Connect with us
Publicitate

ACTUALITATE

ACCIDENT MORTAL la Blaj. O femeie de 54 de ani şi-a pierdut viaţa după ce a fost lovită de o maşină. Șoferul avea permisul de conducere suspendat


Publicat

politie

accident femeie smurdO femeie de 54 de ani din Blaj a decedat, sâmbătă, după ce a fost lovită de o mașină, în timp ce traversa strada. Șoferul, un bărbat de 30 de ani, este cercetat pentru ucidere din culpă. Avea permisul de conducere suspendat.

Potrivit IPJ Alba, sâmbătă, în jurul orei 15.17, pe strada Tudor Vladimirescu din municipiul Blaj, o femeie de 54 de ani, din Blaj, s-a angajat în traversarea străzii, prin loc nepermis şi fără să se asigure, împrejurare în care a fost surprinsă şi accidentată de un autoturism condus de un bărbat de 30 de ani, din municipiul Blaj.

În urma accidentului, femeia a decedat.

Poliţiştii au constatat că şoferul autoturismului avea permisul de conducere suspendat.

Faţă de acesta, cercetările sunt continuate sub aspectul comiterii infracțiunilor de ucidere din culpă şi conducere cu permisul suspendat.

foto: arhivă



ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Alba24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


Publicitate

EVENIMENT

Angajări la structurile din teritoriu ale DNA. Se caută tehnicieni specialiști în supraveghere ambientală

Publicat

DNA face angajări pentru structurile din teritoriu. Structura DNA specializată cu supravegherile tehnice în procesele penale se va extinde cu 90 de ofițeri și agenți de poliție judiciară, potrivit unei hotărâri de Guvern aflată în dezbatere la Palatul Victoria.

Jumătate vor ajunge în serviciile teritoriale ale DNA unde ar exista, susține Executivul un „acut deficit de personale” pentru monitorizarea în timp real a comunicațiilor, supravegheri operative și înregistrări ambientale în spații publice sau private.

După decizia CCR 51/2016 în urma căreia SRI nu mai poate interceptări pentru DNA, punerea în executare a mandatelor de supraveghere tehnică dispuse în procesul penal se realizează exclusiv de către ofițerii de poliție judiciară din cadrul Serviciul Tehnic al DNA.

În prezent, DNA funcționează cu un număr de 260 de posturi de ofițeri și agenți de poliție judiciară.

„În plus, luând în considerare activitatea specifică de urmărire penală în cauzele de corupție și bunele practici la nivel european se remarcă necesitatea efectuării unor analize operative aprofundate de volume mari de date, prin utilizarea unor aplicații software specializate, însă resursa umană disponibilă pentru îndeplinirea acestor activități este în mod semnificativ limitată.

De aceea, este necesară recrutarea de ofițeri de poliție judiciară cu o pregătire specializată în analiza datelor, iar din cele 90 de posturi de ofițeri și agenți de poliție judiciară pentru care se  solicită suplimentarea, jumătate din acestea sunt destinate serviciilor teritoriale ale Direcției Naționale Anticorupție care se confruntă cu un acut deficit de personal în această privință”, se arată în proiectul guvernamental.

Citeste mai mult
Publicitate

ACTUALITATE

1 octombrie – Ziua internațională a persoanelor vârstnice

Publicat

pensionari

Ziua internaţională a persoanelor vârstnice este marcată în fiecare an, la 1 octombrie. pentru promovarea drepturilor acestora, dar şi a unei imagini pozitive a îmbătrânirii.

Instituită la 14 decembrie 1990 de Adunarea Generală a Organizaţiei Naţiunilor Unite (ONU), în baza Rezoluţiei nr. 45/106, sărbătoarea vârstnicilor a fost iniţiată în 1982 prin elaborarea unui Plan internaţional de acţiune privind ajutorarea persoanelor în vârstă, adoptat de către Adunarea Mondială privind Îmbătrânirea şi aprobat de către Adunarea Generală a ONU, potrivit www.un.org.

În 2002, a doua Adunare Mondială privind Îmbătrânirea a adoptat Planul internaţional de acţiuni privind îmbătrânirea, pentru a răspunde provocărilor cu care se va confrunta populaţia în vârstă în secolul al XXI-lea, precum şi pentru promovarea dezvoltării unei societăţi pentru toate vârstele.

Printr-o serie de rezoluţii ulterioare, Adunarea Generală a ONU şi Consiliul Economic şi Social au cerut guvernelor statelor membre ONU să elaboreze cu prioritate programe vizând sprijinirea persoanelor de vârsta a treia. În acest sens, în cadrul guvernelor statelor lumii au fost înfiinţate departamente specializate pe acest gen de probleme.

Potrivit ONU, la nivel global, în 2019 existau 703 milioane de persoane cu vârsta de 65 de ani sau peste, dintre care 261 milioane, în Regiunea Asia de Est şi de Sud-Est şi peste 200 de milioane, în Europa şi America de Nord. Populaţia de peste 60 de ani este estimată să ajungă la 1,4 miliarde în 2030. La nivel european, speranţa de viaţă atinge, în 2050, valoarea medie de 81 de ani la femei şi 75 de ani la bărbaţi. Un studiu demografic publicat în anul 2015 de Oficiul European de Statistică (Eurostat), pe http://ec.europa.eu/, arată că Uniunea Europeană în ansamblu se confruntă cu o îmbătrânire a populaţiei, astfel că până în anul 2080, aproape 30% din cetăţeni vor avea vârsta de 65 de ani sau peste. Mai mult, se estimează că procentul persoanelor cu vârsta de peste 80 de ani va depăşi 12% din populaţia totală, până în 2080.

Şi în România, potrivit aceluiaşi studiu, segmentul populaţiei vârstnice va înregistra o tendinţă accelerată de creştere. Dacă în 1990, persoanele în vârstă de 60 de ani şi peste reprezentau 10,3% din totalul populaţiei, pentru anul 2080 se preconizează un procent de peste 21,8%.

Fenomenul îmbătrânirii populaţiei implică necesitatea acordării unei atenţii sporite nevoilor speciale şi problemelor cu care se confruntă persoanele în vârstă, în special în ceea ce priveşte riscul sărăciei şi excluziunii sociale. În ţara noastră, persoanele vârstnice sunt beneficiare ale măsurilor de protecţie socială susţinute de sistemul de asigurări sociale care acoperă riscul de bătrâneţe prin pensii, şi de măsurile de asistenţă socială pentru situaţii de dificultate sau vulnerabilitate individuală, ca dizabilitatea, situaţiile de dependenţă, sărăcia, potrivit www.mmuncii.ro. Persoanele vârstnice dependente – care şi-au pierdut autonomia funcţională fizică, psihică, intelectuală – beneficiază conform Legii nr. 263/2010 cu modificările şi completările ulterioare, de servicii sociale de îngrijire şi asistenţă acordate la domiciliu, în centre de zi şi centre rezidenţiale – cămine pentru persoane vârstnice.

În vederea combaterii fenomenelor de izolare socială a vârstnicilor sau de singurătate, în ţara noastră a fost înfiinţată, în anul 2015, Asociaţia Niciodată Singur – Prietenii Vârstnicilor, cu sprijinul Fundaţiei Principesa Margareta a României şi „Les petits freres de Pauvres” (Franţa). Prin mobilizarea voluntară şi crearea unei culturi de voluntariat, aceasta contribuie la îmbunătăţirea calităţii vieţii persoanelor vârstnice, la conştientizarea şi responsabilizarea membrilor societăţii civile şi a instituţiilor publice şi la schimbarea percepţiei, atitudinii şi comportamentului societăţii asupra persoanelor de vârsta a treia, notează site-ul asociaţiei  www.niciodatasingur.ro.

Anul 2020 marchează cea de-a 30-a aniversare a Zilei internaţionale a persoanelor vârstnice, în contextul pandemiei COVID-19 ce provoacă temeri şi suferinţe persoanelor în vârstă din întreaga lume. Dincolo de impactul său imediat asupra sănătăţii, pandemia pune persoanele în vârstă într-un risc mai mare de sărăcie, discriminare şi izolare. Aşadar, în acest an, Ziua internaţională a persoanelor vârstnice va evidenţia contribuţia forţei de muncă din domeniul sănătăţii în general la sănătatea persoanelor în vârstă în special, cu o recunoaştere specială a profesiei de asistent medical, potrivit www.un.org. De asemenea, va promova „Deceniul îmbătrânirii în condiţii bune de sănătate (2020-2030)”, o oportunitate de a reuni guverne, societatea civilă, agenţiile internaţionale, profesioniştii, mediul academic, mass-media şi sectorul privat, în vederea organizării de acţiuni pentru a îmbunătăţi viaţa persoanelor în vârstă, a familiilor acestora şi a comunităţilor în care trăiesc.

sursa: agerpres.ro

Citeste mai mult
Publicitate

ACTUALITATE

1 octombrie, Ziua internațională a cafelei. De la caprele dansatoare, la legătura cu viața intelectuală

Publicat

Ziua internaţională a cafelei este marcată, în fiecare an, la 1 octombrie, fiind dedicată cafelei şi iubitorilor acestei savuroase băuturi, dar şi milioanelor de oameni implicaţi în lungul proces de producere a acesteia, de la fermieri la specialiştii în prăjirea cafelei şi de la cei care o prepară la proprietarii magazinelor de cafea, potrivit www.internationalcoffeeday.org.

La ibric, filtru sau espresor, cu sau fără caimac, dulce sau amară, din Marele Bazar din Istanbul, până la cafenelele cochete din Roma sau Paris, din Orientul Mijlociu și până în Groenlanda, cafeaua este astăzi consumată pe toate continentele, într-o mare varietate de rețete și este cea mai îndrăgită băutură din lume.

Istoria cafelei

Legenda spune cum Kaldi, un tânăr pastor de capre din Etiopia secolului al IX-lea, a descoperit efectele energizante ale cafelei când și-a văzut caprele sărind atât de frenetic încât păreau că dansează. Pastorul a făcut legatura între comportamentul neobișnuit al caprelor și faptul că mâncaseră niște fructe roșii dintr-un mic arbust, notează Historia.

Kaldi a povestit întâmplarea starețului unei mănăstiri, iar acesta a venit cu ideea de a prăji și fierbe apoi fructele roșii, pentru a face o băutură. A aruncat fructele în foc și atunci a fost pentru prima dată când aroma inconfundabilă a ceea ce numim astăzi cafea a invadat aerul nopții. Boabele prăjite au fost măcinate și dizolvate în apă fierbinte: așa s-a făcut prima ceașcă de cafea din lume.

O altă poveste spune că, de fapt, cafeaua a fost descoperită pentru prima dată de un șeic pe nume Omar, discipol al misticii sufiste. Aflat în exil, Omar, care era renumit pentru capacitatea sa de a vindeca bolnavii prin rugăciune, a locuit într-o peștera. Flămând fiind, într-o zi Omar a găsit niște fructe roșii pe care a vrut să le mănânce, dar i s-au părut amare. Le-a prăjit, dar asta le-a făcut și mai tari. În cele din urmă, a încercat să le fiarbă, rezultând un lichid maroniu parfumat care, într-o clipă, i-a oferit o energie nefirească, ce i-a permis să rămână treaz zile întregi.

Descoperirea lui a avut un asemenea succes, încât i s-a permis să se întoarca acasă, în orașul Mocha, unde a fost ridicat la rangul de sfânt, în timp ce cafeaua a început să se răspândească în întreaga lume arabă.

Oricum ar fi fost, cele mai timpurii dovezi credibile despre cultivarea plantei de cafea și utilizarea boabelor pentru consum apar în mănăstirile sufite din Yemen, la mijlocul secolului al XV-lea. Călugării foloseau băutura pentru a-și prelungi timpul de devoțiune. De asemenea, era recunoscută ca un inhibitor al apetitului în perioadele de post. De aici, traducerile manuscrisului lui Al-Jaziri urmăresc drumul cafelei din Yemen spre celebrele Mecca și Medina, iar mai apoi spre cosmopolitele orașe orientale Cairo, Bagdad, Damasc, Alep, Constantinopol și Istanbul.

În 1511 apare prima interdicție a consumului de cafea. Imamul conservator al curții teologice din Mecca incriminează efectele energizante ale băuturii. În 1524, Suleiman I ridică prohibiția, permițând răspândirea cafelei spre restul Orientului Mijlociu și al Imperiului Otoman.

Până în secolul al XVI-lea, cafeaua devenise o băutură foarte populară în Persia, Egipt, Siria și Turcia, reputația sa fiind sporită de mii de pelerini care vizitau în fiecare an orașul sfânt, Mecca.

Din Orientul Mijlociu, popularitatea cafelei s-a răspândit curând prin Balcani, Italia și apoi în restul Europei – spre Est, până în Indonezia și apoi spre Vest, până în America.

Se pare că prima stație europeană a cafelei a fost insula Malta, care pe atunci nu era considerată parte a Europei, unde a ajuns odată cu sclavii musulmani, care deja o cunoșteau și o consumau.

Cafeaua a devenit treptat o forță atât de puternică, încât a schimbat societatea. Deși băutura preparată și consumată acasă, cafeaua era servită și în cafenelele publice (qahveh khaneh), apărute în sate și orașe din Orientul Mijlociu și din estul Africii.

În aceste cafenele oamenii mergeau să socializeze. Cafeaua și conversația au fost completate apoi cu tot felul de alte forme de divertisment: spectacole muzicale, dans, partide de șah și, cel mai important, bârfe, certuri și discuții despre noutățile zilei.

Curând, cafenelele și-au primit supra-numele de „școli ale celor întelepți”, locul în care oamenii mergeau când voiau să afle ce se mai întâmplă în lume. Așa s-a stabilit prima legătură dintre cafea și viața intelectuală.

Ziua internațională a cafelei

Ziua internaţională a cafelei marchează şi momentul în care toţi cei implicaţi în procesul de producere a cafelei – de la fermier şi până la consumator – trebuie să se concentreze pe o serie de activităţi de îmbunătăţire continuă pentru un viitor al cafelei. Există şapte etape în procesul de realizare a cafelei, pornind de la boaba de cafea şi până la lichidul revigorant din ceaşcă: culegerea boabelor de cafea, apoi, spălarea, uscarea, separarea boabelor în funcţie de mărime şi calitate, prăjirea acestora, degustarea cafelei propriu-zise (cupping coffe) pentru evaluarea profilului de aromă al acesteia în funcţie de dulceaţă, aciditate, senzaţia produsă în cavitatea bucală, echilibru şi aromă, şi în cele din urmă, savurarea unei cafele. Pentru fiecare dintre aceste etape există persoane special instruite, fiecare cu propria sa expertiză, care joacă un rol extrem de important în producerea cafelei.

Cafeaua se confruntă, în prezent, cu o problemă dramatică, întrucât preţurile pe care producătorii le primesc sunt cu peste 30% sub media ultimilor zece ani, ameninţând mediul de viaţă al fermierilor şi al familiilor lor.

În 2020, criza preţurilor cafelei a fost agravată de pandemia de COVID-19 şi, ca atare, există nu numai o ameninţare serioasă privind mijloacele de trai ale fermierilor de cafea de astăzi, ci şi un risc dramatic al viitorului cafelei, cu un număr tot mai mare de tineri din fermele producătoare de cafea care pleacă din „afacerea familiei” către alte zone şi locuri de muncă pe care le consideră progresiste şi mai profitabile pentru viitorul lor. Mai mult, femeile antreprenoare au fost afectate în mod disproporţionat de aceste provocări, în special în ţările producătoare.

Ziua internaţională a cafelei va servi, în acest an, drept platformă pentru lansarea unui program – „Coffee’s Next Generation” – care va sprijini tinerii antreprenori selectaţi din sectorul cafelei pentru a-şi dezvolta şi extinde proiectele inovatoare şi orientate spre impact. Programul intenţionează să ofere combinaţia justificată de sprijin financiar adecvat cu dezvoltarea şi formarea competenţelor, pentru a asigura sustenabilitatea şi extinderea întreprinderilor inovatoare conduse de tineri în sectorul cafelei. Investiţia în tineri va genera atât soluţii inovatoare, cât şi durabile pentru sectorul cafelei dar şi pentru cei care lucrează în cadrul acestuia, contribuind în acelaşi timp la un impact pozitiv asupra comunităţilor locale. În plus, va reduce lipsa de implicare a tinerilor în cultivarea cafelei, consolidând şi promovând contribuţia tinerilor la dezvoltarea durabilă a sectorului.

Organizaţia Internaţională a Cafelei (OIC) doreşte să evidenţieze din nou, cum a făcut-o şi în anii trecuţi, situaţia dificilă a fermierilor, ameninţarea cu care se confruntă în ceea ce priveşte mijloacele lor de trai şi necesitatea de a lua măsuri colective. În timp ce preţul unei ceşti de cafea în cafeneaua locală nu a fost niciodată mai mare, suma pe care agricultorii o plătesc pentru boabele pe care le produc este la un nivel minim. Fermierii nu câştigă suficient pentru a-şi asigura cele necesare traiului de zi cu zi pentru ei şi pentru familiile lor şi ar putea fi nevoiţi să se oprească cu totul din activitatea lor iar ceaşca de cafea, pe care o savurăm cu toţii, să fie astfel pusă în pericol.

Comunitatea globală a cafelei se reuneşte pentru a aborda această problemă, fiind nevoie de ajutorul tuturor, de la producători şi specialişti în prăjirea boabelor de cafea, la autorităţi guvernamentale şi bancare şi la publicul iubitor de cafea; comunitatea se reuneşte, de asemenea, să semneze #coffeepledge, susţinând, astfel, un venit real pentru fermierii producători de cafea, potrivit www.internationalcoffeeday.org. Anul acesta există o misiune colectivă, şi anume aceea de a ajuta producătorii de cafea din întreaga lume să primească un venit corect, pe măsura muncii depuse, în vederea asigurării unui trai decent.

Prima Zi internaţională a cafelei dedicată atât producătorilor, cât şi iubitorilor de cafea, a fost marcată la 1 octombrie 2015, şi a coincis cu cea de-a 115-a sesiune a Consiliului Internaţional al Cafelei (ICC) şi cu primul Forum global al cafelei (GCF), desfăşurat în cadrul Expo Milano (1 mai-31 oct. 2015), un eveniment la care au participat peste 150 de state, potrivit www.internationalcoffeeday.org. Decizia privind stabilirea unei zile internaţionale dedicate cafelei a fost luată de statele membre ale OIC, în martie 2014.

Organizaţia Internaţională a Cafelei a fost înfiinţată în 1963, la Londra, sub auspiciile Organizaţiei Naţiunilor Unite, deoarece cafeaua verde neprăjită avea o mare importanţă economică şi era una dintre cele mai tranzacţionate mărfuri agricole din lume. OIC administrează Acordul internaţional privind cafeaua (ICA), un instrument important în ceea ce priveşte dezvoltarea cooperării. Primul Acord a intrat în vigoare în 1962 pentru o perioadă de cinci ani. Alte acorduri au fost semnate în 1968, 1976, 1983, 1994 şi 2001. Cel mai recent Acord a fost adoptat de Consiliu în septembrie 2007 şi a intrat în vigoare la 2 februarie 2011. La data de 4 februarie 2020, Organizaţia Internaţională a Cafelei număra 49 de membri, respectiv 43 de ţări membre exportatoare şi 6 ţări membre importatoare (inclusiv Uniunea Europeană), potrivit www.ico.org.

Etiopia este considerată a fi locul de naştere al arborelui de cafea şi al culturii de cafea. Astăzi, arborele de cafea este cultivat în peste 70 de ţări, în principal în America Latină, Asia de Sud şi Sud-Est, precum şi în Africa, notează site-ul www.umfcv.ro.

sursa: agerpres.ro, umfcv.ro, historia.ro, internationalcoffeeday.org

Citeste mai mult
Publicitate

EDUCAȚIE

Elevii Colegiului Militar din Alba Iulia, confirmați cu COVID-19 la începerea anului școlar, s-au vindecat și s-au întors la ore

Publicat

Elevii Colegiul Naţional Militar „Mihai Viteazul” din Alba Iulia depistaţi cu COVID-19 cu o zi înainte de începerea anului şcolar s-au vindecat şi s-au reîntors la ore.

Cursurile de la colegiu se desfăşoară pentru toţi liceenii în sistemul clasic, după scenariul verde. Purtătorul de cuvânt al Colegiului, Ioana Popa, a declarat, miercuri, că nu a fost identificat niciun alt caz printre contacţii direcţi ai elevilor care au fost infectați, respectiv colegii de dormitor. Toți cotacții au stat în izolare, informează Agerpres.

Ioana Popa a adăugat că elevii sunt monitorizaţi zilnic şi, în cazul apariţiei a mai mult de trei simptome specifice bolilor de sezon, ei sunt testaţi de către DSP pentru COVID-19.

Chiar cu o zi înainte de începerea şcolii, au fost depistaţi pozitiv trei elevi de clasa a IX-a, din Alba, Maramureş şi Mureş, şi unul de clasa a XII-a, din Bistriţa Năsăud.

Cei patru elevi, care erau asimptomatici, au fost preluaţi de părinţi şi izolaţi acasă până când s-au vindecat.

Contacţii acestora, aproximativ 40 de colegi de dormitor, au fost şi ei în carantină, dar în internatul colegiului.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate