor persoanelor care fraudeaza legea, care comit fraudă electorală votand în baza unei reședinte fictive. S-a formulat plângere împotriva numitei B. L. și împotriva lui B. I., De asemenea, solicităm tragerea la răspundere penală și a complicilor”, a declarat Arpad Ladany pentru alba24.ro

De asmenea, președintele UDMR a mai precizat că luni va formula o plângere penală pe care o va înainta către Parchetul de pe lângă Judecătoria Aiud.

sursă foto: arhiva alba24.ro, rol ilustrativ

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

Prezență la urne ora 14.00. TOP – Localități cu cei mai mulți alegători la vot din județul Alba

Publicat

Mai multe localități din Alba au înregistrat prezențe record la vot. Ceru Băcăinți este pe primul loc, cu o prezență de aproape 70%.  

La Arieșeni, Ohaba și Ocoliș, mai mult de jumătate dintre cetățenii cu drept de vot au fost deja la urne, până la ora 14.00.

Citește și: Creștere bruscă a numărului de alegători, în cea mai depopulată comună din Alba. O treime din votanți sunt flotanți

Ceru Băcăinți:

Înscriși pe liste permanente si complementare 215

Votanți pe liste permanente si complementare 99

Votanți pe liste suplimentare 44

Votanți cu urnă mobilă 6

Total votanți 149

Prezență la urne 69,30 %

Arieșeni:

Înscriși pe liste permanente si complementare 1.430

Votanți pe liste permanente si complementare 686

Votanți pe liste suplimentare 33 Votanți cu urnă mobilă 12

Total votanți 731

Prezență la urne 51,11 %

Ohaba:

Înscriși pe liste permanente si complementare 530

Votanți pe liste permanente si complementare 197

Votanți pe liste suplimentare 51

Votanți cu urnă mobilă 22

Total votanți 270

Prezență la urne 50,94 %

Ocoliș:

Înscriși pe liste permanente si complementare 490

Votanți pe liste permanente si complementare 202

Votanți pe liste suplimentare 30

Votanți cu urnă mobilă 13

Total votanți 245

Prezență la urne 50 %

Coincidență sau nu, la Ceru Băcăinți se înregistrează un număr mare de vize de flotanți, obținute în ultimele luni.

Același lucru s-a întâmplat și în alte localități din Alba, cu număr semnificativ de flotanți.

Deși la nivel național, chestorul Bogdan Despescu a anunțat măsuri dure pentru aceste categorii de votanți, IPJ Alba nu a anunțat nici o măsură.

Citeste mai mult
Publicitate

ACTUALITATE

ALEGERI locale 2020: PREZENȚA vot ora 14.00 – 24,66%, mai mică față de cea din 2016. Aproape 3000 votanți pe liste suplimentare

Publicat

Peste 24% dintre alegători au mers la vot, până la ora 14.00, în județul Alba. Prezența la vot este mai mică față de acum 4 ani (25,41%), la aceeași oră de referință.

Secțiile de vot s-au deschis de la ora 7.00 și se vor închide la ora 21.00.

Vezi VOT ALEGERI locale 2020. TOT ce trebuie să ştii despre scrutinul de ASTĂZI, pentru alegerea primarilor şi consilierilor

La ora 14.00, prezența la vot era de 24,66% (față de 25,41% în 2016). Au votat 76.597 persoane din care 72.150 pe liste permanente, 2.988 pe liste suplimentare, 1.459 cu urna mobilă; 37.817 în mediul urban; 38.780 în mediul rural.

Prezența la vot pe orașe și municipii – județul Alba (ora de referință 14.00):

Alba Iulia –  17,19%

Aiud – 17,64%

Sebeș – 19,54%

Blaj –  19,48%

Ocna Mureș – 16,67%

Cugir – 20,52%

Câmpeni – 38,95 %

Abrud –  28,71%

Baia de Arieș – 26,66%

Teiuș –  24,91%

Zlatna – 27,38%

La ora 13.00, prezența la vot era de 20,23% (față de 21,10% în 2016). Au votat 62.850 alegători (59.186 pe liste permanente, 2.662 pe suplimentare, 1.002 cu urna mobilă; 31.729 în mediul urban; 31.121 în rural). În 12 localități din Alba, prezența este de peste 50% (Colibi, Răcătău, Izvoarele, Casa de Piatră, Lunca Largă, Ghiolcani, Ceru Băcăinți, Crăciunelu de Sus, Odverem, Dealu Geoagiului, Vidolm, Vălișoara).

La ora 12.00, prezența la vot era de 15,61% (față de 15,82% în 2016). 499 de persoane au votat cu urna mobilă și 2.332 pe liste suplimentare. În total, în județ s-au prezentat la urne 48.485 votanți (24.948 în mediul urban, 23.537 în mediul rural; 45.654 pe liste permanente).

La ora 11.00, prezența la vot era de 11,19% (față de 11,34% în 2016). Au votat 34.754 de alegători în Alba (32.552 pe liste permanente, 2.013 pe liste suplimentare, 189 cu urna mobilă; 17.931 în mediul urban, 16.823 în mediul rural).

