Connect with us
Publicitate

EVENIMENT

Deschiderea oficială a FITS și inaugurarea sediului NTT DATA, la Sibiu. Festival cu 770 de evenimente și invitați din 75 de țări

Publicat

A 29-a ediție a Festivalului Internațional de Teatru de la Sibiu (FITS) a început vineri, 24 iunie, și durează până în 3 iulie.

La mică distanță de Alba Iulia, vor fi aproape 770 de evenimente, cu 3.300 de invitați din 75 de țări, în 70 de spații de joc.

YouTube video

Tema din acest an a festivalului este „Frumusețe”, iar Alba24.ro este partenerul media al evenimentului.

  • Ca să fiţi la curent cu cele mai noi informaţii şi cu programul actualizat al Festivalului, vă recomandăm să descărcaţi gratuit aplicaţia FITS din App Store şi Google Play Store. Aplicaţia nu doar că afişează noutăţile, însă vă ajută să vă gestionaţi programul de evenimente şi să ajungeţi în timp util acolo unde vă doriţi.

„În numele frumuseții ne întâlnim în acest an cu unele dintre cele mai mari companii de artele spectacolului care există pe glob. FITS readuce libertatea, miracolul și creația într-un oraș care a dovedit cu prisosință că este casa artelor spectacolului și a teatrului în lume”, a spus Constantin Chiriac, președinte FITS și directorul general al Teatrului Național „Radu Stanca”, în conferința de presă de debut a acestei ediții.

Programul Festivalului Internațional de Teatru de la Sibiu, Ediția 2022, poate fi consultat AICI.

Deschiderea Festivalului Internațional de Teatru și inaugurarea noului sediu al NTT DATA

Evenimentul de deschidere a Festivalului a avut loc vineri, odată cu inaugurarea noului sediu din Sibiu al NTT Data. Noul birou NTT DATA Center Sibiu se află în zona Trei Stejari, pe strada Șerbota.

Investiția este de peste 11 milioane de euro, cu o suprafață de aproximativ 8.000 de metrii pătrați.

NTT DATA – Foto: Sebastian Marcovici

„Ne bucurăm că avem prilejul să dăm ceva înapoi comunității în care ne-am născut, am crescut și ne-am format.

Cu cât înțelegem mai repede că fiecare acțiunea a noastră la nivel individual are un impact mai mult sau mai puțin vizibil asupra tuturor celor din jur și mediului înconjurător cu atât vom reuși mai bine să atragem oameni și experiențe care ne ajută să evoluă către o societate sustenabilă.

Evenimentul de astăzi demonstrează acest lucru.

Inaugurarea noului sediu este un proiect de reconversie urbană important care a dus la transformarea acestei zone a Sibiului și FITS a pus Sibiul pe harta celor mai mari evenimente culturale ale lumii”, spune Maria Metz, CEO al NTT DATA România.

NTT DATA – parte a NTT Group, este compania inovatoare de servicii IT cu prezență globală și sediul central în Tokyo.

Despre NTT DATA

”Totul a început în anul 2000, când Daniel Metz a format o echipă de 10 oameni tineri, talentați și de încredere. Cu o atitudine puternică și o dorință mare de a inova și de a remodela peisajul IT românesc, s-a născut o nouă companie sub numele de EBS România.

Compania nou formată a dat sentimentul de siguranță și angajament față de clienți, angajați, parteneri și comunitatea locală, cultivând astfel un statut bazat pe încredere.

În 2002, după lansarea cu succes a propriului ERP pentru piața românească (Clarvision ERP), compania a înregistrat o creștere din ce în ce mai mare în toate domeniile, făcând din EBS România un lider în domeniul soluțiilor și serviciilor software și un angajator de top pe piața locală.

Având o amprentă germană solidă cu peste 75% vorbitori de limba germană, scopul nostru a fost întotdeauna de a fi un partener relevant și de încredere pentru clienți și parteneri.

Încă de la început, am fost vizionari și pionieri pe diferite planuri: în afaceri, în relația noastră cu universitățile și în implicarea noastră în comunitate.

Prima filială EBS a fost deschisă la Sibiu în 2006, iar în același an compania a devenit Microsoft Gold Certified Partner. Anul 2009 a adus recunoașterea companiei ca SAP Value Added Reseller, iar câțiva ani mai târziu, am devenit SAP Gold Partners.

În plus, am fost prima companie autorizată SAP SuccessFactors în România și am fost primul partner SAP care a implementat soluția SAP/S4HANA la noi în țară. Acest lucru ne-a oferit oportunitatea de a dezvolta și implementa noi soluții digitale pentru clienții noștri” au transmis reprezentanții companiei, pentru Alba24.

Foto: Cristian Marcovici

O etapă importantă a fost anul 2011, când a fost deschisă filiala din București. În același an, compania a intrat pe piața Embedded, lucru care ne-a ajutat să fim pionieri în dezvoltarea noilor tehnologii și să oferim soluții integrate, pentru industria auto.

În 2013, EBS România a fost achiziționată de compania japoneză NTT DATA, consolidându-și astfel creșterea și internaționalizarea.

În 2016, compania și-a schimbat numele în NTT DATA Romania, obținând o nouă identitate. De asemenea, anul 2016 a marcat inaugurarea noului sediu din Cluj-Napoca, NTT DATA Tower.

În 2021, Maria Metz a fost numită noul CEO al NTT DATA Romania.

”Astăzi suntem 2.000 de colegi entuziaști care își desfășoară activitatea în 7 centre universitare importante din România și Serbia (Cluj Napoca, București, Iași, Timișoara, Brașov, Sibiu și Novi Sad).

Împreună construim proiecte remarcabile și rezolvăm provocările reale cu care se confruntă companiile și societatea. Ne definim prin curaj, colaborare, implicare, curiozitate și prin faptul că suntem pionieri” au adăugat reprezentanții companiei.

Una dintre cele mai vechi forme de teatru japonez

Centrul NTT data, inaugurat în cadrul ceremoniei de deschidere a Festivalului Internațional de Teatru, a inclus în program un moment artistic susținut de Yamamoto Noh Theatre din Osaka.

Foto: Sebastian Marcovici

Spectacolul din cadrul inaugurării reprezintă una dintre cele mai vechi forme de teatru japonez, inclusă în patrimoniul UNESCO.

Istoria celui mai mare festival din Transilvania. Personalitățile care au marcat FITS

În 1993, un grup condus de Constantin Chiriac, actor la Teatrul „Radu Stanca” din Sibiu, s-a hotărât să dăruiască orașului un Festival de teatru.

Un demers pornit exclusiv din dragostea de oraș, dragostea de teatru și dorința de a oferi comunității un reper, un motiv de mândrie și bucurie.

Era martie și erau troiene de zăpadă. Pentru mulți cei care nu văzuseră zăpadă decât în filme, România părea o țară fascinantă. La primele ediții, oaspeții au purtat usturoi în buzunare, pentru a se proteja de vampiri.

