Connect with us
Publicitate

ADMINISTRATIE

Alba Iulia, Aiud și Blaj, nominalizate ca ZONE METROPOLITANE într-o lege aprobată de Guvern. Ce localități vor include

Publicat

Guvernul a aprobat în ședința de joi legea privind înființarea și funcționarea zonelor metropolitane. În Alba, sunt menționate trei: Alba Iulia, Aiud și Blaj, în funcție de teritoriul metropolitan.

Înființarea acestora se face însă prin hotărârea unităților administrativ-teritoriale, care își stabilesc și denumirea.

Legea revizuiește și completează definiția zonei metropolitane din Codul Administrativ prin introducerea conceptului de teritoriu metropolitan.

Acesta este teritoriul din jurul municipiilor în cadrul căruia se creează relații reciproce de influență în domeniul căilor de comunicație, economic, social, cultural și al infrastructurii edilitare.

Zona Metropolitană Alba Iulia se poate extinde la 23 UAT

În Alba, Zona Metropolitană Alba Iulia, înființată din 2007 cu 11 membri (municipiile Alba Iulia şi Sebeş, oraşul Teiuş și comunele Vinţu de Jos, Sântimbru, Ciugud, Ighiu, Galda de Jos, Cricău, Berghin, Meteş) se poate extinde, potrivit teritoriului metropolitan, la 23 de unități:

  • Municipiile Alba Iulia și Sebeș, orașele Teiuș și Zlatna și comunele: Berghin, Blandiana, Câlnic, Ciugud, Cricău, Cut, Daia Română, Galda de Jos, Ighiu, Întregalde, Meteș, Mihalț, Pianu, Săliștea, Săsciori, Sântimbru, Stremț, Șpring, Vințu de Jos.

Zona metropolitană Aiud poate include 7 UAT

Potrivit legii adoptate de Guvern, Zona metropolitană Aiud poate avea în componență, potrivit teritoriului metropolitan 7 unități:

  • Municipiul Aiud
  • orașul Ocna Mureș
  • comunele: Livezile, Lopadea Nouă, Mirăslău, Rădești, Râmeț

Zona metropolitană Blaj poate include 9 unități:

Municipiul Blaj

Comunele: Bucerdea Grânoasă, Cenade, Cergău, Crăciunelu de Jos, Ohaba, Roșia de Secaș, Sâncel, Valea Lungă

Vezi integral: Lista zone metropolitane lege 2022

Ce stabilește legea zonelor metropolitane

Legea aprobată de guvern stabilește cadrul instituțional, obiectivele, competențele și instrumentele specifice politicii de dezvoltare metropolitană în România.

Elaborarea și adoptarea legii privind zonele metropolitane reprezintă un jalon inclus în componenta 10 – Fondul local din Planul Național de Redresare și Reziliență, reforma 2. Crearea cadrului de politică pentru o transformare urbană durabilă.

Obiectivul reformei este de a le permite persoanelor care locuiesc în zone urbane, inclusiv celor din comunități marginale/periferice, să aibă acces sporit la servicii de calitate, cum ar fi mobilitatea, locuințele și alte servicii publice furnizate la nivel local, potrivit documentului. Termenul pentru aprobarea legii este până la 30 iunie 2022.

”Politica de dezvoltare metropolitană reprezintă ansamblul politicilor elaborate, cu consultarea partenerilor socio-economici interesați, în scopul dezvoltării coerente și durabile a unor arii teritoriale urbane și rurale integrate din proximitatea capitalei României, a municipiilor reședință de județ și a municipiilor, altele decât cele reședință de județ”, mai prevede legea.

Aplicarea politicilor de dezvoltare metropolitană se realizează în concordanță cu obiectivele și prioritățile generale de dezvoltare a României, precum și cu obiectivele din domeniul dezvoltării urbane și regionale și a coeziunii economice și sociale asumate de România în calitate de stat membru al Uniunii Europene, potrivit sursei citate.

Cum sunt motivate modificările legislative

În prezent, rolul asociațiilor de dezvoltare intercomunitară se rezumă la asigurarea serviciilor de utilități publice, având atribuții sectoriale.

Prin proiectul de lege propus se urmărește atribuirea unui rol coordonator asociațiilor de dezvoltare intercomunitară având ca scop stimularea dezvoltării metropolitane integrate, se arată în document.

Cu toate acestea, cadrul legal existent nu stabilește scopuri clare, obiective și atribuții ale structurilor metropolitane, iar nivelul metropolitan nu este considerat un nivel administrativ prin lege.

Asocierea este voluntară, iar cooperarea interjurisdicțională poate fi identificată la niveluri teritoriale diferite, adesea suprapuse:

  • zona metropolitană (ex. ADI metropolitane)
  • județean (ADI cu servicii și utilități cu scop unic, de exemplu, gestionarea deșeurilor)
  • regional/subregional/interregionale (ex. GAL, microregiuni, ADI cu servicii și utilități cu scop unic, de exemplu, apă și ape uzate)

Existența unor lacune semnificative în cadrul legal pentru asociațiile de dezvoltare intercomunitare face ca dezvoltarea capacităților acestora și sustenabilitatea financiară să fie o sarcină dificilă. Două dezavantaje majore ale cadrului legal actual sunt:

  • nu există o lege distinctă care să detalieze funcționarea, atribuțiile și mecanismele de finanțare ale ADI, inclusiv cele care guvernează zonele metropolitan
  • întrucât ADI sunt asociații non-profit guvernate de dreptul privat, posibilitatea de a fi delegate responsabilități de către entitățile publice componente este limitată. Guvernareaa metropolitană este un efort dificil și este necesară o împărțire clară a mandatelor în ceea ce privește atribuțiile ADI-urilor, pe de-o parte, și atribuțiile UAT-urilor componente, pe de altă parte.

În acest context, ADI metropolitane necesită un statut mai clar, care să le îmbunătățească sustenabilitatea financiară și organizațională.

Pentru a sprijini cooperarea interjurisdicțională în zonele urbane, stabilirea unor linii directoare pentru planificarea metropolitană și definirea competențelor la nivelul ADI-urilor sunt prioritare.

Dezvoltarea cadrului legal este esențială pentru ca aceste structuri să devină eficiente din punct de vedere funcțional, potrivit documentului citat.

Zonele metropolitane – înființare

Zonele metropolitane își stabilesc denumirea prin statut.

Zonele metropolitane se pot constitui pentru următoarele obiective:

  • a) asigurarea unei planificări teritoriale integrate și durabile
  • b) dezvoltarea infrastructurilor și a obiectivelor de dezvoltare de interes comun care să asigure mobilitatea în cadrul zonei metropolitane
  • c) îmbunătățirea, modernizarea și dezvoltarea infrastructurii tehnico-edilitare
  • d) dezvoltarea infrastructurii educaționale și de sănătate
  • e) modernizarea, dezvoltarea, interconectarea și creșterea eficienței serviciilor publice
  • f) furnizarea în comun a unor servicii publice de interes local
  • g) dezvoltarea integrată și durabilă a teritoriului tuturor unităților administrativ-teritoriale care compun zona metropolitană
  • h) dezvoltarea economică integrată și creșterea competitivității economice
  • i) dezvoltarea resurselor umane și a capitalului uman, creșterea ratei de ocupare și combaterea excluziunii și a dezechilibrelor sociale pentru toate categoriile sociale
  • j) gestionarea domeniului locuirii și abordarea integrată a problematicii specifice grupurilor vulnerabile și comunităților marginalizate, inclusiv a așezărilor informale
  • k) diminuarea dezechilibrelor socio-economice în dezvoltarea teritorială, la nivelul unităților administrativ-teritoriale aferente coroanei 1 și coroanei 2 ale teritoriilor metropolitane
  • l) alte obiective care se circumscriu obiectivelor generale ale politicii de dezvoltare metropolitană.

Zona metropolitană este ”asociația de dezvoltare intercomunitară constituită pe bază de parteneriat între capitala României sau municipiile reședință de județ ori municipii, altele decât cele reședință de județ, pe de o parte, și unități administrativ-teritoriale aflate în teritoriul metropolitan, pe de altă parte”.

Prin teritoriu metropolitan se înțelege teritoriul din jurul municipiilor, delimitat potrivit prezentei legi, în cadrul căruia au fost generate relații reciproce de influență în domeniul căilor de comunicație, economic, social, cultural și al infrastructurii edilitare.

Teritoriul metropolitan se delimitează astfel:

  • a) pentru municipiul București – cel puțin teritoriul administrativ al județului Ilfov
  • b) pentru municipiile reședință de județ – cel mult primele două coroane urbane
  • c) pentru municipii, altele decât cele reședință de județ – cel mult prima coroană urbană

Prin prima coroană urbană se înțelege teritoriul cumulat al unităților administrativ-teritoriale din imediata vecinătate a unui municipiu, cu care acesta are cel puțin un punct de hotar comun.

Prin a doua coroană urbană se înțelege teritoriul cumulat al unităților administrativ-teritoriale din imediata vecinătate a primei coroane urbane, cu excepția municipiului reședință de județ, cu care aceasta are cel puțin un punct de hotar comun.

O zonă metropolitană nu poate depăși limita județului din care face parte municipiul care o generează, cu excepția municipiului București.

Prin excepție, municipiile situate în a doua coroană a unui municipiu reședință de județ își pot crea propria zonă metropolitană cu unități administrativ-teritoriale care se încadrează în prevederile alin. (1) lit. c).

Unitățile administrativ-teritoriale situate pe teritoriul metropolitan a două sau multe municipii, altele decât cele reședință de județ, pot alege zona metropolitană din care să facă parte.

În situația în care o unitate administrativ-teritorială dorește să adere la o zonă metropolitană deja înființată, adunarea generală a asociației respective va decide cu privire la cererea de aderare, conform statutului.

Zonele metropolitane nu sunt unități administrativ-teritoriale.

Prin hotărâri ale autorităților deliberative, unitățile administrativ-teritoriale pot mandata zonele metropolitane să exercite, pe seama și în numele lor, unele atribuții aflate în competența lor și care se circumscriu scopului și obiectivelor zonelor metropolitane, în condițiile legii.

Unitățile administrativ-teritoriale asigură resursele necesare pentru exercitarea respectivelor atribuții, în limita alocării existente în bugetul local al fiecărei unități administrativ-teritoriale membre a zonei metropolitane sau acordând drept de folosință gratuită asupra unor bunuri aflate în domeniul public sau privat al unităților administrativ-teritoriale membre.

Zonele metropolitane – finanțare

Zonele metropolitane se finanțează prin cotizații și contribuții din bugetele locale ale unităților administrativ-teritoriale membre, precum și din alte surse, în condițiile legii. Cuantumul cotizației de membru și a contribuției pentru asigurarea obligației se stabilește, pe baza unor criterii precum suprafața sau numărul utilizatorilor/beneficiarilor, de către adunarea generală a asociației, prin hotărâre.

Autoritățile deliberative ale unităților administrativ-teritoriale membre ale unei zone metropolitane pot stabili, în condițiile legii, taxe locale speciale în vederea finanțării unor servicii publice locale furnizate de zona metropolitană.

Sumele încasate în bugetele locale se alocă zonelor metropolitane sub formă de contribuții.

Zonele metropolitane pot percepe, în condițiile legii, tarife în vederea finanțării serviciilor publice furnizate prin intermediul acestora.

  • Guvernul poate sprijini dezvoltarea metropolitană în România și activitatea zonelor metropolitane prin programe naționale de dezvoltare, finanțate anual prin bugetul de stat sau din alte surse și prevăzute distinct în cadrul bugetelor ministerelor de resort, în baza unor criterii de performanță prestabilite.
  • Județele pot sprijini zonele metropolitane prin programe de dezvoltare județene sau locale, finanțate anual din bugetul județului sau din alte surse, inclusiv prin asigurarea finanțării acestora din bugetul local al unității administrativ-teritoriale.
  • Unitățile administrativ-teritoriale membre ale unei zone metropolitane, în baza unui mandate special din partea autorităților deliberative ale acestora, pot contribui la finanțarea unor proiecte/obiective de investiții propuse și aprobate la nivelul zonei metropolitane, care se realizează doar la nivelul unuia sau mai multor unități administrativ-teritoriale membre.
  • Zonele metropolitane pot fi eligibile în calitate de solicitant sau partener în cadrul programelor de finanțare, indiferent de tipul sau sursa acestora, atunci când oricare din unitățile administrativ-teritoriale membre ale asociației se numără printre categoriile de solicitanți eligibili ai respectivelor programe de finanțare.

Pentru contribuabilii care își au domiciliul pe raza zonei metropolitane, impozitul pe venit se virează astfel:

  • 30% către bugetele locale ale comunelor, ale orașelor și ale municipiilor pe al căror teritoriu își au domiciliul angajații
  • 70% către bugetele locale ale comunelor, ale orașelor și ale municipiilor pe al căror teritoriu își desfășoară activitatea angajatorii care au calitatea de plătitori ai impozitului pe venit.
  • pentru zonele metropolitane, prin excepție, o cotă de 5% din impozitul pe venit se virează de către Ministerul Finanțelor, prin direcțiile generale regionale ale finanțelor publice județene, respectiv a Direcției Generale Regionale a Finanțelor Publice a Municipiului București, către zona metropolitană constituită.

Sumele virate se utilizează de către zona metropolitană exclusiv pentru realizarea unor investiții, după cum urmează:

  • a) minimum 30% pentru realizarea unor investiții pe teritoriul unităților administrativ-teritoriale aferente coroanei 1 și coroanei 2, după caz;
  • b) maximum 70% pentru realizarea unor investiții pe teritoriul unității administrativ-teritoriale în jurul căreia a fost constituită zona metropolitană.”

Zonele metropolitane – competențe

Zonele metropolitane, în funcție de obiectivul pentru care s-au constituit și în baza mandatului pot îndeplini următoarele atribuții:

  • a) elaborează, adoptă, monitorizează și evaluează periodic strategia integrată de dezvoltare durabilă a zonei metropolitane, planul de mobilitate urbană durabilă al zonei metropolitane și planul de amenajare a teritoriului intercomunitar a zonei metropolitane
  • b) elaborează politici fiscale comune care să favorizeze atragerea de investiții de capital străin sau autohton
  • c) asigură corelarea diverselor intervenții din cuprinsul planurilor de acțiune aferente strategiei integrate de dezvoltare metropolitană și a planului de mobilitate urbană durabilă al zonei metropolitane
  • d) elaborează și adoptă documente de strategie și planificare, politici publice, planuri de acțiune și programe de dezvoltare aferente întregului teritoriu metropolitan sau a unei părți a acestuia
  • e) pentru unitățile administrativ-teritoriale care nu au aprobat mandat pentru îndeplinirea atribuției de la lit. d) zona metropolitană emite un aviz consultativ pentru documentele de strategie și planificare, precum și politicile publice implementate la nivelul teritoriului metropolitan
  • f) elaborează documentații tehnico-economice pentru proiectele de interes metropolitan
  • g) oferă suport și asistență tehnică de specialitate autorităților publice locale ale unităților administrativ-teritoriale membre, inclusiv efectuarea de achiziții comune pentru furnizarea de bunuri și prestarea de servicii la nivelul zonei metropolitane
  • h) gestionează serviciile publice stabilite conform statutului
  • i) promovează, depune și implementează proiecte finanțate din fonduri naționale, europene sau internaționale, de interes pentru dezvoltarea la nivelul zonei metropolitane.

În cazul în care zona metropolitană nu a fost mandatată în mod expres, aceasta poate face recomandări cu privire la:

  • a) planurile urbanistice generale elaborate la nivelul unităților administrativ-teritoriale care compun zona metropolitană
  • b) proiectele de investiții publice și pe cele ale furnizorilor de utilității și ale prestatorilor de servicii publice de interes public local care sunt implementate pe teritoriul a două sau mai multe unități administrativ-teritoriale din zona metropolitan

Zonele metropolitane pot îndeplini și alte atribuții prevăzute în statutul asociației.

Zonele metropolitane pot desfășura, în conformitate cu prevederile statutului, activități cu caracter economic, în condițiile legii.

Pot primi în folosință gratuită unele bunuri aflate în domeniul public sau privat al unităților administrativ-teritoriale membre în vederea realizării activităților și obiectivelor zonei metropolitane.

Minimum 30% din totalul investițiilor în infrastructură realizate prin intermediul zone metropolitane au ca scop și se alocă pentru diminuarea dezechilibrelor socio-economice în dezvoltarea teritorială, la nivelul unităților administrativ-teritoriale aferente coroanei 1 și coroanei 2 ale teritoriilor metropolitan

Zone Metropolitane: Indemnizație pentru primari

Adunarea generală a zonelor metropolitane: Unitățile administrativ-teritoriale sunt reprezentate în adunarea generală a zonelor metropolitane de către primari.

Pentru participarea la ședințele adunării generale ale zonei metropolitane, membrii adunării generale au dreptul la o indemnizație de maxim 10% din indemnizația președintelui consiliului director, suportată din bugetul zonei metropolitane. Nivelul indemnizației se stabilește prin hotărârea adunării generale a zonei metropolitane.

Adunarea generală adoptă hotărâri cu caracter obligatoriu, aplicabile tuturor unităților administrativ-teritoriale membre. În cazul în care doar unele dintre unitățile administrativ-teritoriale membre au mandatat zona metropolitan, hotărârile adunării generale date în exercitarea mandatului se aplică în mod obligatoriu numai acestora

Hotărârile adunării generale se adoptă cu votul a cel puțin 72% din membrii adunării generale și care reprezintă cel puțin 65% din populația zonei metropolitane.

Abținerile se numără la voturile împotrivă

Hotărârile adunării generale sunt comunicate consiliilor locale ale unităților administrativ-teritoriale care formează zona metropolitană în termen de 5 zile lucrătoare de la adoptarea acestora.

Consiliul local al unei unități administrativ-teritoriale, membră a zonei metropolitane, mandatează reprezentantul unității administrativ-teritoriale în adunarea generală a zonei metropolitane să susțină poziții sau să exprime puncte de vedere, să formuleze propuneri sau amendamente la ordinea de zi a ședințelor adunării generale sau la proiectele de hotărâre înscrise pe ordinea de zi.

Consiliul local al unei unități administrativ-teritoriale, membră a zonei metropolitane poate solicita consiliului director al zonei metropolitane rapoarte, sinteze, date sau informații despre serviciile publice sau atribuțiile exercitate de asociație în numele unității administrativ-teritoriale.

Zonele metropolitane – Consiliul director

Consiliul director este organul executiv de conducere a zonei metropolitane care asigură punerea în executare a hotărârilor adunării generale. Este format din 3 sau 5 membri din rândul membrilor adunării generale a zonei metropolitane. Numărul membrilor consiliului director, precum și atribuțiile acestuia sunt stabilite prin statutul zonei metropolitane.

Membrii Consiliului Director au dreptul la o indemnizație lunară de maxim 30% din indemnizația de ales local a președintelui consiliului director aflată în plată. Indemnizația este suportată din bugetul zonei metropolitane. Nivelul indemnizației se stabilește prin hotărârea adunării generale a zonei metropolitane.

Membrilor consiliului director nu li se acordă indemnizația pentru particparea la ședințele adunării generale. Reprezentantul capitalei României sau al municipiului în jurul căruia se formează zona
metropolitană este membru de drept în consiliul director.

Zone Metropolitane: Cum se desemnează membri în Consiliul Director

Desemnarea celorlați membri în consiliul director se realizează după cum urmează:

  • a) un membru din adunarea generală, care reprezintă o unitate administrativ-teritorială din zona geografică de vest, nord-vest, nord sau nord-est a zonei metropolitane și un membru din adunarea generală, care reprezintă o unitate administrativ-teritorială din zona geografică est, sud-est, sud și sud-vest a zonei metropolitane, în situația în care numărul total al membrilor consiliului director este de 3
  • b) câte un membru din adunarea generală, care reprezintă o unitate administrativ-teritorială din zona geografică de nord și nord-est a zonei metropolitane, din zona geografică est și sud-est a zonei metropolitane, din zona geografică de sud și sud-vest a zonei metropolitan și din zona geografică de vest și nord-vest a zonei metropolitane, în situația în care numărul total al membrilor consiliului director este de 5.

Desemnarea membrilor în consiliul director, din fiecare dintre zonele geografice se realizează prin votul majorității absolute a membrilor adunării generale, care reprezintă unitățile administrativ-teritoriale situate în zonele geografice respective.

Calitatea de președinte al consiliului director este exercitată, prin rotație, de către membrii acestuia și se stabilește prin votul majorității calificate a membrilor consiliului director.

Mandatul președintelui consiliului director este de 1 an. Prin votul majorității calificate a membrilor consiliului director se poate stabili prelungirea mandatului președintelui consiliului director (maximum 2 mandate consecutive).

Zone Metropolitane: ce putere are Consiliul Director

Consiliul director îndeplinește următoarele atribuții:

  • a) organizează, asigură și răspunde de punerea în executare a hotărârilor adunări generale
  • b) răspunde de gestiunea, patrimoniul și execuția, în condițiile legii, a bugetului de venituri și cheltuieli al asociației, situațiilor financiare anuale și proiectul programelor asociației
  • c) alte atribuții prevăzute de lege sau de statut.

Președintele consiliului director reprezintă legal zona metropolitană și încheie acte juridice în numele și pe seama acesteia; prezintă anual, sau ori de câte ori adunarea generală solicită, rapoarte, sinteze, date sau informații; alte atribuții stabilite prin statut.

Comisia de cenzori este alcătuită dintr-un număr impar de membri și este aleasă sau revocată de adunarea generală a zonei metropolitane, pe criterii de profesionalism, integritate și independență față de membrii asociației.

Membrii consiliului director nu pot fi cenzori. Cel puțin un membru al comisiei de cenzori este contabil autorizat sau expert contabil, în condițiile legii.

Comisia de cenzori verifică, cel puțin o dată pe an, modul în care este administrat patrimoniul asociației; întocmește rapoarte și le prezintă adunării generale; poate participa la ședințele consiliului director, fără drept de vot; îndeplinește orice alte atribuții prevăzute în statut sau stabilite de adunarea generală.

Membrii comisiei de cenzori pot fi retribuiți conform hotărârii adunării generale a zonei metropolitane.

Pentru realizarea obiectivelor proprii, la nivelul zonelor metropolitane se înființează un aparat tehnic de specialitate care să sprijine consiliul director și adunarea generală în îndeplinirea atribuțiilor acestora.

Zonele metropolitane – context demografic

Potrivit proiectului de lege, zonele suburbane și periurbane ale capitalei București și ale celor 40 de reședințe de județ generează 90% din veniturile firmelor din țară, au atras 66% dintre migranți și au primit 64% din noile unități locative după 1990.

Cu toate acestea, nu s-a făcut prea mult pentru favorizarea dinamicii interjurisdicționale între centrele urbane și zonele suburbane și periurbane ale acestora (de exemplu, mobilitate metropolitană, investiții transjurisdicționale, servicii comune).

Din punct de vedere demografic, în timp ce zonele urbane se confruntă cu un declin demografic, zonele periurbane cresc rapid: populația a crescut cu 20,8% în primul inel din jurul municipiilor reședințe de județ.

Față de anul 2009, în contextul scăderii populației României cu 3,9%, orașele au pierdut 469.369 de locuitori, o scădere procentuală de 3,2%, în timp ce localitățile din primul inel periurban au atras 1.277.022 de noi locuitori.

 Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Alba24 și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Alba24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

1 Comentariu

1 Comentariu

  1. Lache

    vineri, 03.06.2022 at 16:23

    Cugirul si primarul lui vor rămâne in continuare ca prostii satului.

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată.


Publicitate

EVENIMENT

Două bazine hidrografice din Alba, sub un COD GALBEN: Se pot semnala scurgeri de pe versanți, viituri rapide și creșteri de debite

Publicat

Hidrologii au emis o atenționare hidrologică, de tipul Cod Galben, pentru râurile din două bazine hidrografice din Alba.

Potrivit hidrologilor, duminică, până la ora 24:00 pe râurile din bazinele hidrografice: Arieş – bazin superior şi afluenţi bazin mijlociu şi inferior (judeţele: Alba şi Cluj), Mureş – afluenţii aferenţi sectorului aval confluenţă cu râul Târnava – amonte S.H. Brănişca (judeţele: Alba, Sibiu şi Hunedoara).

Se pot semnala scurgeri importante pe versanţi, torenţi şi pâraie, viituri rapide pe râurile mici cu posibile efecte de inundaţii locale şi creşteri de debite şi niveluri pe unele râuri din bazinele hidrografice menţionate, cu posibile depăşiri ale COTELOR DE ATENŢIE.

Se menționează că fenomenele hidrologice periculoase se pot produce şi pe afluenții de grad inferior ai râurilor marcate pe hartă.

În funcție de evoluția fenomenelor hidrometeorologice vom reveni cu actualizarea prognozei hidrologice.

 

 

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

Horoscop 27 iunie-3 iulie: Energie, bani mai mulți și activități de cuplu pentru unele zodii. Ce spun astrologul despre luna nouă

Publicat

O săptămână importantă și o lună nouă în Rac avem după 27 Iunie încolo. Prima zi, 27 va fi un rezumat al ultimelor 2 luni și pentru fiecare zodie vor fi decizii importante de luat și vești bune. 

Iar luna nouă, împreună cu luna neagră vor aduce o energie aparte pentru fiecare nativ. Atenție la desprinderea de trecut, la sănătatea digestivă și la sănătatea energetică a neamului din care faceți parte. 

Horoscop 27 iunie – 3 iulie Berbec

Decizii bune și vești importante, proiecte intelectuale și rezultate benefice încă de luni. Iar Luna nouă va face un restart al vostru pe relația de familie și mai ales la anumite lecții moștenite pe neam.

Horoscop 27 iunie – 3 iulie Taur

Banii vin de luni și multe idei de pus în practică, la capitol financiar. Un rezumat benefic pentru portofelul vostru. Luna nouă vă cere să amplificați comunicarea cu frații și înțelegerea în familie.

Horoscop 27 iunie – 3 iulie Gemeni

Totul depinde de voi și de modul vostru de a vă înțelege pe sine. Luna nouă vă aduce energie care să vă sublinieze nevoia de stabilitate financiară, a voastră și a familiei. Trebuie să puneți umărul la treabă pentru a îmbunătăți bunăstarea neamului.

Horoscop 27 iunie – 3 iulie Rac

horoscop rac

Toate sunt mai simple, pentru că înțeles multe lucruri în ultima vreme și ați scăpat de unele probleme. Luna nouă în Rac și alături de ea Luna Neagră, vă poate da senzația de criză de identitate. Sau poate nu este doar o senzație! În tot cazul trebuie să vă ghidați după ce simțiți și după intuiție pentru că aveți pe umeri mari responsabilități.

Horoscop 27 iunie – 3 iulie Leu

horoscop leu

Dacă ziua de luni poate să vă arate cât de bune pot fi uneori veștile și alegerile, atunci luna nouă vă arată o stare și o energie mai puțin plăcută. Frustrările ascunse sub preș și problemele de ordin sentimental sau cele din familie, vă muncesc mai mult ca oricând.

YouTube video

Horoscop 27 iunie – 3 iulie Fecioară

horoscop fecioara

Schimbările sunt bune pentru voi și vești bune și ele. Profesionalul este favorabil și favorizat. Iar luna nouă în Rac vă aduce planuri noi. Trebuie doar să nu mai trăiți în ”universuri paralele” ci să fiți conștienți de ceea ce sunteți și reprezentați pentru viitorul vostru!

Horoscop 27 iunie – 3 iulie Balanță

horoscop balanta

Alături de Rac aveți evenimente care sunt ”la impuse” și care vă cer un plus de efort profesional. Vești bune și idei care pot învârti multe rotițe. O săptămână importantă pentru evoluția voastră.

Horoscop 27 iunie – 3 iulie Scorpion

horoscop scorpion

Luni aveți o zi cu multe revelații, sau după caz, cu nevoia de a purta un dialog cu divinitatea. Luna nouă în Rac vă cere mari schimbări de ideologie și de filosofie de viață. Vezi care sunt cele mai stringente aspecte care nu te lasă să evoluezi!

Horoscop 27 iunie – 3 iulie Săgetător

horoscop sagetator

Spiritul are muncile lui și mai ales moștenirea genetică la nivel spiritual. Atenție ce va sublinia ziua de Miercuri sau chiar și Marți seara. Începutul de săptămână vine cu mari reușite în cuplu. Weekendul însă te vrea la drum și cu planuri de vacanță.

Horoscop 27 iunie – 3 iulie Capricorn

horoscop capricorn

Proiecte noi în cuplu și vizite la socri sau o altă etapă în povestea voastră de dragoste. Vești bune la serviciu și multe reușite care apar după mult efort intelectual, deja de câteva luni încoace.

Horoscop 27 iunie – 3 iulie Vărsător

horoscop varsator

Prietenii tăi vin cu vești bune și lucruri importante se vor contura în următoarele 7 zile. Luna nouă în Rac îți aduce proiecte importante la serviciu, dar atenție și la sănătate, mai ales dacă ai multe sentimente apăsătoare în suflet!

Horoscop 27 iunie – 3 iulie Pești

horoscop pesti

Dacă încă nu ai învățat cum să comunic cu cei dragi, mai vine o lecție, așa de Luni. În plus, vin vești bune de la copii și reușite frumoase pentru sufletul vostru.

Horoscop realizat pentru cititorii Alba24, de Maria Sârbu

Youtube: Maria Sarbu – YouTube

 Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Alba24 și pe Google News

Citeste mai mult
Publicitate

AIUD

Cum a reușit o femeie din Aiud să își recupereze bicicleta furată. Cine a ajuns să fie bănuit de furt

Publicat

O femeie din Aiud și-a recuperat bicicleta, după ce polițiștii din oraș au reușit să identifice un bărbat. 

Potrivit IPJ Alba, la data de 24 iunie 2022, polițiștii de investigații criminale din Aiud au identificat un bărbat de 63 de ani, din Aiud, care este bănuit de săvârșirea infracțiunii furt.

În sarcina acestuia s-a reținut faptul că, la data de 23 iunie 2022, ar fi sustras o bicicletă, în valoare de 1200 de lei, de pe o stradă din municipiu, care aparținea unei femei de 44 de ani, din Aiud.

Bicicleta a fost recuperată și predată păgubitului.

sursă foto: arhiva alba24.ro, rol ilustrativ

 Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Alba24 și pe Google News

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

Cum a ajuns un tânăr din Cugir să fie judecat pentru furt, după ce a bătut un alt tânăr. Ce s-a întâmplat

Publicat

Un tânăr de 18 ani din Cugir a fost reținut la data de 24 iunie, pentru 24 de ore, fiind cercetat pentru furt. 

Potrivit IPJ Alba, în urma cercetărilor efectuate, polițiștii au stabilit că, în noaptea de 23/24 iunie 2022, în timp ce se afla pe o strada din Cugir, l-ar fi agresat pe un alt tânăr de 19 ani, din Cugir și i-ar fi sustras suma de 1.400 de lei din portmoneul pe care acesta l-ar fi pierdut în urma altercației.

Tânărul de 19 ani a restituit păgubitului prejudiciul cauzat, iar acesta din urmă și-a retras plângerea cu privire la faptele de lovire sau alte violențe.

Cercetările sunt continuate sub aspectul săvârșirii infracțiunii de furt.

 Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Alba24 și pe Google News

 

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate

Statistici T5

Parteneri Romania24.ro, Cluj24.ro, Ardeal24,ro, Botosani24.ro Copyright © 2022 Alba24.ro powered by Independent Media & More. Alba24.ro folosește fluxurile de știri ale agențiilor Agerpres și Mediafax