Connect with us
Publicitate

CÂMPENI

Alba: 54 de cazuri noi de COVID-19, înregistrate în județul Alba, în ultima zi. Date oficiale din 7 ianuarie


Publicat

Direcția de Sănătate Publică Alba a anunțat că în județul Alba au fost identificate 54 de cazuri noi de infectare cu coronavirus. 

Cele mai multe au fost înregistrate în orașe, 42. Alte 8 persoane infectate locuiesc în mediul rural.

De asemenea, 4 cazuri noi provin din 2 focare identificate într-o casă de tip familial și o locuință protejată.

De la începutul pandemiei, în județul Alba au fost confirmate pozitiv 12729 de persoane, dintre acestea 11585  au fost declarate vindecate și s-au înregistrat 336 decese. Miercuri, în Alba au fost prelucrate 766 probe (350 probe la SJU si 416 la DSP). Numărul total de teste efectuate pana în prezent în județ a ajuns la 144311.

Lista localităților din care provin cazurile noi:

Orașe

Aiud 4

Alba Iulia 14

Blaj 4

Câmpeni 4

Cugir 2

Ocna Mureș 2

Sebeș 9

Teiuș 3

Alte 4 cazuri provin din 2 focare.

Comune:

Cergău 1

Horea 2

Meteș 2

Mihalț 1

Săliștea 1

Vințu de Jos 1



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Alba24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


Publicitate

EVENIMENT

Comunicat RER VEST Bilanț de weekend: Contracte noi și 1000 de pubele distribuite la casele din Alba Iulia

Publicat

Bilanț de weekend: Contracte noi și 1000 de pubele distribuite la casele din Alba Iulia. Cum și unde depozităm corect ambalajele de sticlă?

Asocierea RER Vest-RETIM preia de la 01 decembrie 2021 serviciul de colectare și transport al deșeurilor din Alba Iulia, Aiud, Teiuș și Ocna Mureș, precum și localitățile limitrofe. Pentru o comunicare transparentă către publicul larg prezentăm situația la zi a mobilizării: numărul contractelor încheiate, a pubelelor distribuite la case, precum și o regulă a colectării separate.

Contracte semnate și pubele distribuite

Până la data de 29 noiembrie 2021 au fost încheiate 14,400 de contracte la casele din mediul urban din Alba Iulia, Aiud, Teiuș și Ocna Mureș, iar până astăzi au fost împărțite 10,007  pubele.  Astfel, în Alba Iulia aproape trei sferturi din gospodăriile individuale au la dispoziție pubela neagră destinată deșeurilor reziduale.

 

Localitate Număr contracte încheiate Pubele distribuite Procent distribuire pubele
Alba Iulia 6966 5025 72%
Aiud 3234 2061 64%
Teiuș 1534 255 17%
Ocna Mureș 2666 2666 100%

 

O regulă de colectare pe zi

Unde depozităm ambalajele din sticla?

În mod obligatoriu, ambalajele din sticlă (ambalajele de la băuturile alcoolice sau răcoritoare și borcane) se duc la containerul verde. Aceste containere sunt amplasate stradal în toate zonele de case (urban și rural), respectiv pe platformele de colectare destinate colectării deșeurilor pentru toți cetățenii care locuiesc la blocuri.

Sticla este un material important, care se poate recicla integral, prin retopire, astfel trebuie să avem grijă unde o depozităm. O greșeală frecventă este depunerea ambalajelor din plastic (PET – ambalaje din plastic care se depozitează în containerul galben) în recipientele verzi si nu in cele galbene. De asemenea este interzisă depunerea sticlei de la geamuri sau a altor obiecte din sticlă sau ceramică.

________

Toate informațiile necesare despre tarife, contracte, grafice de colectare le găsiți la următoarele pagini : https://rervest.ro/utile/zona-alba/  sau  https://retim.ro/alba

În plus ne puteți scrie pe adresa de email contracte.alba@rervest.ro  și sesizari.alba@rervest.ro  sau ne puteți suna la numărul de Call Center +40374885694 ,  de luni până vineri, între orele 07.00 – 19.00.

 

 

Citeste mai mult
Publicitate

AIUD

OFICIAL: Lotul 2 de pe A10 se deschide MARȚI între Alba Iulia și Aiud cu restricții. Precizările Ministerului Transporturilor

Publicat

Ministerul Transporturilor și Infrastructurii (MTI) a anunțat că marți, 30 noiembrie 2021, deschide circulația pe Lotul 2 din Autostrada Sebeș – Turda, conform Planului de Management de Trafic aprobat de către CNAIR și IGPR.

Este vorba despre lotul de 24,5 km de la Alba Iulia (Sântimbru/Pârâul Iovului) până la Aiud.

Potrivit MTI, traficul va rămâne restricționat pe o bandă pe sens, pe o distanță de 1,5 km, până în luna aprilie-mai 2022.

Deschiderea acestui lot le va permite şoferilor să circule pe autostradă de la Sibiu până dincolo de Cluj-Napoca, la Nădășelu. Sunt aproape 200 de kilometri de autostradă fără întrerupere, dar cu multe restricții.

Autostrada A10 Sebeş – Turda, de 70 de kilometri este prima pe care România o construiește și o dă în circulație cap-coadă, de la Revoluţie încoace.

Alunecarea de teren de la Oiejdea

În zona Dealului Oiejdea, unde au apărut alunecări de teren, una dintre căi nu este încă finalizată. Ca atare, pe acest sector -de 1,5 km- se va circula în ambele sensuri, dar pe o singură cale, în regim de Drum Național. Situația a impus limitarea vitezei la 60 km/h în zona respectivă, dar și limitarea la 100 de km/h pe restul lotului 2, precizează ministerul.

Citește și A10 Sebeș -Turda: Șapte ani pentru 70 de kilometri. România deschide de Ziua Națională prima autostradă terminată după Revoluție

Constructorul va trebui să monteze toate elementele de siguranță și să semnalizeze prin marcaje provizorii zonele unde acestea nu sunt definitivate.

Termen pentru finalizarea tuturor lucrărilor – aprilie 2022

Deschiderea circulației nu va însemna însă că antreprenorul va fi scutit de finalizarea tuturor lucrărilor, așa cum prevede contractul. Deși se află în întârziere, antreprenorul și-a asumat că încheie toate lucrările, până în aprilie 2022, mai precizează ministerul.

„Am fost să verific ce se întâmplă pe Lotul 2 Sebeş – Turda. Azi de dimineaţă i-am chemat la Minister pe cei care se ocupă direct de proiect şi beneficiarii: CNAIR. Şi având în vedere că mai sunt câteva lucruri minore care pot fi terminate până mâine, odată cu finalizarea acestor lucrări, mâine după-masă se va da drumul la Lotul 2 Sebeş – Turda, cu restricţiile pe care le-am anunţat inclusiv de vineri şi anume acel kilometru unde va fi circulaţia pe o singură bandă.

Vreau ca aceste lucruri să se desfăşoare normal. Domnul director Pistol vă anunţ că odată terminată acea predare-primire sau dare în circulaţie lucrurile trebuie să se desfăşoare normal, cum trebuie şi de acum încolo. Fără festivisme, fără tăieri de panglici, fără chestiuni care nu-şi au locul, pentru că nu e loc de festivism. Datoria statului faţă de cetăţeni este una mare, de 30 de ani. Am făcut lucrurile acestea pe repede-înainte pentru că exista riscul să mai stăm 3-4-5-6 zile cu lucrurile terminate şi nefolosit acel tronson.

Am fost, am făcut verificări, am luat toate măsurile de siguranţă şi am discutat cu colegii din Minister. Imediat cum sunt finalizate ultimele şi pot fi făcute până mâine, acest tronson va fi dat în circulaţie, astfel încât de la Sebeş la Cluj să se poată circula în regim de autostradă, cu acele restricţii şi insist.”, a declarat ministrul Sorin Grindeanu.

Autostrada A10 Sebeș-Turda Lot 2 – 7 ani de lucrări pentru 24,25 km

Contractul pentru Lotul 2 al A10 (Sebeș-Turda) a fost semnat în noiembrie 2014, cu Asocierea Aktor S.A.- S.C. Euroconstruct Trading SRL și avea inițial ca termen de finalizare a lucrărilor luna octombrie 2016.

La momentul semnării, valoarea contractului era de aproximativ 550 de milioane de lei, fără TVA, o sumă deloc mică pentru acea perioadă, mai precizează ministerul. În atribuțiile Asocierii intra, conform contractului, inclusiv elaborarea Proiectului Tehnic, în baza căruia urma să se construiască acest sector de autostradă.

Însă, chiar propriul proiect a început să creeze probleme Antreprenorului, care a intrat într-o cascadă de întârzieri. Astfel, o lucrare care ar fi trebuit să dureze 2 ani, a ajuns să dureze peste 7 ani, potrivit MTI.

Aceasta în condițiile în care pe toate celelalte 3 Loturi ale A10, se circulă deja, pe primele două încă din vara anului 2018.

Nici acum nu se poate vorbi despre recepția lucrării, ci doar despre deschiderea circulației, între Alba Iulia Nord și Aiud, unde se află cei aproximativ 24 de km ai Lotului 2, nefinalizat în totalitate, din cei 70 de km ai A10, se precizează în comunicatul MTI.

Tronsonul Sebes-Turda a fost împărțit în patru loturi:

Lot 1 – 17,00 km de la intrarea pe autostrada în Sebeș până la Pârâul Iovului

constructori: asocierea SC Impresa Pizzarotti & C SpA – SC Pomponio SRL.

Cost: 541.739.137 lei fara TVA

Lot 2 – 24,25 km de la Pârâul Iovului până la intrarea în Aiud; constructori:

asocierea Aktor SA – SC Euroconstruct Trading SRL.

Cost: 549.332.494 lei fără TVA.

Lot 3 – 12,45 km de la intrarea în Aiud până la nodul de la Decea,

constructori: asocierea Tirrena Scavi SpA, Societa Italiana per Condotte d’Acqua S.p.A.

Cost: 420.511.921 lei fără TVA

Lot 4 – 16,30 km de la nodul Decea până în Turda,

constructori: asocierea Porr Construct SRL, Porr Bau GmbH.

Cost: 470.004.894 lei fără TVA

Urmăriți știrile Alba24.ro și pe Google News

Citeste mai mult
Publicitate

ACTUALITATE

Comunicat Mircea Hava: Timp pierdut pentru România în negocierea Acordului de Parteneriat și programelor operaționale

Publicat

Mircea Hava: Timp PIERDUT pentru România în negocierea Acordului de Parteneriat și programelor operaționale

”Mă uit, cu tristețe, la unele dintre figurile de ceară din fruntea țării pentru care manoșele ceasurilor au înțepenit, atunci când vine vorba de proiecte importante pentru România. Se străduiesc să nu întârzie la vreo întâlnire de partid sau eveniment, în rest nu-și pun problema ce se întâmplă dacă în privința fondurilor europene ieșim din termene și cine va deconta asta. Pur și simplu nu le pasă de întârzierile majore ce vor pune o presiune uriașă pe beneficiarii publici și privați care vor frâna absorbției banilor în economia națională.

O comunitate și o țară intrate într-o relație onestă și conștientă cu <timpul> sunt capabile să se dezvolte. Iar noi, în privința angajamentelor respectate la timp, n-am înțeles că la Comisia Europeană, sau alte instituții, nu există o intrare, cu un turnichet la capăt, ce se deschide pentru ca întârziații să poată alerga singuri pe un culoar și să recupereze ce-au pierdut.

Am adresat Comisiei Europene, recent, în calitate de membru al Parlamentului European, un set de întrebări ce vizează situația și progresul negocierii de către reprezentanții României și Comisia Europeană în privința Acordului de parteneriat 2021–2027 și a tuturor programelor operaționale (exclusiv al celor 8 programe operaționale regionale), pentru care există variante de lucru pe site-ul ministerului de resort, datate din luna octombrie 2020. Am vrut să aflu, de asemenea, stadiul negocierilor pe condițiile favorizante solicitate de Comisie, României, pentru implementarea corespunzătoare a tuturor programelor operaționale.

De puține zile și pentru o foarte scurtă perioadă de timp, Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene a publicat o variantă la zi în consultare publică. Sunt consternat de lipsa de transparență și simulacrul de consultare la care forul ministerial competent expune public documente programatice care vizează cheltuirea a miliarde de euro pentru investiții cruciale pentru modernizarea României.

Comisarul european pentru coeziune, reforme și politică regională, Elisa Fereirra, mi-a confirmat că suntem într-o întârziere de 1 AN în pregătirea absorbției banilor din Acordul de Parteneriat și programelor operaționale.

Cu alte cuvinte, după prima rundă a negocierilor cu ministrul Ioan Boloș, reprezentanților României le-a luat un an întreg să vină cu o variantă actualizată care să fie analizată adecvat de Comisie. Toate astea pentru că singura preocupare a autorităților, în dauna celorlalte programe de finanțare europeană, a fost PNRR-ul. Fără o corelare cu pregătirea la timp a restului surselor de finanțare europeană specifice politicii de coeziune sau politicii agricole comune și nici cu considerarea responsabilă a alocărilor bugetare din finanțări naționale precum Programul Național de Investiții <Anghel Saligny>.

Chiar și așa, am fost printre ultimii semnatari ai PNRR iar, în actualele condiții și ritm de lucru, vom ajunge să fim probabil printre ultimii semnatari și în cazul Acordului de Parteneriat și programelor operaționale.

Nici azi, cei interesați de noua perioadă de programare, nu suntem mai lămuriți nici referitor la progresul măsurilor ce contribuie la îndeplinirea condițiilor favorizante restante, la finalul lunii octombrie, asumate prin Memorandum guvernamental, și pentru care trebuia să avem documente de dialog și negociere cu Comisia încă de la începutul acestui an.

Mai bine mai târziu decât niciodată, zice o vorbă din popor. Dar mai bine făcute la timpul lor, aș prefera eu. E un adevăr care ne urmărește la fiecare pas și în fiecare domeniu, pentru că suntem țara în care totul e decalat și făcut cu întârziere, de la autostrăzi și până la reforma instituțiilor, la politicieni care se duc la școală la anii pensiei, de la mersul trenurilor și până la implementarea oricărui proiect asumat. Poate că mai avem de tras până când să ajungem în punctul lucrului făcut la timp. Pentru a ajunge acolo, însă, trebuie să renunțăm la a uita, la a fi deranjați doar pentru moment.

În privința aspectelor menționate mai sus, ar fi cazul ca toate aceste negocieri să fie date în sarcina unuia sau mai multor profesioniști, cu tot cu ministerul aferent. Acum, rapid, URGENT, pentru a nu compromite definitiv șansele de a lua acești bani, folosind aceeași metodă meschină de a apărea la televizor și de a le spune, mereu, oamenilor: suntem pregătiți.

Trag un semnal serios de alarmă! Banii politicii de coeziune și cei ai politicii agricole comune sunt nerambursabili, sunt mai mulți decât PNRR și suntem în marea întârziere în pregătirea aducerii lor în România.

Nu este cinstit ca Guvernul să recupereze întârzierile pe umerii beneficiarilor, nici să îi tratăm peste câțiva ani drept vinovații de serviciu ai absorbției deficitare”.

Mircea Hava eurodeputat PNL

Membru al PPE

Citeste mai mult
Publicitate

ACTUALITATE

BioNTech lucrează la un vaccin special pentru noua variantă Omicron

Publicat

Compania germană BioNTech a anunțat luni că a început să lucreze la un vaccin adaptat variantei Omicron.

Deocamdată însă nu este clar dacă va trebui să refacă actualul ser anti-COVID-19, scrie Reuters.

Dezvoltarea unui vaccin adaptat face parte din procedura standard a companiei pentru noile variante, a precizat BioNTech, într-un comunicat. Studiul cu privire la eficienţa vaccinului iniţial este menţinut, însă compania farmaceutică încearcă să câştige timp prin adaptarea formulei vaccinului, potrivit digi24.

„Primii pași ai dezvoltării unui potențial nou vaccin se suprapun cu cercetările necesare pentru a evalua dacă va fi nevoie de un nou vaccin”, se mai arată în sursa citată.

BioNTech anunțase vineri că așteaptă mai multe date de laborator în următoarele două săptămâni pentru a stabili dacă este nevoie de un vaccin specific Omicron.

Noua variantă Omicron a coronavirusului prezintă „un risc foarte ridicat” la nivel mondial, a avertizat luni Organizaţia Mondială a Sănătăţii. OMS a subliniat însă că persistă numeroase incertitudini în ce priveşte periculozitatea şi transmisibilitatea variantei.

Pe de altă parte, compania Moderna şi-a anunţat vineri intenţia de a dezvolta o doză de rapel specifică pentru noua variantă Omicron a COVID-19.

sursă: digi24.ro

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate

Publicitate