Totuși, prin marile spectacole ale teatrului românesc și ale teatrelor invitate, Festivalul a fost remarcat în peisajul cultural internațional.

Festivalul a crescut de la an la an, numărul țărilor participante ajungând de la opt, la cea de-a doua ediție, până la 68, în 2005.

Peste 2.000 de participanți au fost prezenți atunci la Sibiu, pregătind agenda culturală pentru programul Sibiu 2007 – Capitală Culturală Europeană.

Anul 2007 a marcat o ediție de excepție a Festivalului ca recunoaștere a contribuției acestui eveniment la obținerea titlului de Capitală Culturală Europeană alături de Luxemburg și Marea Regiune, reunind peste 2500 de invitați din 70 de țări.

Personalități de renume mondial – artiști, regizori, ambasadori, premieri, președinți de state – au fost prezente la Festivalul Internațional de Teatru de la Sibiu de-a lungul timpului.

Faptul că într-un oraș mic din Transilvania are loc cea mai mare celebrare a artelor spectacolului din lume a atras și atrage în continuare zeci de mii de pasionați de cultură, într-un pelerinaj care umple Sibiul de o efervescentă bucurie.

Străzi, piețe, catedrale, biserici, parcuri, cetăți, hale și săli de teatru sunt pline până la refuz cu oaspeți veniți din toate colțurile lumii pentru a se bucura de această sărbătoare..

Devenită aproape tradiție de câțiva ani, știrea că Festivalul începe cu toate biletele vândute nu mai miră pe nimeni, la fel și faptul că locurile de cazare din oraș sunt, de asemenea, vândute în totalitate, mult înaintea primei zile de Festival.

E un semn de normalitate, o confirmare a unui dat: cultura schimbă comunități, aduce oamenii împreună și poate modifica, fundamental în bine și pentru totdeauna, istoria și arhitectura unui oraș, căci în Sibiu halele industriale dezafectate au fost transformate într-o veritabilă Fabrică de Cultură.

Festivalul Internațional de Teatru de la Sibiu reprezintă, dincolo de o celebrare a artelor, o îmbinare perfectă între teatru, dans, circ, film, carte, conferințe, expoziții, performance, muzică, și o ocazie de învățare și perfecționare pentru mii de voluntari români și străini care s-au alăturat evenimentului, an de an, legând prietenii, uneori de o viață.

Astăzi, o lume întreagă recunoaște cu reverență că, vreme de zece zile, în timpul Festivalului Internațional de Teatru, Capitala Culturală Mondială este în România, la Sibiu.

Temele FITS

Fiecare ediţie a Festivalului este inspirată de o temă generoasă în jurul cărora se face planificarea artistică
1995 – Toleranţă / 1996 – Violenţă /  1997 – Identitate Culturală /  1998 – Legături /  1999 – Creativitate / 2000 – Alternative / 2001 – Provocări /  2002 – Punţi / 2003 – Mâine /  2004 – Moşteniri /  2005 – Semne /  2006 – Împreună?! /  2007 – Next /  2008 – Energii /  2009 – Inovaţii / 2010 – Întrebări /  2011 – Comunităţi /  2012 – Crize. Cultura face diferența / 2013 – Dialog /  2014 – Unicitate în diversitate /  2015 – Growing smart/ Smart growing / 2016 – Construind încredere /  2017 – Iubire /  2018 – Pasiune /  2019 – Arta de a dărui /  2020 – Puterea de a crede /  2021 – Construim speranță împreună /  2022 – Frumusețe

Festival-carusel complex al tuturor artelor

Festivalul Internațional de Teatru de la Sibiu reprezintă, dincolo de o celebrare a artelor, o îmbinare perfectă între teatru, dans, circ, film, musical, opera, carte, conferințe, expoziții, performance, muzică, spectacole de stradă.

Teatru

Încă de la prima ediție a festivalului, câteva dintre cele mai reprezentative companii internaționale de teatru, regizori, actori, scenografi au fost prezente la Sibiu, fapt ce a dus la o transformare nu numai a deschiderii comunității către alte mentalități, lumi și culturi, ci și la o profesionalizare a artiștilor și studenților români în artele spectacolului, invitați la Sibiu pentru a prezenta spectacole și pentru a participa la ateliere, conferințe etc.

Pe parcursul primelor 27 de ediții, festivalul a prezentat peste 1.500 de spectacole în săli (teatru, dans, circ, muzică, operă, musical, concerte), dintre care mai bine de 1.000 au fost spectacole de teatru.

FITS: foto Max Shuz

Regizori renumiți pe plan mondial sau tineri regizori, cu potențial deosebit, au contribuit la notorietatea festivalului: Rimas Tuminas, Andriy Zholdak, Hanoch Levin, Lev Erenburg, Eugenio Barba, Yuri Kordonsky, Pippo Delbono, Eimuntas Nekrosius, Masahiro Yasuda, Levan Tsuladze, Lars Norén, Peter Brook, Armin Petras, Joël Pommerat, Declan Donnellan, Hideki Noda, Ivan Vîrîpaev, Peter Stein, Wajdi Mouawad, Krystian Lupa, Lev Dodin, Angélica Liddell, Emmanuel Demarcy-Mota, Data Tavadze, Kazuyoshi Kushida, Yoshi Oida, Monika Strzepka, Christoph Marthaler, Thomas Ostermeier, Luk Perceval, Jarosław Fret, Alvis Hermanis, Tim Robbins, Tang Shu-Wing, Philippe Genty, Akihiro Yamamoto, Jernej Lorenci, Robert Wilson, Hideki Noda, Eric Lacascade, Lisa Peterson, Eirik Stubø, Timofey Kulyabin și mulți alții.

Regizori români importanți au fost prezenți an de an la festival, la mai multe ediții: Silviu Purcărete, Victor Ioan Frunză, Cătălina Buzoianu, David Esrig, Alexandru Dabija, Mihai Măniuțiu, Răzvan Mazilu, Alexandru Darie, Alexander Hausvater, Miriam Răducanu, Radu Beligan, Chris Simion, Felix Alexa, Gábor Tompa, Anca Bradu, Alexandra Badea, Radu Afrim, Florin Piersic Jr., Radu Alexandru Nica, Gavriil Pinte, Vlad Massaci, Cristi Juncu, Andrei Șerban, Theodor Cristian Popescu, Lia Bugnar, Ada Milea, Bobi Pricop, Bogdan Georgescu, Eugen Jebeleanu, Gigi Căciuleanu, Andrei și Andreea Grosu, Eugen Gyemant, Cătălin Ștefănescu, Radu Jude, Vlad Cristache, Botond Nagy, Nona Ciobanu.

Dansul

Chiar dacă FITS și-a păstrat în titulatură cuvântul teatru acesta a devenit un festival de artele spectacolului încă de la primele edițiii. FITS a invitat diferite tipuri de spectacole de dans – contemporan, tradițional (flamenco, kathak, kabuki, butoh, noh, derviș, african, balinez), hip-hop, flexing. Coregrafi importanți de dans contemporan sau tradițional au marcat istoria festivalului: Karine Ponties, Amir Kolben, Gigi Căciuleanu, Adi Sha’al, Nicole Mossoux, Patrick Bonté, Lia Rodrigues, Marie Chouinard, Noa Wertheim, Răzvan Mazilu, Thierry Smits, Barak Marshall, Inbal Pinto & Avshalom Pollak, Sasha Waltz, Alain Buffard, Thierry Smits, Paco Peña, Rocío Molina, Olivier Dubois, Ohad Naharin, María Pagés, Jesus Carmona, Brenda Angiel, Ziya Azazi, Jin Xing, Linda Kapetanea, Aditi Mangaldas, Inbal Pinto și Avshalom Pollak, Yamamoto Akihiro, Damien Jalet, Hervé Koubi, Reggie (Regg Roc) Gray, Peter Sellars, Gregory Maqoma, Itzik Galili, Eun-Me Ahn, Michèle Noiret, Luca Silvestrini.

Circul clasic și circul contemporan

De la primele ediții, spectacolele de circ au fost prezente în festival, pe stradă sau în săli de spectacole, bucurându-se de un mare succes.

Printre cele mai faimoase companii invitate la Sibiu se numără Cirque Baroque, Les Lendemains – din Franța, Circa Contemporary Circus, Les Parfaits Inconnus, Les 7 Doigts de la Main și Machine de Cirque – din Canada, Circa Contemporary Circus și Gravity & Other Myths, Strut & Fret Production House – din Australia, Lady Cocktail și Cie Carré Curieux, Cirque Vivant! – din Belgia, Compagnia Finzi Pasca, Martin Zimmermann, Compagnia Baccalà și David Dimitri – din Elveția, Kallo Collective din Finlanda, Lurrak – din Franța.

Musical-ul

FITS a găzduit mai multe spectacole de musical semnate atât de regizori internaționali (Pierre Notte), cât și de cunoscuți regizori români sau de origine română (Răzvan Mazilu și Cosmin Chivu).

Opera

Printre trupele de operă prezente în cadrul programului FITS de-a lungul timpului se numără: Yue Opera din China, Hangzhou Yue Opera Theatre și Shaoxing City Performance CO., sau Vuyani Dance Theatre din Africa de Sud.

Muzica

De-a lungul celor 25 de ediții FITS, concertele de muzică în aer liber, mai ales cele prezentate în Piața Mare și Piața Mică din Sibiu, au strâns cel mai mare număr de spectatori.

Dintre artiștii naționali și internaționali care au performat pe scena festivalului fac parte: Misia, Mamselle Ruiz, Vama (trupă), Holograf, Delia & Band, Imperial Kikiristan, Șuie Paparude, Vunk, Loredana Groza, Smiley, Fanfara de la Cozmești, Voltaj, Vama Veche, Iris, Zdob și Zdub, Direcția 5, Cargo.

Cu timpul, secțiunea de muzică și concerte a FITS s-a orientat din ce în ce mai mult spre alte genuri (fado, gospel, jazz, concerte de orgă) și spre nume noi de formații și artiști, cum ar fi Kadebostany, DeStaat, KillAson, Youngr, Adrian Naidin.

Concertele din biserici și în situri istorice

Bisericile din Sibiu și din Mărginimea Sibiului au găzduit de-a lungul edițiilor o serie de concerte de Fado, Gospel, orgă, operă și de alte genuri muzicale, oferite de artiști și trupe românești și internaționale, cum ar fi Weinberger Blues Machine, Isabelle Roy, Felix Dima Quarteto, Celina Ramsauer, Max Vandervorst, Cantabile, André Mergenthaler, Ursula Philippi, Orchestra Bibescu, Marius Mihalache, Matthias Anton Quartett, Mariachi Figueroa, Kleztory, Mandinga, Stockholm Lisboa Project, Shaun Davey, Ensemble Renaissance, Grigore Leșe, Francesco Agnello, Grupul Vocal Acapella, IDMC Gospel Choir, Compagnie Lyrique Corse, Llarena „Michito”, Cantabile – The London Quartet, The Mystery of Bulgarian Voices, Maria Berasarte, Sanda Weigl, Howard Gospel Choir, Group TAGO & AtoBIZ Ltd., Corul Kurrende din Tübingen & Orchestra Filarmonicii de Stat Sibiu & Corul Bach Sibiu, SoNoRo, Fado Violado, Ana Sofia Varela, Adrian Naidin Quartet, Jorge Da Rocha, Cristiano de Sousa, Liviu Holender, Fiona Pollak Parvathy Baul.

Începând cu ediția a XXIV-a (9-18 iunie 2017), programul evenimentelor FITS s-a extins și în lăcașurile de cult din bisericile fortificate transilvănene, creând o nouă dimensiune a festivalului prin valorificarea patrimoniului cultural românesc și aducând un surplus importanței valorii orgilor transilvănene renovate.

Spectacolele de stradă

De-a lungul unui sfert de secol, peste 500 de companii de stradă au performat în diferite spații deschise ale orașului Sibiu. Printre cele mai importante nume se numără Teatr Osmego Dnia, Biuro Podróży, Neighbourhood Watch Stilts International, DAH Teater, Teatrul Masca, Fanfara din Cozmești, Fundația Abracadabra, Osadia, Aktionstheater Pan.Optikum, Generik Vapeur, Compagnie Transe Express, Faber Teater, Compagnie Malabar, Compagnie Carabosse, Compagnie Oposito, Xarxa, Les Goulus, Plasticiens Volants, Aérosculpture, Teatr KTO, Ljud Company, La Salamandre, Carros de Foc, Bash Street Theatre, Sarruga Produccions, International Show Parade, Close-Act Theatre, Bilbobasso, Theater Titanick, David Dimitri, Cirq’ulation Locale, Cie. Faï, Kitonb Project, AAINJAA, Cie. Woest, Muare Experience & Duchamp Pilot, Cie Remue Ménage, Teatro tascabile di Bergamo, Planète Vapeur, Geschwister Weisheit, Teatro dei Venti, Architects of Air.

Spectacolele de patrimoniu

Aceste spectacole create de-a lungul timpului la Sibiu s-au bucurat de aprecierea publicului național și internațional, regăsindu-se parțial în programul fiecărei ediții FITS: Metamorfoze, Faust, Așteptându-l pe Godot, Lulu, Povestea prințesei deocheate, Un tramvai numit Popescu și Ispita Cioran.

Revista Aplauze este în fiecare an parte integranta din experiența festivalului. Publicația este realizata în colaborare cu cadre didactice și studenți de la specializarea Litere și Teatrologie, din cadrul Universității „Lucian Blaga”, al Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca și al Universității Naționale de Artă Teatrală și Cinematografică București și se conturează ca un laborator de scriere de cronică de artele spectacolului (cronici de spectacole, interviuri, jurnal cultural, relatări de evenimente, prezentări), care contribuie la dialogul artistic al festivalului. Aplauze este distribuită gratuit în mai multe locații ale festivalului și poate fi accesată și descărcată online de pe site-ul festivalului.