La ora 10.00, prezența la vot era de 7,28% (față de 7,48% în 2016). În mediul urban, au fost la urne 11.667 de locuitori, iar în mediul rural – 10.954. În total, în județ, au votat 22.621 alegători (20.935 pe liste permanente, 1.676 pe liste suplimentare, 10 cu urna mobilă).

La ora 9.00, prezența la vot era de 3,94% (3,96% în 2016). Au votat 12.263 persoane din care, 10.912 alegători pe liste permanente/complementare, 1.350 pe liste suplimentare, o persoană cu urna mobilă. În mediul urban au votat 6.425 alegători, în cel rural, 5.838.

Până la ora 8.00, votaseră 5.737 de alegători (3.033 urban / 2.704 rural), din care 4.799 înscriși pe liste permanente și complementare și 938 pe liste suplimentare. Prezența la vot era de 1,84%, mai mare ca acum 4 ani (1,78% în 2016).

În jurul orei 8.40, prezența la vot era de 3,20%.

În judeţul Alba, sunt 310.563 cetăţeni cu drept de vot, care au acces la 439 de secţii de votare organizate în localităţi, potrivit potrivit prezenta.roaep.ro. Aproximativ 62.000 dintre ei sunt din Alba Iulia, care are 50 de secţii de votare.

La alegerile locale, se poate vota doar în comuna, oraşul, municipiul sau subdiviziunea administrativ-teritorială a municipiului în care alegătorul îşi are domiciliul sau reşedinţa. Totodată, cetăţenii pot vota numai la secţia de votare la care este arondată strada sau localitatea de domiciliu sau reşedinţă.

Vedeți AICI secția de vot la care sunteți arondați.

Dreptul de vot se exercită în baza unui act de identitate valabil, emis de statul român.

Comparativ, la alegerile locale din 2016 prezența la vot în județul Alba era următoarea:

– ora 8.00, 5.640 de alegători votaseră deja. Prezenţa la vot era de 1,78%

– ora 9.00, 12.529 de alegători – la urne, în judeţul Alba. Prezenţa la vot era de 3,96%

– ora 10.00, 23.685 de persoane din Alba la secţiile de vot; prezenţa la vot era de 7,48%

– ora 11.00, 35.894 (11,34%) dintre cetăţenii cu drept de vot din judeţul Alba se prezentaseră la urne

– ora 12.02, 50.044 de cetăţeni din judeţul Alba era înregistraţi că au votat; reprezentau 15,82% dintre alegătorii cu drept de vot. 48.116 dintre ei pe listele permanente

– ora 13.00 – votaseră 66.724 de alegători în judeţul Alba. Prezenţa la vot, 21,09%. La nivel naţional, erau 3.874.875 alegători înregistraţi că au votat (21%)

– ora 14.00 – votaseră 80.379 de alegători din judeţul Alba. Prezenţa la vot, 25,41%, în judeţul Alba şi 24,84% la nivel naţional

– ora 15.08 – votaseră 94.056 de alegători din judeţul Alba. Prezenţa la vot, 29,74% în Alba, 28,82% la nivel naţional

– ora 16.00 – votaseră 104.325 de alegători din judeţul Alba. Prezenţa la vot, 32,98% în Alba, 33,1% la nivel naţional

– ora 17.00 – votaseră 117.066 de alegători din judeţul Alba. Prezenţa la vot, 37,01% în Alba, 35,34% la nivel naţional (6.475.118 alegători la urne)

– ora 18.00 – votaseră 132.206 alegători din judeţul Alba. Prezenţa la vot, 41,8% în Alba, faţă de cea la nivel naţional, de 39,17% (7.177.770 alegători la urne)

– ora 19.00 – votaseră 147.913 alegători din judeţul Alba. Prezenţa la vot, 46,76% în Alba, faţă de cea la nivel naţional, de 42,93%

– ora 20.00 – votaseră 160.663 alegători din judeţul Alba. Prezenţa la vot, 50,79% în Alba, faţă de cea la nivel naţional, de 46,24%

– ora 21.00 – votaseră 168.780 de cetăţeni din Alba, din 315.280 pe liste. Prezenţa la vot, 53,21% în Alba, faţă de cea la nivel naţional, de 48,27%.

Citeste mai mult
Publicitate

ACTUALITATE

VOT cu urna mobilă finalizat la Spitalul Județean din Alba Iulia: 21 de persoane au votat, 9 dintre ei pacienți COVID

Publicat

Votul cu urna mobilă a fost finalizat, la Spitalul Județean de Urgență din Alba Iulia, potrivit reprezentanților unității medicale. Au votat, în total, 21 de persoane.

Potrivit sursei citate, 9 dintre ei sunt pacienți COVID.

Au fost 11 alegători înscriși pentru vot cu urna mobilă la sediul principal de pe Bd. Revoluției, unul la secția de recuperare medicală și alți 10 la Secția de Boli Infecțioase (COVID). Doar 9 dintre aceștia din urmă au votat.

Potrivit legislației actuale, alegătorii internaţi într-o unitate sanitară publică sau privată pot solicita exercitarea dreptului de vot prin intermediul urnei speciale, numai dacă au domiciliul sau reşedinţa în localitatea pe raza căruia se află unitatea respectivă.

 

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate