Connect with us
Publicitate

EVENIMENT

ADMITEREA în Colegiile Naționale Militare: Termene pentru înscrierea și evaluarea elevilor, prelungite. Condiții


Publicat

elevi militar

Termenele limită pentru înscrierea și evaluarea aptitudinală a candidaților pentru învățământul liceal militar au fost prelungite. Elevii de gimnaziu care vor să devină elevi militari se pot înscrie în vederea susținerii probelor de selecție aptitudinală generală (psihologice și fizice) până la data de 14 februarie (termenul inițial fiind 31 ianuarie).

De asemenea, candidații înscriși vor fi programați pentru susținerea probelor de selecție până cel târziu în data de 20 martie, au transmis, într-un mesaj publicat pe Facebook, reprezentanții Colegiului Național Militar „Mihai Viteazul” din Alba Iulia

Birourile Informare-Recrutare din cadrul Centrelor Militare Județene și de sector de care aparțin cu domiciliul, le stau la dispoziție candidaților cu mai multe informații și consiliere.

Învățământul preuniversitar militar este organizat și desfășurat în:

  • 5 colegii naționale militare – pentru învățământul liceal:
    • Colegiul Național Militar „Dimitrie Cantemir”, Breaza;
    • Colegiul Național Militar „Mihai Viteazul”, Alba Iulia;
    • Colegiul Național Militar „Ștefan cel Mare”, Câmpulung Moldovenesc;
    • Colegiul Național Militar „Tudor Vladimirescu”, Craiova;
    • Colegiul Național Militar „Alexandru Ioan Cuza” , Constanța.

Se pot înscrie elevii din clasele a VIII-a sau absolvenții care nu au fost înmatriculați într-o unitate de învățământ liceal sau profesional, cu vârsta de cel mult 16 ani împliniți în anul 2019.

Învățământul liceal militar este gratuit și are ca misiune pregătirea științifică și umanistă generală a elevilor prin studii de nivel liceal, pe filiera vocațională, în profilul militar, specializarea matematică-informatică. Programul de studii asigură dezvoltarea și diversificarea competențelor-cheie, precum și formarea competențelor specifice filierei, profilului și specializării. Studiile liceale au durata de 4 ani, în conformitate cu planurile-cadru de învățământ stabilite la nivel național de către Ministerul Educației Naționale.

Pentru început, elevii trebuie să se prezinte la biroul informare-recrutare cu cartea de identitate sau certificatul de naștere (dacă nu au încă 14 ani), însoțiți de unul dintre părinți sau aparținătorii legali. Acolo vor primi precizări privind parcurgerea probelor de selecție.

Adresele și numerele de telefon sunt disponibile AICI.

Fiecare candidat înscris va fi planificat pentru parcurgerea probelor de selecție și va fi anunțat cu privire la data prezentării la centrul zonal de selecție și orientare de care aparține. Detalii se obțin de la personalul recrutor, la înscriere.

Selecția aptitudinală generală constă în parcurgerea:

  • probelor psihologice (test de aptitudini și de personalitate);
  • probe fizice (traseu utilitar-aplicativ cu baremul 1 min. și 40 sec. ; alergare pe distanța de 1000 m cu baremul de 4 min. și 30 sec.);
  • interviu de evaluare finală.

Centrele zonale de selecție și orientare se află la Breaza, Alba Iulia, Câmpulung Moldovenesc și Constanța. La sosirea în centrul zonal de selecție și orientare, candidații trebuie să prezinte o adeverință eliberată de medicul de familie, care să ateste că sunt apți pentru susținerea probelor sportive.

Candidații declarați ”Admis” la selecția aptitudinală generală vor efectua vizita medicală până la data de 20.03.2020.

Baremul medical, privind efectuarea examenului medical pentru admiterea în unităţile/instituţiile de învăţământ militar, precum și pentru ocuparea funcţiilor de soldat/gradat profesionist, poate fi consultat aici. Veți găsi și tabelele cu indicii antropometrici pentru selecţionarea medicală a candidaților (femei și bărbați), respectiv limitele de înălțime și variațiile de greutate admise, corelate cu înălțimea candidaților.

Candidații declarați ”Apt” la examinarea medicală vor întocmi dosarul de candidat și vor fi recrutați.

Fiecare candidat poate opta pentru oricâte colegii naționale militare dorește, din cele cinci existente, în ordinea preferințelor.

sursa: Colegiul Național Militar „Mihai Viteazul” Alba Iulia, armataromaniei.ro



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Alba24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


Publicitate

AIUD

FOTO: Ultramaratonistul aiudean Levente Polgar a primit o diplomă de merit din partea ministrului Tineretului și Sportului

Publicat

Ultramaratonistul aiudean Levente Polgar a primit din partea ministrului Tineretului și Sportului o diplomă de merit, pentru curajul de „a alerga pentru cei care nu pot” și de a demonstra că „imposibilul” nu face parte din vocabularul unui campion. 

„A fost o onoare să primesc diploma de merit din partea domnului Eduard Novak, ministrul Tineretului și Sportului.

Este campionul meu pe care îl apreciez tare mult, iar această invitație vine să-mi confirme că efortul pe care l-am depus de-a lungul timpului, în a mă pregăti din punct de vedere fizic, nu a fost în zadar.

Promit să-i urmez exemplul domnului ministru și să nu renunț la pasiunea mea pentru sport. Și cine știe, poate, în viitor, voi reuși să particip pentru România la competiții sportive mult mai titrate decât cele la care am fost până acum”, a transmis Polgar Levente Ioan, pe pagina de Facebook.

sursa, foto: Facebook (Polgar Levente Ioan)

Citeste mai mult
Publicitate

ACTUALITATE

Curtea de Conturi: Guvernul Dăncilă a folosit, prin derogări de la Legea finanțelor publice, 73% din banii din Fondul de rezervă

Publicat

viorica dancila alba

Potrivit raportului Curții de Conturi, Guvernul condus de Viorica Dăncilă a alocat peste 4.000 de milioane de lei din Fondul de rezervă, prin derogări de la Legea finanțelor publice.

În Raportul Curții de Conturi pe anul 2019 se arată că s-a continuat practica alocării Fondului de rezervă bugetară la dispoziția Guvernului prin derogări, lucru care arată că „este ignorată esența modului de funcționare a acestuia”.

„Referitor la modul de constituire și utilizare a Fondului de rezervă bugetară la dispoziția Guvernului (FRB), în anul 2019 s-a constatat că suma utilizată în anul 2019 a fost de 5.547,89 milioane lei – cea mai mare din ultimii zece ani (după ce suma utilizată în 2018, de 3.121,84 milioane lei a fost, la rândul ei, cea mai mare din aceeași perioadă de timp)”, se arată în raportul Curții de Conturi.

Raportul mai arată că prevederile bugetare inițiale ale Fondului de rezervă bugetară au fost majorate de 58,34 de ori pe parcursul exercițiului bugetar, respectiv de la prevederile inițiale în sumă de 99.000 mii lei, prevederile finale au ajuns la 5.776.014 mii lei.

„Aceste majorări au fost efectuate atât pe baza rectificării bugetare, cât și pe baza renunțărilor ordonatorilor principali de credite la creditele bugetare aprobate prin legile bugetare anuale (potrivit art. 54 din Legea nr. 500/2002), precum și din sumele neutilizate din fondurile alocate din FRB prin hotărâri ale Guvernului”, potrivit raportului anual.

Parctic, această modalitate de alocare a reprezentat 73.5%, respectiv 4.079,78 milioane lei din totalul sumelor alocate din fondul de rezervă în anul 2019, conform raportului.

„Referitor la modul de repartizare a fondurilor la dispoziția Guvernului, s-a constatat continuarea practicii alocării Fondului de rezervă bugetară la dispoziția Guvernului prin derogări de la prevederile art. 30 din Legea nr. 500/2002… Ponderea ridicată a alocărilor prin derogare conduce la concluzia că, practic, este ignorată esența modului de funcționare a FRB, aceea de a fi o resursă de rezervă reală, folosită exclusiv în cazul perioadelor dificile, doar în ultimă instanță și numai în condițiile în care au fost epuizate toate celelalte căi de finanțare ale unui/unei program/obiectiv/acțiuni”, se mai arată în raportul Curții de Conturi.

Reprezentanții instituției au recomandat Ministerului Finanțelor Publice să facă demersuri pentru diminuarea sau chiar a elimina practica derogărilor de la regulile alocării de resurse din Fondul de rezervă la dispoziția Guvernului.