Structuri asociate și evenimente conexe

Programul de Voluntariat dezvoltat în cadrul FITS este poate cel mai mare program educațional bazat pe selecție, voluntariat și training în domeniul artelor spectacolului și al managementului cultural.

În fiecare an, aproximativ 500 de voluntari din toate colțurile lumii, antrenați și grupați în funcție de preferințele personale și profesionale, participă la organizarea și desfășurarea FITS.

Pe lângă selecția de voluntari locali și naționali, Programul de Voluntariat include în fiecare an și voluntari internaționali.

Acest demers internațional a început în 2005, creându-se o comunitate de peste 200 de voluntari din țări precum: Bulgaria, Canada, Coreea de Sud, Iran, Japonia, Franța, Georgia, Germania, Indonezia, Mexic, Rusia, Singapore, Turcia și Ungaria. FITS colaborează cu o serie de parteneri pentru recrutarea acestora, precum Capitale Europene ale Culturii sau Eu-Japan Fest.

Prin intermediul celei din urmă, pe durata celor 10 ani de parteneriat, peste 130 de tineri japonezi au venit la Sibiu și au contribuit la organizarea festivalului.

Bursa de Spectacole este o structură asociată FITS, care își propune să acorde șanse tuturor artiștilor, operatorilor culturali, instituțiilor de spectacole sau rețelelor culturale să întâlnească producători importanți din lume.

De la prima ediție organizată în 1997, Bursa de Spectacole de la Sibiu s-a dezvoltat și a devenit o rețea culturală care face legătura dintre festivaluri și artiști, companii independente sau instituții de stat, din domeniul artelor spectacolului. Anual, peste 300 de participanți din întreaga lume, de la diverse organizații culturale (agenții de impresariat artistic, ONG-uri, instituții de stat, companii independente etc.), se întâlnesc la Sibiu pentru a stabili conexiuni în vederea realizării unor posibile parteneriate viitoare.

Pentru informații despre cum puteți participa la Bursa, tema și datele din acest an ale evenimentului, va rugăm accesați secțiunea dedicată.

Aleea Celebritatilor este un proiect care a pornit în 2013 la inițiativa conducerii FITS și a Teatrului Național „Radu Stanca”.

Primăriei și Consiliului Municipal Sibiu li s-a propus crearea în Parcul Cetății a unei Alei a Celebrităților. Primele personalități care au primit o stea, în timpul celei de-a XX-a ediții (7-16 iunie 2013), au fost Ariane Mnouchkine, Declan Donnellan, Eugenio Barba, Silviu Purcărete, George Banu, Kanzaburo Nakamura XVIII.

Pentru întreaga componență stelară a Aleii, v-am pregătit mai multe detalii în secțiunea dedicată .

Therme Forum – Teatru și arhitectură

Începând cu ediția aniversară de 25 de ani (8-17 iunie 2018), organizatorii FITS au considerat utilă propunerea unei noi secțiuni dedicate unui forum în ceea ce privește nevoile comunității și ale mediului arhitectural și urban în relația cu noile cerințe ale lumii artelor spectacolului.

Timp de trei zile, reprezentanți ai unor instituții internaționale importante de artele spectacolului (Joe Melillo – Brooklyn Academy of Arts, Andrzej Kosendiak – National Forum of Music, Annette Mees – Royal Opera House Covent Garden, Constantin Chiriac – FITS), precum și arhitecți de renume mondial (Nils Fischer – Zaha Hadid Architects, Andrew Bromberg – Aedas International, Maximilian și Daniel Zielinski – Foster & Partners, Jean-Guy Lecat – Studio JG Lecat, Kengo Kuma – Kuma and Associates, Louis Becker – Henning Larsen, Erci Bunge – nArchitects, Jason Flanagan – Flanagan Lawrence I Architects), au discutat despre experiența teatrală a viitorului prin prisma arhitecturii, a programării, a tehnologiei și a evoluției comunităților.

Totodată, temele principale abordate au avut rolul de a disemina rolul arhitecturii emblematice, a identității de brand în relație cu comunitatea, a viitorului care influențează flexibilitatea, permeabilitatea și relația cu comunitatea și rolul mediului construit în modelarea experienței vizitatorilor.

Conferințe și seminarii

Artiștii prezenți la FITS sunt invitați să dialogheze cu critici și profesioniști din artele spectacolului, precum George Banu, Octavian Saiu sau Cătălin Ștefănescu, despre rolul artei lor sau despre rolul artelor spectacolului și al managementului cultural în societate.

De-a lungul istoriei festivalului, mai multe personalități ale societății românești și internaționale au intrat în dialog cu publicul festivalier: Jonathan Mills, Pawel Potoroczyn, Mircea Dinescu, Sorin Alexandrescu, Jan Klata, Krystian Lupa, Neil LaBute, Peter Stein, Pippo Delbono, Wajdi Mouawad, Roman Dolzhansky, Tim Robbins, Eugenio Barba, Evegeny Mironov, Jaroslaw Fret, Luk Perceval, Thomas Ostermeier, Vincent Baudriller, Irina Margareta Nistor, Ioan Holender, Akihiro Yamamoto, Christophe Sermet, Marcel Iureș, Rimas Tuminas, Robert Wilson, Vasile Șirli, Ada Solomon, David Baile, Ohad Naharin, Radu Jude, Alexandru Dabija, Tang Shu Wing, Cristian Mungiu, Isabelle Huppert, Eugenio Barba, Nicola Savarese, Ioan-Aurel Pop, Jean Michel Ribes, Sever Voinescu, Denis O’Hare, Stan Lai.

Lansări de carte

Timp de 27 de ani, în colecția FITS au apărut peste 50 de publicații, printre care studii, eseuri, albume și antologii despre artiști, istoria artelor spectacolului, artă, management, piese contemporane de teatru, marketing și management cultural etc.

În categoria studii și eseuri, festivalul a publicat o serie de cărți semnate de autori precum: George Banu, Eugenio Barba, Augusto Boal, Luc Bondy, Michael Chekhov, John Russell Brown, Marina Davydova, Pippo Delbono, Maria M. Delgado, Nikolai Mihailovici Gorceakov, Thomas Ostermeier, Iulia Popovici, Olivier Py, Cristian Radu, Dan Rebellato, Nicola Savarese, Bruno Tackels, Matei Vișniec, Noel Witts.

Spectacole lectură și teatru radiofonic

Începând cu ediția din 1997, FITS editează și Antologia pieselor prezentate în secțiunea „Spectacole-lectură”. Texte contemporane ale dramaturgilor români și internaționali sunt publicate într-o limbă de circulație internațională și română. Majoritatea pieselor publicate sunt prezentate sub forma unor spectacole lectură sau chiar spectacole finite.

FITS: Film

Secțiunea de filme a luat ființă pentru o mai bună diseminare a operelor artiștilor care și-au încheiat activitatea în domeniul artelor spectacolelor, ca de exemplu Jerzy Grotowski, Tadeusz Kantorsau Liviu Ciulei, dar și pentru a descoperi, prin filme documentare, operele și viața unor regizori și coregrafi care au marcat destinul contemporan al artelor spectacolului – Peter Brook, Ariane Mnouchkine, Pippo Delbono, Robert Wilson, Ohad Naharin.

Ateliere specializate

O parte din pregătirea non-formală și educația formală oferită de FITS este asigurată prin posibilitatea de a participa la atelierele specializate ale festivalului.

Aceste ateliere sunt centrate pe: metode de scriitură dramatică (Paul Godfrey, Neil LaBute), commedia dell’arte (Dean Gilmour), teatru no și kabuki (Fujita Asaya, Yasuda Masahiro), mișcare și pantomimă (Stichting Clown & Comedie), regie (Irina Solomon), scenografie (Dragoș Buhagiar), coregrafie, improvizații (Ezzeddine Gannoun), voce și vorbire (Janet B. Rodgers, Thom Jones), voce integrată (Liz Eckert), devising theatre (Benjamin May), tehnica măștii, adaptare a unui spațiu la procesul teatral de azi (Jean Guy-Lecat), critică teatrală (Ilinca Todoruț, Alexandra Pâzgu), rezolvare a mișcării în spațiul scenic (Gelabert Azzopardi, Aditi Mangaldas, Amir Kolben, Nelson Fernandez), creare a one-man-showului (Adam Lazarus), însușire a biomecanicii lui Meyerhold (Elena Kuzina), tango argentinian (Eugenia Usandivara și Leo Calvelli), actorie neconvențională (Kym Moore), teatru stanislavskian (Andreas Manolikakis), construcția personajului după metoda lui Michael Chekhov (Elena Kuzina), culisele ficțiunii (Eugenio Barba), principiile teatrului clasic japonez no (Akihiro Yamamoto).

Expoziții și platforma de arte vizuale

Ca și în cazul secțiunii de film și film documentar, unii artiști din domeniul artelor spectacolului (precum Roswitha Hecke, Tadeusz Kantor, Jerzy Grotowski, Doina Levintza, Dragoș Buhagiar, Lia Manțoc, Silviu Purcărete, Radu Afrim, Kazuyoshi Kushida, Nic Ularu) sunt prezentați și prin expoziții de fotografie, elemente din decoruri etc. La acestea se adaugă expoziții ale unor artiști plastici locali, naționali și internaționali, precum Roswitha Hecke, Elke Traue, Mihai Tymoshenko, Neculai Păduraru, Krzysztof Dydo, Lina Herschel, Lucien Samaha, Marcel Chirnoagă, Ștefan Câlția, Ulyana Tymoshenko, Asghar Khatibzadeh, H.R. Giger.

În 2013, FITS și Teatrul Național „Radu Stanca” i-au propus artistului Dan Perjovschi să creeze și să coordoneze un Ziar Vertical pe zidul de lângă Teatrul Național, aflat acum la ediția a VI-a. Cu ocazia aniversării de 25 de ani a festivalului și a celebrării Centenarului României moderne, Dan Perjovschi, Teatrul Național „Radu Stanca” și FITS au continuat colaborarea printr-o instalație artistică cu magneți.

Târg de carte

Începând cu ediția din 2012, FITS în colaborare cu Camera de Comerț, Industrie și Agricultură Sibiu, găzduiește la Sibiu un târg de carte, unde edituri importante din România prezintă la fiecare ediție peste 4.000 de cărți.

Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Alba24 și pe Google News

Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Alba24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Alba24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată.


Publicitate

ECONOMIE

De la 1 ianuarie 2023, plafon de 33% pentru veniturile extrasalariale acordate angajaților. Portițele prin care evită impozitarea

Publicat

anaf

De la 1 ianuarie 2023 va exista un plafon lunar de încadrare pentru veniturile extrasalariale acordate angajaților. Statul impune o impozitare excesivă a veniturilor din salarii, dar lasă câteva ”portițe” legale pentru ca angajatorii să poată evita impozitele pe muncă.

Potrivit Ordonanţei 16/3022 pentru modificarea Codului Fiscal, începând cu veniturile salariale aferente lunii august 2022, contribuţia de asigurări sociale şi cea de sănătate, datorate de către persoanele fizice angajate în baza unui contract individual de muncă cu normă întreagă sau cu timp parţial, nu pot fi sub nivelul celor aplicate la salariul de bază minim brut pe ţară în vigoare în luna pentru care acestea se datorează.

De la această prevedere sunt exceptate câteva categorii de persoane, printre care elevii, studenţii cu vârsta pâna la 26 de ani, persoanele cu dizabilităţi sau alte categorii de persoane cărora prin lege li se recunoaşte posibilitatea de a lucra mai puţin de 8 ore pe zi, pensionari pentru limita de vârstă în sistemul public de pensii, persoanele care realizează în cursul aceleiaşi luni venituri din salarii sau asimilate salariilor în baza a două sau mai multe contracte individuale de muncă, iar baza lunară de calcul cumulată aferentă acestora este cel puţin egală cu salariul de baza minim brut pe ţară.

În urmă cu câteva zile, a fost publicată, în Monitorul Oficial, Ordonanța Guvernului nr.16/2022. Aceasta aduce mai multe modificări și completări Legii nr.227/2015 referitoare la Codul Fiscal.

Pentru anumite sume ori prestații suplimentare sau beneficii extrasalariale primite de angajați, Guvernul obligă firmele să se raporteze la un plafon lunar când aplică tratamentul aferent veniturilor neimpozabile.

Astfel, nu vor fi considerate impozabile anumite venituri ce vizează clauzele de mobilitate, vacanțele angajaților, abonamentele medicale, hrana sau cheltuielile generate de telemuncă dacă toate acestea se încadrează în 33% din salariul de bază.

Venituri care nu se impozitează în limita unui plafon lunar de 33% din salariul de bază

Practic, în România, în limita unui plafon lunar de 33% din salariul de bază, au fost definite mai multe venituri care nu se impozitează. Acestea sunt următoarele:

a) prestațiile suplimentare primite de salariați în baza clauzei de mobilitate potrivit legii, în limita a 2,5 ori nivelul legal stabilit pentru indemnizația de delegare/detașare, prin hotărâre a Guvernului, pentru personalul autorităților și instituțiilor publice;

b) contravaloarea hranei acordate de către angajator pentru angajații proprii, persoane fizice care realizează venituri din salarii în limita valorii maxime, potrivit legii, a unui tichet de masă/persoană/zi.

c) cazarea și contravaloarea chiriei pentru spațiile de cazare/de locuit puse de către angajatori la dispoziția angajaților proprii, persoane fizice care realizeaza venituri din salarii, în limita unui plafon neimpozabil de 20 % din salariul de baza minim brut, în anumite condiții.

d) contravaloarea serviciilor turistice și/sau de tratament, inclusiv transportul, pe perioada concediului, pentru angajații proprii și membrii de familie ai acestora, acordate de angajator, în limita unui plafon anual, pentru fiecare angajat, reprezentând nivelul unui câstig salarial mediu brut.

e) contribuțiile la un fond de pensii facultative și cele reprezentând contribuții la scheme de pensii facultative, suportate de angajator pentru angajații proprii, în limita a 400 euro anual pentru fiecare persoana;

f) primele de asigurare voluntară de sănătate, precum și serviciile medicale furnizate sub formă de abonament, suportate de angajator pentru angajații proprii, astfel încât la nivelul anului sa nu se depășească echivalentul în lei al sumei de 400 euro, pentru fiecare persoana;

g) sumele acordate angajatilor care desfasoară activitati în regim de telemuncă pentru sustinerea cheltuielilor cu utilitatile la locul în care angajații își desfășoară activitatea, precum electricitate, încălzire, apa și abonamentul de date, și achiziția mobilierului și a echipamentelor de birou, în limitele stabilite de angajator prin contractul de munca sau regulamentul intern, în limita unui plafon lunar de 400 lei corespunzător numărului de zile din luna în care persoana fizică desfășoară activitate in regim de telemuncă.

La atingerea plafonului sunt luate în calcul, cumulat, veniturile de mai sus. De asemenea, angajatorul are posibilitatea de a stabili ordinea în care veniturile de sus-menționate se includ în plafonul lunar de 33%.

Modificările din Codul Fiscal: Impozitarea veniturilor și alte contribuții

Impozitarea veniturilor din chirii : eliminarea cotei forfetare de 40% şi impozitarea la valoarea totală a chiriei, în cazul veniturilor obținute din cedarea folosinței bunurilor, altele decât cele realizate din arendă şi din închirierea în scop turistic a camerelor situate in locuințe proprietate personala.

De asemenea, se reintroduce obligația înregistrării contractelor de închiriere la ANAF, precum şi a modificărilor intervenite ulterior, în termen de cel mult 30 de zile de la încheierea contractului / producerea modificării.

Impozitarea veniturilor din transferul proprietăților imobiliare din patrimoniul personal : se elimină plafonul neimpozabil de 450.000 lei reprezentând suma ce putea fi dedusă din valoarea tranzacției la stabilirea venitului impozabil ;

impozitul pe venit se calculează  diferențiat, în funcție de perioada de deținere anterioară a bunurilor imobile, prin aplicarea unei cote de 3% pentru proprietățile imobiliare deținute o perioadă de până la 3 ani inclusiv sau a unei cote de 1% pentru imobilele deținute o perioadă mai mare de 3 ani.

Contribuția de asigurări sociale (CAS) pentru veniturile obținute din activități independente, venituri din drepturi de proprietate intelectuală, din una sau mai multe surse şi/sau categorii de venituri – se datorează dacă persoana estimează pentru anul curent venituri nete a căror valoare cumulată este cel puţin egală cu 12 salarii minime brute pe ţară, în vigoare la termenul de depunere a declaraţiei fiscale.

Se modifică baza anuală de calcul, după cum urmează : acesta este venitul ales de contribuabil  care, însă, nu poate fi mai mic decât :

  • nivelul de 12 salarii minime brute pe ţară, în cazul veniturilor realizate cuprinse între 12 și 24 salarii minime brute pe ţară;
  • nivelul de 24 salarii minime brute pe ţară, în cazul veniturilor realizate de peste 24 salarii minime brute pe ţară.

Contribuția de asigurări sociale de sănătate (CASS) pentru veniturile obținute din activități independente, venituri din drepturi de proprietate intelectuală, din una sau mai multe surse şi/sau categorii de venituri – se datorează dacă se estimează că se va obține venituri a căror valoare cumulată este cel puțin egală cu 6 salarii minime brute pe țară (pentru 2022 – 12 salarii minime), în vigoare la termenul de depunere a declarației fiscale

Se modifică baza anuală de calcul, astfel :

  • nivelul de 6 salarii minime brute pe ţară, în cazul veniturilor realizate cuprinse între 6 şi 12 salarii minime brute pe ţară;
  • nivelul de 12 salarii minime brute pe ţară, în cazul veniturilor realizate cuprinse între 12 şi 24 de salarii minime brute pe ţară;
  • nivelul de  24 de salarii minime brute pe ţară, în cazul veniturilor realizate a peste 24 de salarii minime brute.

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

FOTO-VIDEO ȘTIREA TA: Pericol pentru șoferi pe DN 1, la Oiejdea, din cauza unor lucrări nesemnalizate

Publicat

Un cititor Alba24 ne-a semnalat sâmbătă seara faptul că pe drumul național DN 1, în zona localității Oiejdea, pe carosabil sunt mai multe lucrări nesemnalizate, care pun în pericol siguranța circulației rutiere. 

Pe imaginile transmise pe adresa redacției de cetățean se poate observa faptul că pe mai multe porțiuni ale drumului asfaltul a fost decopertat, iar în locul acestuia muncitorii au așternut balast.

„Regăsiți o filmare și imagini de pe E81, din dreptul localității Oiejdea, unde sunt lucrări la carosabil nesemnalizate.

Am făcut o sesizare și către IPJ Alba – Serviciul Rutier, în acest sens”, ne-a transmis cititorul.

Citeste mai mult
Publicitate

EDUCAȚIE

Anul școlar 2022-2023: școala începe peste o lună. Care sunt noutățile pentru elevi. CALENDAR cu module de curs și vacanțe

Publicat

Noul an școlar începe pentru elevi la 5 septembrie, într-o nouă structură. Vor avea module de cursuri în loc de semestre sau trimestre, mai scurte și cu vacanțe mai des.

Anul școlar 2022-2023 are o durată de 36 de săptămâni, dar este cu doar câteva zile de cursuri mai lung decât cel care a trecut. „Școala altfel” și noua „Săptămână verde” vor fi în perioada 27 februarie – 16 iunie 2023, în intervale de câte 5 zile consecutive lucrătoare.

În primăvară va fi și o vacanță de o săptămână, a cărei perioade diferă de la județ la județ, după cum s-a decis la nivel local.

Prima vacanță va fi din 22 octombrie și va fi pentru toți elevii, nu doar pentru cei din clasele primare și copiii de grădiniță.

Calendarul anului școlar 2022-2023 diferă în fiecare județ, în funcție de vacanța de o săptămână din februarie. În județul Alba, această vacanță va fi în perioada 20-24 februarie 2023 (a putut fi aleasă o săptămână din intervalul 6 – 26 februarie 2023), ceea ce influențează și finalul modulului 3 de cursuri și începutul celui de-al patrulea. Aici este diferența între județele din țară.

Structura anului școlar 2022-2023: cursuri și vacanțe – JUDEȚUL ALBA

  • cursuri (modulul 1) – de luni, 5 septembrie 2022, până vineri, 21 octombrie 2022
  • vacanţă (vacanța 1) – de sâmbătă, 22 octombrie 2022, până duminică, 30 octombrie 2022
  • cursuri (modulul 2) – de luni, 31 octombrie 2022, până joi, 22 decembrie 2022
  • vacanţă (vacanța 2) – de vineri, 23 decembrie 2022, până duminică, 8 ianuarie 2023
  • cursuri (modulul 3) – de luni, 9 ianuarie 2023, până vineri, 17 februarie 2023 (în Alba)
  • vacanţă (vacanța 3) – o săptămână: de luni, 20 februarie până vineri, 24 februarie, în Alba
  • cursuri (modulul 4) – de luni, 27 februarie 2023 până joi, 6 aprilie 2023
  • vacanţă (vacanța 4) – de vineri, 7 aprilie 2023, până marţi, 18 aprilie 2023
  • cursuri (modulul 5) – de miercuri, 19 aprilie 2023, până vineri, 16 iunie 2023
  • vacanţă (vacanța 6, de vară) – de sâmbătă, 17 iunie 2023, până duminică, 3 septembrie 2023.

Anul școlar 2022-2023 – „Şcoala altfel”, „Săptămâna verde” și încheierea cursurilor pentru clasele VIII și XII-XIII

În ziua de 5 octombrie – Ziua internaţională a educaţiei şi în zilele nelucrătoare/ de sărbătoare legală prevăzute de lege şi de contractul colectiv de muncă aplicabil nu se organizează cursuri.

Programul naţional „Şcoala altfel” şi Programul „Săptămâna verde” se desfăşoară în perioada 27 februarie – 16 iunie 2023, în intervale de câte 5 zile consecutive lucrătoare, a căror planificare se află la decizia unităţii de învăţământ.

Derularea celor două programe nu se planifică în acelaşi interval de cursuri (modul de învăţare).

Pentru clasele a XII-a zi, a XIII-a seral și frecvență redusă, anul școlar are o durată de 34 de săptămâni de cursuri și se încheie la data de 2 iunie 2023.

Pentru clasa a VIII-a, anul școlar are o durată de 35 de săptămâni de cursuri și se încheie la data de 9 iunie 2023.

Pentru clasele din învățământul liceal — filiera tehnologică, cu excepția claselor a XII-a zi, a XIII-a seral și frecvență redusă, pentru clasele din învățământul postliceal, cu excepția calificărilor din domeniul sănătate și asistență pedagogică, și pentru clasele din învățământul profesional, anul școlar are o durată de 37 de săptămâni de cursuri și se încheie la data de 23 iunie 2023.

Vacanța din februarie în celelalte județe

  • Vacanță în perioada 6-10 februarie: Ilfov, Suceava
  • Vacanță în perioada 13-17 februarie: Argeș, Bihor, Bistrița-Năsăud, Călărași, Cluj, Dâmbovița, Gorj, Hunedoara, Teleorman, Prahova.
  • Vacanță în 20-24 februarie: Sibiu, Brașov, Covasna, Harghita, Mureș, Satu Mare, Sălaj, Maramureș, Arad, Timiș, Constanța, Tulcea, Giurgiu, Ialomița, Olt, Dolj, Mehedinți, Caraș-Severin, Vâlcea, Buzău, Brăila, Galați, Vrancea, Bacău, Vaslui, Neamț, Iași, Botoșani.

Anul școlar 2022-2023 – alte noutăți

În anul școlar 2022-2023, la fiecare disciplină de studiu/modul, se încheie anual o singură medie, scrie în noul Regulament-cadru de organizare și funcționare a unităților de învățământ preuniversitar (ROFUIP), ce intră în vigoare de la 1 septembrie.

La fiecare disciplină, numărul de calificative/note acordate anual este cu cel puțin trei mai mare decât numărul de ore alocat săptămânal disciplinei în planul-cadru de învățământ.

În cazul curriculumului organizat modular, numărul de note acordate trebuie să fie corelat cu numărul de ore alocate fiecărui modul în planul de învăţământ, precum şi cu structura modulului, de regulă, o notă la un număr de 25 de ore.

Numărul minim de note acordate elevului la un modul este de două.

La sfârşitul clasei pregătitoare, evaluarea dezvoltării fizice, socioemoţionale, cognitive, a limbajului şi a comunicării, precum şi a dezvoltării capacităţilor şi atitudinilor faţă de învăţare ale copilului, realizată pe parcursul întregului an şcolar, se finalizează prin completarea unui raport, de către cadrul didactic responsabil, în baza unei metodologii aprobate prin ordin al ministrului educaţiei.

În învăţământul primar, la clasele I – IV, în cel secundar şi în cel postliceal, elevii vor avea la fiecare disciplină/modul, cu excepţia celor preponderent practice, cel puţin două evaluări prin lucrare scrisă/test pe an școlar.

La fiecare disciplină de studiu/modul, se încheie anual o singură medie, calculată prin rotunjirea mediei aritmetice a notelor la cel mai apropiat număr întreg. La o diferență de 50 de sutimi, rotunjirea se face în favoarea elevului.

La clasele I – IV se stabilesc calificative anuale la fiecare disciplină de studiu.

Pentru aceste clase, calificativul pe disciplină se stabileşte astfel: se aleg două calificative cu frecvenţa cea mai mare, acordate în timpul anului școlar, după care, în perioadele de recapitulare şi de consolidare a materiei, în urma aplicării unor probe de evaluare sumativă, cadrul didactic poate opta pentru unul dintre cele două calificative, în baza următoarelor criterii:

a) progresul sau regresul elevului;
b) raportul efort-performanţă realizată;
c) creşterea sau descreşterea motivaţiei elevului;
d) realizarea unor sarcini din programul suplimentar de pregătire sau de recuperare, stabilite de cadrul didactic şi care au fost aduse la cunoştinţa părintelui, tutorelui sau reprezentantului legal.
Calificativele la purtare se consemnează în catalog de către învăţători/institutori/profesorii pentru învăţământul primar.

În învăţământul secundar inferior, secundar superior şi postliceal, mediile anuale pe disciplină/ modul se consemnează în catalog de către cadrul didactic care a predat disciplina/modulul. Mediile la purtare se consemnează în catalog de profesorii diriginţi ai claselor.

Elevii scutiți de efort fizic trebuie să fie prezenți la orele de educație fizică.

Elevii scutiţi de efort fizic au obligaţia de a fi prezenţi la orele de educaţie fizică şi sport. Acestor elevi nu li se acordă calificative/note şi nu li se încheie media la această disciplină în anul în care sunt scutiţi medical.

Mediile minime pentru promovarea anului școlar

Sunt declaraţi promovaţi elevii care, la sfârşitul anului şcolar, obţin la fiecare disciplină de studiu/modul cel puţin media anuală 5 /calificativul „Suficient”, iar la purtare, media anuală 6 / calificativul „Suficient”.

Elevii liceelor pedagogice, ai liceelor teologice şi ai liceelor militare care obţin la purtare media anuală mai mică de 8 nu mai pot continua studiile la aceste profiluri. Aceşti elevi sunt obligaţi să se transfere, pentru anul şcolar următor, la alte profiluri/licee cu respectarea legislaţiei în vigoare şi a regulamentelor de organizare şi funcţionare a unităţilor în cauză.

Elevii de la clasele cu profil artistic sau sportiv trebuie să obţină media cel puţin 6 la disciplina principală de specialitate, pentru aceste profiluri/specializări.

Elevii de la clasele cu specializările muzică, coregrafie și arta actorului trebuie să obţină cel puţin nota 6 pentru specializarea respectivă/la examenul de sfârşit de an şcolar.

Elevii de la clasele cu specializările arte vizuale, arte plastice, arte decorative, arhitectură, arte ambientale, design, conservare-restaurare bunuri culturale trebuie să obţină la toate disciplinele practice de specialitate media anuală cel puţin 6.

Elevii de la clasele cu profil pedagogic trebuie să obţină la sfârşitul anului şcolar medii anuale de cel puţin 6 la disciplinele limba şi literatura română/limba şi literatura maternă, matematică/ aritmetică şi la disciplinele pedagogice de profil.

Elevii care nu îndeplinesc condiţiile de mai sus sunt obligaţi să se transfere, pentru anul şcolar următor, la alte profiluri/specializări, cu respectarea legislaţiei în vigoare şi a regulamentelor de organizare şi funcţionare a unităţilor în cauză.

Vezi integral: OFICIAL: Noutățile anului școlar 2022-2023. Cum se încheie mediile, câte note vor avea elevii, reguli pentru corigenți și absențe

Citeste mai mult
Publicitate

EDUCAȚIE

Ministrul Educației anunță noile tipuri de burse pentru elevi. Vor fi de zece ori mai mulți bani în 2023

Publicat

Ministrul Educaţiei, Sorin Cîmpeanu, a declarat, sâmbătă, că pentru anul şcolar 2023 – 2024 bursele elevilor reprezintă un important pilon pentru reducerea abandonului şcolar, motiv pentru care bugetul alocat lor va fi de zece ori mai mare.

Aflat la Iaşi pentru a lua parte la o dezbatere pe tema legilor Educaţiei, ministrul Cîmpeanu a afirmat că bursele elevilor au un impact de peste 8% din tot impactul Legii învăţământului preuniversitar.

Conform acestuia, bursele elevilor sunt unul dintre pilonii care pot reduce, cu adevărat, abandonul şcolar.

„Bursele elevilor, care, pentru prima oară, au fost plătite de la bugetul de stat, în anul 2020, iar bugetul a fost 270 de milioane de lei. Pentru 2023 bugetul este de zece ori mai mare: 2,7 miliarde lei. Exact 10 ori mai mare decât a fost în 2020. Asta apropo de acele idei care spun că am luat bursele elevilor. Sunt de zece ori mai mari”, a precizat ministrul Educaţiei.

El a explicat că este schimbat principiul de alocare a burselor.

„Mare parte a burselor să fie pentru susţinerea performanţei şcolare, de studiu, pentru susţinerea performanţei şcolare, că le putem numi de merit, oricum, dar sunt pentru susţinerea performanţei şcolare, pentru că tot vorbeam de excelenţă, şi sunt pentru susţinerea elevilor cu nevoi sociale”, a declarat ministrul Educaţiei.

Sorin Cîmpeanu a spus că prin noua lege a Educaţie ministerul vrea să confere mai multă putere şcolilor, astfel încât să existe un management profesionist.

Noile tipuri de burse și valoarea propusă de Ministrul Educației

„Propunerea din lege este următoarea:

  • pentru fiecare elev al acestei ţări, din cei 871.000 de elevi din învăţământul primar, o alocaţie de 400 de lei pentru burse, sunt doar burse sociale primare.
  • Pentru învăţământul gimnazial, este vorba de cei 751.000 de elevi din gimnaziu, alocaţia este de 900 de lei.
  • Pentru învăţământul liceal, şi este vorba de cei 573.000 de elevi de liceu, grupaţi în două categorii, alocaţia este de 1.500 de lei, pentru licee teoretice şi vocaţionale.
  • Şi pentru că vrem să susţinem învăţământul profesional, cu adevărat, alocaţia este de 3.000 de lei pe elev.

În acest fel, fiecare şcoală va şti exact care este bugetul pe care îl are la dispoziţie, va putea să îşi pună în practică propria politică de susţinere a performanţei şi echităţii. Vom putea să transferăm principiul de la nivel naţional la nivelul fiecărei şcoli. Va avea un buget”, a explicat ministrul Educaţiei.

Media notelor pentru acordarea burselor pentru elevi, stabilită de fiecare școală

Cîmpeanu a precizat că nu li se va mai impune şcolilor care să fie media de acordare a burselor.

„Nu vă spune nimeni să daţi burse de performanţă şcolară de la 7, 8, 9, 9,50, sau 8,73 sau 9,20, vă puteţi adapta specificului şcolii.

Aveţi resurse, de zece ori mai multe decât aţi avut în 2020, aveţi şi decizia. Dacă sunteţi într-o şcoală din Ciohorani, s-ar putea să aveţi nevoie să lansaţi acest buget spre partea de burse sociale.

Singurul lucru pe care statul român îl face, conform proiectului acestei legi, este să asigure resursele şi să stabilească un cuantum minim, să nu puteţi coborî bursa de performanţă şcolară sub 500 de lei.

Bursele de excelenţă olimpică fiind 1.000 de lei, pentru palierul internaţional şi 700 de lei pe lună, pentru palierul naţional”, a exemplificat ministrul Educaţiei.

Cîmpeanu: aproape jumătate dintr-o clasă să poată primi una sau mai multe burse

Acesta a spus că se poate ajunge în situaţia în care aproape jumătate dintr-o clasă de elevi să poată primi una sau mai multe burse.

Având în vedere posibilitatea de cumul a burselor prevăzute la nivel de lege şi nu la nivel de ordin de ministru, susţine Sorin Cîmpeanu, bursele se pot constitui într-un pilon de reducere a abandonului şcolar.

Măsura are ca obiectiv reducerea abandonului școlar

„Fiecare părinte se uită şi îşi face calcule, de multe ori îşi face calcule în zonele vulnerabile, din perspectiva abandonului şcolar crescut, aşa cum nu ne dorim.

Nu avem mecanisme să îi protejăm mai mult pe acei copii care nu sunt trimişi la şcoală sau care nu sunt lăsaţi să meargă la şcoală, pentru că au alte lucruri de făcut.

În momentul în care acel părinte înţelege că trimiţându-şi copiii la şcoală, susţinându-i să înveţe, acei copii vor putea obţine burse care însumat, dacă are doi sau trei copii, va fi mult mai mult decât propriul lui venit, al adultului, al părintelui, sunt convins că acesta va fi un factor important în decizia de a-i trimite sau a nu-i trimite, de a susţine sau a nu susţine copiii la şcoală”, a precizat ministrul Educaţiei

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate

Statistici T5

Parteneri Romania24.ro, Cluj24.ro, Ardeal24,ro, Botosani24.ro Copyright © 2022 Alba24.ro powered by Independent Media & More. Alba24.ro folosește fluxurile de știri ale agențiilor Agerpres și Mediafax