„Prin aceste demersuri se va urmări asigurarea de fonduri doar pentru cheltuielile pentru care se justifică caracterul urgent sau neprevăzut apărut în timpul exercițiului bugetar, la care este necesară finanțarea imediată și pentru care fondurile existente în bugetele ordonatorilor principali de credite sunt insuficiente în raport cu destinația acestora, din motive independente de voința ordonatorilor de credite”, se arată în raportul Curții de Conturi.

Sursa: stiripesurse.ro

 

Citeste mai mult
Publicitate

ACTUALITATE

Premierul Florin Cîțu vrea amenzi pentru persoanele care nu poartă mască: Nu se ia în calcul un lockdown

Publicat

Premierul Florin Cîțu a declarat astăzi că va cere ca polițiștii să fie mai atenți și să aplice amenzi persoanelor care nu poartă mască, având în vedere că acest lucru este obligatoriu.

Cîțu a declarat, într-un interviu acordat pemtru G4Media.ro, că îi va cere ministrului de Interne ca cei care nu poartă corect masca să fie amendați de către polițiști, subliniind că a observat o relaxare și în rândul oamenilor legii, nu doar în ceea ce privește populația.

”Poate va trebui să vorbesc cu domnul ministru de Interne ca să fie mult mai atenți polițiștii și să dea poate amenzi pentru purtatul măștii pe stradă. Am văzut o relaxare și din partea ofițerilor de poliție”, a declarat Florin Cîțu pentru G4Media.ro.

El a precizat că nu autoritățile au relaxat condițiile, „ci oamenii încep să se relaxeze”.

„Mergi pe stradă și vezi foarte mulți oameni fără mască, deși în continuare e obligatoriu să porți mască. De aceea în fiecare ieșire publică transmit mesajul că purtarea măștii e obligatorie. Nu contează tulpina virusului, dacă ai mască – te protejează. Masca, dezinfectarea și distanțarea sunt cele trei lucuri elementare. Aceste lucruri ne-au salvat până acum”, a mai spus premierul.

Cîțu a mai declarat că ținta de vaccinare a 70% din populație până în luna iunie este un scenariu optimist al Guvernului și că cel mai probabil acest procent va fi atins în luna septembrie, cum s-a stabilit inițial.

Premierul a mai spus că este un lucru bun că a ținut ”economia deschisă” și că nu se ia în calcul un lockdown, chiar dacă experții se așteaptă ca numărul de cazuri de Covid-19 să crească în perioada următoare.

Interviul integral, pe G4Media.ro

Sursa: G4Media

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

ORA de VARĂ 2021: Când vor fi date ceasurile cu o oră înainte. Ce se întâmplă cu ora de vară în România

Publicat

ora de vara

Ora de vară 2021, când ceasurile se vor da cu o oră înainte, va fi în noaptea de 27 spre 28 martie.

Duminică, 28 martie 2021, va fi cea mai scurtă zi din an: va avea 23 de ore în loc de 24. Ceasul se dă înainte cu o oră și, astfel ora 3:00 va deveni ora 4:00.

Ora de vară se aplică în fiecare an, în ultima duminică din martie, când ora 3.00 devine ora 4.00.

Orarul de vară se aplică până în ultima duminică a lunii octombrie (31 octombrie).

ORA DE VARĂ 2021: Va fi schimbat sistemul în România?

În 26 martie 2019, eurodeputații iau votat renunțarea la schimbarea orei de două ori pe an, începând din 2021. Anterior, după un sondaj realizat în tot spaţiul comunitar, Comisia Europeană a propus renunțarea la schimbarea sezonieră a orei.

Prin urmare, fiecare stat trebuie să decidă dacă rămâne pe ora de vară sau pe cea de iarnă.

Europarlamentarul Tudor Ciuhodaru a dat detalii despre schimbarea orei de vară, în acest context.

Pentru România, situația ar fi incertă pentru că țara noastră nu ar fi informat Uniunea Europeană.

”Statele care vor să rămână pe ora de vară schimbă ultima dată ora acum, în ultima duminică din martie, iar cei care vor să rămână pe ora de iarnă vor schimba ultima dată în octombrie.

Așa ar trebui să procedeze și România, iar țara noastră trebuia să anunțe Uniunea Europeană până în aprilie 2020. Toate statele membre trebuiau să anunțe.

Există niște măsuri care trebuie armonizate la nivel european, inclusiv ceea ce înseamnă transport transfrontalier, program avioane, etc.”, a declarat Tudor Ciuhodaru, pentru dcnews.ro.

O propunere legislativă pentru abrogarea Ordonanţei Guvernului nr. 20/1997 privind stabilirea orarului de vară şi a orei oficiale de vară pe teritoriul României (L281/2018) a fost respinsă de Senat, ca primă Cameră sesizată, în 29 mai 2018.

La data respectivă, nici Guvernul României nu susţinea adoptarea acestei iniţiative legislative.

ORA DE VARĂ 2021: Când și de ce a fost introdus sistemul Ora de Vară

Americanul Benjamin Franklin a sugerat, în 1784, această metodă, într-o satiră, în care menţiona că s-ar realiza o economie de lumânări prin folosirea luminii de dimineaţă a soarelui.

Ideea folosirii orei de vară este atribuită însă neozeelandezului George Vernon Hudson, entomologul care a susţinut că ar avea nevoie de mai multă lumină pentru a studia insectele şi a venit cu această idee în 1895.

Schimbarea orei a fost aplicată, pentru prima dată, în timpul Primului Război Mondial, în 1916, de câteva țări din Europa.

Primii care au introdus ora de vară au fost germanii, începând cu anul 1916 (între 30 aprilie — 1 octombrie).

Au urmat britanicii, ce au introdus ora de vară tot în 1916 (între 21 mai — 16 octombrie), apoi Belgia, Danemarca, Franța, Italia, Luxemburg, Olanda, Norvegia, Portugalia, Suedia, Turcia.

Pe continentul european, schimbarea se face în toate țările, cu excepția Islandei, Belarusului și Rusiei.

Schimbarea, însă, nu este simultană în toate țările, din cauza diferenței de fus orar. În unele țări, trecerea se realizează în prima duminică a lunii aprilie.

În prezent mecanismul prin care se schimbă ora, primăvara și toamna, respectiv trecerea la ora de vară și la ora de iarnă, este folosit în peste 100 de țări din lumea întreagă.

ORA DE VARĂ 2021 în România

În România, schimbarea orei a fost introdusă prima dată în anul 1932.

În 1979, România a semnat Convenția fusurilor orare, iar în 1997, prin ordonanță guvernamentală, orarul de vară a fost corelat cu cel practicat în țările UE.

La nivelul Uniunii Europene, trecerea la ora de vară se face similar în toate statele, în aceeași zi.

Introducerea orei de vară a avut ca scop creșterea numărului de ore în care oamenii beneficiază de lumina naturală a Soarelui și a fost extrem de avantajoasă pentru cei care lucrau pe vremuri în agricultură.

Sistemul are ca scop folosirea luminii Soarelui pe o perioadă cât mai lungă din zi.

În acest mod, activitățile se desfășoară cât mai mult posibil pe lumină naturală, iar acest lucru este benefic din cel puțin două puncte de vedere.

Lumina naturală, spre deosebire de cea artificială, este un stimulator al tonusului fizic și psihic.

În al doilea rând, prin trecerea la ora de vară se economisește și energia electrică necesară iluminatului artificial.

ORA DE VARĂ 2021: Cum ne afectează trecerea la Ora de Vară

Schimbarea orei, fie ea de vară sau de iarnă, are, de cele mai multe ori, repercusiuni asupra psihicului și sănătății populației care are nevoie de o anumită perioadă de acomodare.

Schimbarea orei poate perturba ceasul biologic și odată cu el pot surveni și dereglări hormonale, mai ales în ceea ce privește melatonina, hormonul responsabil tocmai cu reglarea ceasului biologic al organismului.

Trecerea la ora de vară poate declanșa scăderea vigilenței și chiar oboseală accentuată.

Studii recente au arătat că schimbarea orei poate afecta în cazuri extreme sănătatea mintală.

Potrivit unei cercetări efectuate de oameni de știință australieni, numărul de sinucideri este mai mare în primele săptămâni după trecerea la ora de vară față de restul anului.

Mai mult, studiile arată că în perioada imediat următoare trecerii la ora de vară au loc mai multe accidente rutiere decât în mod normal.

Asta tocmai pentru că această schimbare favorizează apariția oboselii și a lipsei de atenție în cazul multor persoane.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate

Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate