Connect with us
Publicitate

ECONOMIE

ANAF începe verificarea maneliștilor, cămătarilor și persoanelor cu VENITURI MARI, pe care nu le-au declarat la Fisc


Publicat

nicolae botgros si lautariiManeliștii, cămătarii și personalități ale vieții publice vor fi verificate de ANAF, anunță președintele institutiei, Gelu Ștefan Diaconu. Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) a început verificarea persoanelor fizice cu venituri mari și care prezintă „risc fiscal ridicat”, potrivit unui comunicat al instituției.

Decizia a fost luată de conducerea ANAF ca urmare a analizelor de risc fiscal efectuate de Direcția Verificări Fiscale asupra persoanelor fizice. ANAF va aduna date de la bănci, cadastru, notari și de la instituțiile unde sunt înmatriculate mașinile, ambarcațiunile și avioanele private.

Printre cei care vor fi verificați de Fisc se numără românii cu avere afișată semnificativă (imobile, autoturisme de lux, alte bunuri de mare valoare, creanțe din creditări acordate companiilor și/sau persoanelor fizice, depuneri semnificative în conturi bancare din România sau din străinătate, cheltuieli personale ridicate) nejustificată de veniturile declarate.

Acțunea Fiscului vizează verificarea veniturilor și a declarării acestora începând cu anul 2011, întrucât doar pentru acestea se poate aplica atât regula de impozitare a veniturilor a căror sursă nu a fost identificată, cât și procedura de verificare, conform normelor stabilite de legiuitor.
Comunicatul ANAF, cu detalii despre metodologia controalelor:

„Metodologia de verificare a situației fiscale personale

Potrivit prevederilor Capitolului III Dispoziţii speciale privind verificarea persoanelor fizice supuse impozitului pe venit din cadrul Titlului VII Inspecţia fiscală al Codului de procedură fiscală (art. 1091 – 1094 din O.G. nr. 92/2003, cu modificările şi completările ulterioare) precum şi ale H.G. nr. 248/2011 privind aprobarea Procedurii de aplicare a metodelor indirecte pentru stabilirea bazei impozabile ajustate, cu modificările şi completările ulterioare, verificarea situaţiei fiscale personale a persoanelor fizice presupune parcurgerea unei serii de etape, respectiv:
–        analiza de risc fiscal;
–        selectarea persoanelor care vor fi supuse verificărilor fiscale prealabile documentare;
–        verificarea prealabilă documentară efectuată asupra persoanelor selectate – se desfăşoară la sediul organului fiscal, fără notificarea contribuabilului, pe baza informaţiilor şi documentelor deţinute sau obţinute de administraţia fiscală;
–        verificarea fiscală a persoanelor pentru care  verificarea fiscală prealabilă documentară a constatat existenţa diferenţei semnificative, în sensul legii, între veniturile estimate pe baza situaţiei fiscale personale şi veniturile declarate administraţiei fiscale – se desfăşoară împreună cu contribuabilului şi cu colaborarea acestuia.

1. Analiza de risc constă în următoarele activităţi:
a) definirea caracteristicilor grupului persoanelor fizice cu potenţial risc de nedeclarare;
b) stabilirea surselor de date specifice acestui grup;
c) culegerea şi formalizarea informaţiilor;
d) elaborarea indicatorilor de risc specifici grupului;
e) stabilirea riscului minim acceptat de administraţia fiscală;
f) procesarea şi elaborarea listei persoanelor care depăşesc riscul minim;
g) propuneri pentru efectuarea verificării fiscale prealabile documentare

Riscurile de nedeclarare se ierarhizează în ordinea descrescătoare a acestora, cu respectarea condiţiei riscului minim acceptat de administraţia fiscală, stabilit potrivit prevederilor art. 1091 alin. (4) din Ordonanţa nr.92/2003 privind Codul de procedură fiscală, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, ca fiind o diferenţă mai mare de 10%, dar nu mai puţin de 50.000 lei între veniturile estimate calculate în baza situaţiei fiscale personale şi veniturile declarate de contribuabili sau de plătitorii de venit.

Finalitatea analizei constă în procesarea şi elaborarea listei persoanelor fizice care depăşesc riscul minim acceptat de administraţia fiscală (i.e. diferenţe semnificative între veniturile estimate de analiză şi veniturile declarate) şi elaborarea propunerilor pentru efectuarea verificării fiscale prealabile documentare.

Conform prevederilor art. 17 din Hotărârea Guvernului nr. 248/2011 privind aprobarea Procedurii de aplicare a metodelor indirecte pentru stabilirea bazei impozabile ajustate, selectarea persoanelor fizice ce urmează a fi supuse verificării fiscale prealabile documentare se face din lista persoanelor care depăşesc riscul minim acceptat de administraţia fiscală, în funcţie de nivelul riscului şi de capacitatea de efectuare a verificărilor fiscale prealabile documentare.

2. Verificarea fiscală prealabilă documentară reprezintă ansamblul activităţilor desfăşurate de organele fiscale având ca obiect examinarea totalităţii drepturilor şi a obligaţiilor de natură patrimonială, a fluxurilor de trezorerie şi a oricăror altor elemente relevante pentru stabilirea situaţiei fiscale reale a persoanei fizice verificate, desfăşurate la sediul organului fiscal, fără notificarea contribuabilului, pe baza informaţiilor deţinute sau obţinute de administraţia fiscală.

În acest sens se realizează următoarele activităţi:

a) solicitarea, in condiţiile legii,  de informaţii de la autorităţi si instituţii publice;

b) analiza informaţiilor şi documentelor primite referitoare la situaţia fiscală a persoanei fizice verificate;

c) confruntarea informaţiilor obţinute cu cele din declaraţiile fiscale depuse, conform legii, de persoana verificată sau, după caz, de plătitorii de venit ori terţe persoane.

Astfel, se solicită informaţii referitoare la persoanele fizice supuse verificării fiscale de la instituţii cum sunt băncile, A.N.C.P.I., notarii publici, direcţiile de impozite şi taxe locale, Direcţia înmatriculări vehicule din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, Registrul naval, Registrul aeronautic precum şi de la persoanele fizice şi juridice ce au avut raporturi economice sau juridice cu persoana verificată.

De exemplu:
–        de la instituţiile bancare se vor obţine toate extrasele de cont bancar referitoare la perioada verificată

–        de la Autoritatea Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară se vor obţine toate proprietăţile imobiliare pe care aceştia le deţin pe întreg teritoriul ţării

–        de la notari publici se vor obţine contractele încheiate de persoana verificată şi autentificate în perioada supusă controlului, având drept obiect bunuri, valori sau tranzacţii

–         de la direcţiile de impozite şi taxe locale se vor obţine informaţiile privind bunuri mobile şi imobile deţinute, precum şi cheltuielile realizate de persoanele verificate cu impozitele locale plătite

–        de la Direcţia înmatriculări vehicule din cadrul Ministerului Afacerilor Interne se vor obţine datele privind autoturismele înmatriculate de persoanele verificate in perioada supusă controlului

–        de la registrul aeronautic si registrul naval se vor obţine toate înmatriculările de nave si aeronave
–        de la persoanele ce au avut raporturi economice sau juridice cu persoana verificată (în principal, societăți comerciale) se vor obţine informaţii privind natura acestor raporturi, contractele încheiate, obiectul acestora, tranzacţiile desfăşurate, valorile aferente tranzacţiilor etc..
Prin verificarea fiscală prealabilă documentară (VFPD) se estimează astfel nivelul veniturilor realizate de persoana fizică verificată, care se compară cu veniturile din declaraţiile fiscale şi se stabileşte dacă verificarea fiscală continuă sau încetează.

Dacă între venitul estimat în VFPD și venitul declarat este o diferență semnificativă în sensul art. 1091 alin. (4) din OG nr. 92/2003 privind codul de procedură fiscală (respectiv o diferență de 10%, dar nu mai puțin de 50.000 de lei), verificarea continuă și se emite persoanei în cauză avizul de verificare.

Rezultatele verificării fiscale prealabile documentare se consemnează într-un raport  de verificare fiscală prealabilă documentară care conţine toate constatările reţinute de organul fiscal pe perioada desfăşurării verificării precum şi propunerea de a continua verificarea sau de a înceta procedură de verificare.

3. Verificarea fiscală.

În cazul în care rezultatul verificării fiscale prealabile documentare reprezintă o diferenţă semnificativă între veniturile realizate de persoana fizică, calculate în baza situaţiei fiscale personale, şi veniturile declarate de aceasta sau de plătitorii de venit, conform art. 1091 alin. (4) din Codul de procedură fiscală, organul fiscal comunică avizul de verificare persoanei fizice care a făcut obiectul verificării fiscale prealabile documentare.

În cadrul verificării fiscale se continuă procedura demarată în etapa anterioară, verificarea realizându-se cu colaborarea persoanei fizice verificate, şi se urmăreşte stabilirea bazei impozabile pentru impozitul pe venit, procedura finalizându-se cu emiterea deciziei de impunere sau, după caz, de încetare a verificării.
Avizul de verificare este însoţit de un extras din raportul de verificare fiscală precum şi de Carta drepturilor şi obligaţiilor persoanei fizice supuse verificării fiscale aprobată prin OMFP 544/2012.
Odată cu comunicarea avizului se solicită persoanei verificate, în temeiul art. 1091 alin. (51) din Codul de procedură fiscală depunerea declaraţiei de patrimoniu şi venituri aprobată prin OMFP nr. 1504/2013.
Urmare primirii acestui aviz, persoana verificată are la dispoziţie 60 de zile pentru a prezenta organelor de verificare documente justificative sau alte clarificări relevante pentru situaţia sa fiscală. Perioada poate fi prelungită cu 30 de zile, o singură dată, la solicitarea scrisă şi temeinic justificată a persoanei fizice, cu acordul organului fiscal. Prin clarificări relevante se înţelege prezentarea de explicaţii în legătură cu conţinutul unor documente justificative sau în legătură cu unele situaţii de fapt.
În acelaşi termen persoana fizică verificată trebuie să depună şi declaraţia de patrimoniu şi venituri. Nerespectarea obligaţiei de depunere a declaraţiei constituie potrivit Codului de procedură fiscală contravenţie şi se sancţionează cu amenda de la 10.000 la 50.000 lei.
Persoana fizică supusă verificării situaţiei fiscale personale poate solicita o singură dată, în scris, amânarea datei începerii verificării, pentru motive justificate. În solicitare persoana fizică prezintă motivele pentru care solicită amânarea şi, după caz, documentele justificative în susţinerea acestora. Cererea de amânare se soluţionează în termen de maximum 5 zile de la data înregistrării acesteia. În situaţia în care organul fiscal a aprobat amânarea datei de începere a verificării fiscale, comunică persoanei fizice data la care a fost reprogramată acţiunea de verificare fiscală.
Locul desfăşurării verificării fiscale este sediul organului fiscal (sediul DVF sau al serviciilor regionale de verificări fiscale). La cererea persoanei fizice verificate, verificarea fiscală se poate desfăşura şi la:
a) domiciliul său, dacă persoana verificată este în imposibilitate fizică de a se deplasa;
b) domiciliul/sediul persoanei care îi acordă asistenţă de specialitate sau juridică, dacă domiciliul acestei persoane reprezintă şi sediul său profesional.
Solicitarea scrisă a persoanei fizice pentru desfăşurarea verificării la domiciliul său sau la domiciliul/sediul persoanei care îi acordă asistenţă se depune la organul fiscal înainte de data începerii verificării fiscale înscrisă în avizul de verificare. Cererea se soluţionează în termen de 5 zile de la înregistrare.
Pentru efectuarea verificării la domiciliul persoanei fizice sau la domiciliul/sediul persoanei care îi acordă asistenţă de specialitate ori juridică trebuie ca spaţiul pus la dispoziţia organului fiscal să fie adecvat pentru efectuarea verificărilor.
Prin spaţiu adecvat desfăşurării verificărilor se înţelege asigurarea unui spaţiu, în limita posibilităţii persoanei fizice, care să permită desfăşurarea activităţilor legate de controlul documentelor şi elaborarea actului de control.

Durata efectuării verificării fiscale este de maximum 6 luni, respectiv 12 luni în cazul în care sunt necesare informații din străinătate.

Acţiunea de verificare poate fi suspendată când este îndeplinită una dintre următoarele condiţii şi numai dacă neîndeplinirea acesteia împiedică finalizarea verificării fiscale:
a) pentru efectuarea unei expertize conform Codului de procedură fiscală;
b) pentru efectuarea de cercetări în vederea identificării persoanei fizice sau a stabilirii realităţii unor tranzacţii;
c) la solicitarea scrisă a persoanei fizice ca urmare a apariţiei unei situaţii obiective, confirmată de organul fiscal desemnat pentru efectuarea verificării, care conduce la imposibilitatea continuării verificării. Pe parcursul unei verificări, persoana fizică poate solicita suspendarea acesteia doar o singură dată;
d) pentru solicitarea unor informaţii suplimentare de la terţe persoane sau de la autorităţile fiscale similare din alte state membre ale Uniunii Europene ori din state cu care România are încheiate convenţii internaţionale pentru schimburi de informaţii în scopuri fiscale;
e) la propunerea structurii care coordonează activitatea de verificare fiscală a persoanelor fizice, pentru valorificarea unor informaţii rezultate din alte verificări, primite de la alte autorităţi sau instituţii publice ori de la terţi.
Data de la care se suspendă acţiunea de verificare este comunicată persoanei fizice prin decizie de suspendare. Decizia de suspendare este act administrativ fiscal şi poate fi contestată în condiţiile Codului de procedură fiscală.
După încetarea condiţiilor care au generat suspendarea, verificarea fiscală va fi reluată, data acesteia fiind comunicată în scris persoanei fizice.
În cadrul verificării fiscale  inspectorii fiscali solicită, în condiţiile legii,  informaţii, clarificări, explicaţii, documente şi alte asemenea mijloace de probă de la persoana fizică verificată şi/sau de la persoane cu care aceasta a avut ori are raporturi economice sau juridice, discută constatările cu persoana fizică verificată şi/sau cu împuterniciţii acesteia şi ajustează, dacă este cazul, baza impozabilă, prin utilizarea metodelor indirecte de control (Metoda sursei şi cheltuirii fondului, Metoda fluxului de trezorerie sau Metoda patrimoniului).

Metoda sursei şi cheltuirii fondului (MSCF) constă în compararea utilizărilor de fonduri cu sursele fondurilor şi  veniturile declarate în perioada supusă verificării.
Alegerea MSCF ca metodă de stabilire a bazei impozabile ajustate poate fi determinată de anumite indicii: achiziţii de imobile, alte active, creşterea soldului conturilor bancare, cheltuieli personale semnificative. Prin compararea utilizărilor de fonduri cu sursele acestora se determină eventualele venituri a căror sursă nu a fost identificată.

Metoda patrimoniului constă în determinarea venitului impozabil pe baza creşterii valorii patrimoniului net al persoanei fizice pe parcursul unui an fiscal. Creşterea sau descreşterea valorii patrimoniului net se compară cu veniturile declarate în scopul determinării veniturilor neraportate sau al celor a căror sursă nu a fost identificată.

Metoda fluxurilor de trezorerie constă în analiza depunerilor în conturile bancare şi financiare şi a fluxurilor de numerar pentru a stabili mişcările de disponibilităţi băneşti şi asocierea acestora cu sursele de venit și determinarea eventualelor venituri a căror sursă nu a fost identificată.

Rezultatul verificării se consemnează într-un raport scris, în care se vor prezenta constatările din punct de vedere faptic şi legal.
Raportul va sta la baza emiterii deciziei de impunere sau, după caz, a unei decizii de încetare a procedurii de verificare, în cazul în care nu se ajustează baza impozabilă.
La raportul privind rezultatele verificării se anexează documentele care au stat la baza constatărilor, documentele întâlnirilor şi orice alte acte care au legătură cu constatările efectuate în cauză. Documentele prezentate de persoana fizică verificată se predau organului fiscal, sub semnătură.
Dacă până la expirarea termenului de 60 de zile contribuabilul supus verificării nu prezintă documentele şi clarificările necesare, se întocmește un raport de verificare şi se  emite decizia de impunere pe baza constatărilor din etapa de verificare fiscală prealabilă documentară.
În cadrul verificării situaţiei fiscale personale se folosesc o serie de formulare al căror model şi conţinut a fost aprobat prin OPANAF nr. 393/2013.

Orice venituri constatate de organele fiscale, a căror sursă nu a fost identificată, se impun cu cota de 16%, conform art. 791 din Codul fiscal. Prin decizia de impunere se calculează și obligațiile fiscale accesorii (penalități, dobânzi).

Reiterăm faptul că atât regula de impozitare a veniturilor a căror sursă nu a fost identificată, cât și procedura de verificare descrisă mai sus se aplică pentru veniturile obținute începând cu anul 2011, conform normelor emise de legiuitor.

În cazul constatării de indicii care ar putea întruni elementele constitutive ale unei infracțiuni se sesizează organele de urmărire penală competente. ” scrie în comunicat.

sursa: hotnews.ro



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Alba24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


Publicitate

ACTUALITATE

9 martie: Sfinții 40 de mucenici, prăznuiți de Biserica Ortodoxă. Superstiții și tradiții. Ce nu ar trebui să faci astăzi

Publicat

Pe 9 martie, în fiecare an, sunt prăznuiți Sfinții 40 de Mucenici. Conform tradiţiei creştine, sfinţii martiri au fost 40, însă după cea geto-dacică au fost 44, atâtea fiind şi zilele dintre 9 martie şi 23 aprilie.  

De această sărbătoare sunt legate și o serie de tradiții și obiceiuri.

Vezi și Calendar Ortodox MARTIE 2021: Toate sărbătorile religioase importante din prima lună a primăverii, din Calendarul Bisericesc

Cei 40 de mucenici – cine au fost aceștia

Acești mucenici au trăit în vremea împăratului Licinius (308-324), prigonitor al creștinilor. Sfinții 40 de Mucenici erau soldați creștini și făceau parte din Legiunea a XII-a Fulminata din Armenia.  Aceștia nu erau doar români de origine, ci și greci, amestecați cu armeni.

Cei patruzeci de Sfinți Mucenici sunt: Chirion, Candid, Domnos, Isichie, Iraclie, Smaragd, Evnichie, Valent, Vivian, Claudie, Prisc, Teodul, Eutihie, Ion, Xantie, Ilian, Sisinie, Aghie, Aetius, Flavie, Acachie, Ecdit, Lisimah, Alexandru, Ilie, Gorgonie, Teofil, Domițian, Gaiu, Leonte, Atanasie, Chiril, Sacherdon, Nicolae, Valerie, Filoctimon, Severian, Hudion, Meliton, Aglaie.

Aflând despre credință lor, Agricola, guvernatorul Armeniei, i-a silit să se închine idolilor. Deoarece au refuzat, au fost întemnițați timp de opt zile și bătuți cu pietre. Prin semne divine au fost însă întăriți în dreapta credință.

După aceste chinuri, guvernatorul i-a condamnat la moarte prin înghețare, în lacul Sevastiei. La miezul nopții, unul dintre cei 40 de mucenici, a ieșit din apă din cauza gerului. Alergând spre baia caldă, pusă de cei ce slujeau idolilor, a murit.

Cei rămași să îndure gerul au început să se roage: „Ajută-ne Dumnezeule, Mântuitorul nostru, ușurează-ne sarcina și alina iuțimea văzduhului, că spre Tine nădăjduim, că să nu ne rușinam și să cunoască toți că ne-am mântuit strigând către Tine”.

Cei 40 de mucenici – semnificații

În urmă acestei rugăciuni s-au petrecut mari minuni: apă lacului s-a încălzit, gheață s-a topit și 40 de cununi strălucitoare au pogorât asupra mucenicilor. Unul dintre soldații de pază, uimit că în miezul nopții o lumina din cer încălzește apă și că o cununa din cele 40, pogorâte peste mucenici, nu are peste cine să se așeze, s-a aruncat în apă, mărturisind că și el este creștin.

Pentru că au fost scoși vii din lac, comandanții au poruncit să li se zdrobească picioarele cu ciocănele. Toți martirii au trecut la cele veșnice în urmă acestui supliciu. Trupurile lor au fost puse într-un car, că să fie duse spre ardere și apoi să fie aruncate în lac.

Numai Meliton, un tânăr soldat, a supraviețuit torturii. Pentru că mai respiră, ostașii nu l-au pus în car. Mama sa, știind că cei 39 de confrați în suferință aveau pregătită împărăția cerurilor, își ia fiul în brațe și merge cu el să-l pună în car. Dacă ii dorea salvarea, trebuia să fie lipsit de credință în Hristos. Meliton moare pe drum, în brațele mamei sale.

Cei 40 de mucenici – tradiții, obiceiuri, superstiții

Începutul primăverii, marcat de ziua Măcinicilor este evidenţiat şi de alte numeroase obiceiuri, credinţe şi practici magice:

  • credinţa că în noaptea de Măcinici se deschid mormintele şi Porţile Raiului, aşteptarea spiritelor morţilor cu focuri aprinse şi mese întinse;
  • obiceiul aprinderi focurilor rituale sacrificiale, de purificare a spaţiului şi de sprijinire a Soarelui într-un moment de cumpănă, când ziua devine egală cu noaptea;
  • purificarea oamenilor, vitelor şi construcţiilor prin afumarea lor cu tămâie, cârpe aprinse şi apă sfinţită;
  • protecţia magică a casei şi anexelor gospodăreşti prin presărarea cenuşii de la focurile aprinse la Măcinici;
  • efectuarea unor observaţii şi previziuni meteorologice; aflarea norocului;
  • „retezarea stupilor” şi scoaterea lor de la iernat;
  • tăierea primelor corzi de viţă de vie

Cei 40 de mucenici – obiceiuri de primăvară

Ziua Sfinţilor 40 de Mucenici – Un alt obicei este pornirea simbolică a plugului.

Sărbătoare consacrată agricultorilor, scoaterea plugului în faţa casei în mod festiv reprezintă deschiderea ciclului sărbătorilor de primăvară şi totodată a muncilor câmpului specifice anotimpului.

Era momentul în care plugarii încheiau înţelegerile pentru întovărăşire, pecetluite întotdeauna de o petrecere de pomină.

Se spune că tot ce e semănat în această zi o să rodească de 40 de ori mai mult, iar cine nu respectă sărbătoarea va suferi 40 de zile.

Ziua mucenicilor era şi un prilej de prognozare a vremii. Se consideră că dacă plouă în această zi, va ploua şi de Paşte; dacă tună, vara va fi prielnică tuturor culturilor; dacă îngheaţă în noaptea dinaintea acestei zile, atunci toamna va fi lungă.

În credinţele daco-romanilor, în această zi se termina ciclul celor „nouă babe” (murea Baba-Dochia), care semnificau iarna şi începea şirul zilelor „moşilor”, ce marcau începutul zilelor agricole.

Bătrânii, înarmaţi cu bâte sau cu maiuri lovesc pământul, încercând prin această acţiune magică să trezească forţele adormite ale pământului. În acelaşi scop se aprind şi focurile rituale.

În ziua de Măcinici, toate gunoaiele se ard, ca să vină primăvara mai curând. Peste focuri sar tinerii, flăcăi şi fete, în scopuri de purificare a trupului.

În ziua de 9 martie, în toate comunitățile rurale era obiceiul de a se scoate plugul la arat.

După ce plugul era trecut prin foc de către fierarul (faurul) satului, era reparat, curățat și purificat. Între plugari se încheiau înțelegeri pentru întovărășire la arăt, iar în dimineață acestei zile plugul era scos în față casei în mod festiv. Acesta era momentul ce deschidea, de fapt, ciclul sărbătorilor de primăvară, presărat cu numeroase obiceiuri.

Măcenicii – copturi rituale ce se oferă de pomană

Sărbătoarea creștină a Sfinților 40 de Mucenici din Sevastia s-a suprapus peste începerea anului agricol tradițional și a generat o sărbătoare tradițională românească, Mucenicii sau Macinicii.

În credința populară în ziua mucenicilor se încheie zilele babelor, lăsând loc zilelor moșilor. De aceea, în această zi se fac numeroase ritualuri de alungare a gerului, cum ar fi: lovirea pământului cu bate sau maiuri, rostind descântece, pentru că să iasă căldură și să între gerul, sau jocul copiilor peste foc.

Cultul moşilor, care patronează ciclurile naturale şi asigură belşugul ogoarelor şi sporul vitelor în noul an se află în centrul atenţiei sătenilor. În cinstea lor, în ziua de Măcinici se fac copturi rituale ce se oferă de pomană.

Femeile fac măcenici, pe care îi numesc sfinţişori sau bradoşi. Aceştia sunt în formă de om, opturi, melc, spirală sau albină.

Se duc la biserică şi se împart săracilor.

Turta în chip de om și alte obiceiuri

Tot acum se face şi un fel de turtă în chip de om fără ochi, numită Uitata. Ea se dă copiilor s-o mănânce cu miere şi se face pentru morţii care, din greşeală, n-au fost pomeniţi peste an.

Există şi datina ca, în această zi, fiecare să bea 40 de pahare cu vin, câte unul pentru fiecare din cei 40 de mucenici, ştiut fiind că numărul 40 se asociază morţilor.

Ziua Sfinţilor 40 de Mucenici – Potrivit tradiţiei populare, femeile fac în această zi mucenici în formă de opturi. Aceştia sunt duşi la biserică pentru a fi binecuvântaşi, iar apoi sunt consumaţi în familie.

În Moldova, aceştia au forma cifrei 8, o stilizare a formei umane, şi sunt copţi din aluat de cozonac şi apoi unşi cu miere şi nucă.

Ziua Sfinţilor 40 de Mucenici – În Dobrogea, se păstrează aceeaşi formă numai că mucenicii sunt mai mici şi sunt fierţi în apă cu zahăr, scorţişoară şi nucă, simbolizând lacul în care au fost aruncaţi Sfinţii Mucenici.

Patruzeci sau patruzeci și patru de mucenici?

După tradiția geto-dacică au fost 44 de mucenici, atâtea fiind și zilele dintre 9 Martie și 23 Aprilie. În unele zone, există până astăzi credință, că acești sfinți au fost 44. Folcloristul Simion Florea Marian a tipărit o legendă, din Fratautul Vechi – Moldova, unde se vorbește de ziua celor 44 de Sfinți. Însă, tradiția creștină afirmă că au fost 40 de mucenici.

În București, părticele din moaștele Sfinților 40 de Mucenici din Sevastia se află la Mănăstirea Antim, la Schitul Darvari, la Biserica Icoanei, la Biserica Mihai Vodă, la Biserica Dichiu de pe Stradă Icoanei și la Biserica „Sfântul Alexie” de pe Calea Șerban Vodă.

Folcloristul Simion Florea Marian a tipărit o legendă, din Fratautul Vechi – Moldova, unde se vorbeşte de ziua celor 44 de Sfinţi.

Testamentul Sfinților 40 de Mucenici

Testamentul Sfinților 40 de Mucenici a fost dictat de aceștia atunci când erau în lac Sfântului Meletie, episcopul Antiohiei.

„Așadar, să vă depărtați de orice poftă și rătăcire lumească. Căci mărirea lumii este înșelătoare și neputincioasă, înflorește pentru puțin și îndată se veștejește ca iarba grădinii. Primind sfârșitul mai repede că începutul. Mergeți mai degrabă la iubitorul de oameni Dumnezeu, care dăruiește bogăție neîmpuținată celor ce aleargă la El și da că răsplată viață veșnică celor ce cred în El.

Timpul acesta este folositor celor ce voiesc să se mântuiască, oferind prilejul potrivit pentru pocăință, pentru practicarea adevăratei viețuiri celor ce nu amână nimic pentru viitor. Căci schimbarea vieții este neprevăzută. Și chiar de ai cunoaște-o, vezi ceea ce este de folos și arată în modul acesta curăția credinței, pentru că prin această să ștergi urmă păcatelor făptuite mai Înainte. Căci în starea în care te voi găsi, zice Domnul, în aceea te voi și judecă.

Sârguiți-vă, deci, să fiți fără greșeală în poruncile lui Hristos, că să scăpați de focul cel nestins și veșnic. Căci glasul cel dumnezeiesc strigă: Timpul s-a scurtat. Mai presus de toate, cinstiți iubirea, căci numai ea singură respectă datoria iubirii frățești și se supune legii lui Dumnezeu. Căci prin fratele cel văzut se cinstește Dumnezeu Cel nevăzut.”

Citeste mai mult
Publicitate

EDUCAȚIE

VIDEO Ministrul Educației: Evaluarea națională pentru elevii din clasele a II-a, a IV-a și a VI-a se face prin prezență fizică

Publicat

Ministrul Educației, Sorin Cîmpeanu, a declarat luni seara, la Digi24, că prin Ordinul comun de minstru s-a dispus ca elevii claselor a II-a, a IV-a și a VI-a să poată participa fizic la evaluările naționale, rezultatele urmând să arate impactul învățământului online, după un an de pandemie.

„La clasele a doua, și a patra, se putea prin prezență fizică, iar acum s-a dispus prezența fizică la aceste evaluări și pentru clasa a șasea. Elevii vor putea participa la examenele de evaluare, care sunt foarte importante pentru că ne vor arăta unde suntem după un an de predare online”, a spus Cîmpeanu la Digi24

Ministrul Educației a precizat că zilele următoare se vor stabili datele privind organizarea examenelor de evaluare.

„Cel mai probabil examenele se vor desfășura în aprilie”, a spus ministrul.

Ordinul semnat de ministru mai prevede ca toți elevii, din toate clasele, să aibă posibilitatea să solicite recuperarea orelor predate online.

Cum se vor face orele față în față în scenariul roșu

Ministrul Educaţiei a declarat că mai puţin de jumătate din elevii claselor terminale au participat, în semestrul II, la orele faţă în faţă.

Precizarea vine în contextul în care ministrul Educaţiei şi cel al Sănătăţii au emis recent un ordin comun prin care prezenţa elevilor din clasele terminale este permisă în localităţile aflate în scenariul roşu doar la jumătate din capacitate, respectiv maxim 15 elevi la clasele de gimnaziu şi 19 elevi pentru cele de liceu.

Sorin Cîmpeanu a explicat luni, la Digi 24, că pentru a fi semnat acest ordin comun cu Ministerul Sănătăţii, a trebuit făcut rabat de la prezenţa integrală a elevilor la şcoală, pe considerente sanitare.

„Experienţa ne-a arătat, în primele patru săptămâni de la începerea semestrului II cu prezenţă fizică, în data de 8 februarie, că elevii claselor terminale au avut o prezenţă medie sub jumătate. Mai ales elevii claselor a XII-a”, a precizat, în acest context, ministrul Educaţiei.

Cîmpeanu a afirmat că, atunci când va fi depăşit plafonul de 50%, o soluţie va fi scenariul hibrid, cu participarea alternativă a elevilor dintr-o clasă la orele faţă în faţă.

Ministrul Educației: Dacă merg la şcoală, educaţia nu îmbolnăveşte

„Dacă mă întrebaţi de ce este posibil ca într-o şcoală care se găseşte în scenariu roşu, pe acelaşi palier, două săli de clasă, vecine, identice ca suprafaţă, în prima sală de clasă elevii de clasa a IV-a pot veni cu efective întregi şi e foarte bine că pot vei cu efective întregi şi în sala de lângă, în acelaşi interval orar, elevii de clasa a VIII-a trebuie înjumătăţiţi, nu pot să vă răspund la această întrebare.

Mai ales că au şi evaluare naţională, evaluare naţională care este un examen definitoriu pentru viitorul oricărui elev”, a adăugat ministrul Educaţiei.

„Am încercat să explic, şi eu explic de fiecare dată, că educaţia nu îmbolnăveşte.

Mie mi se pare foarte periculoasă ideea pe care începem să o inducem copiilor, mai ales celor de vârstă mică, 7-8-9 ani, cum că dacă merg la şcoală riscă să-şi îmbolnăvească părinţii, bunicii şi mai rău decât să-i îmbolnăvească.

Acest lucru mă tem că lasă sechele. Dacă merg la şcoală, educaţia nu îmbolnăveşte. Dimpotrivă, te învaţă să respecţi regulile. Dacă respecţi regulile, mergând la şcoală, atunci şansele să gestionezi riscurile de îmbolnăvire sunt foarte mari”, a subliniat Cîmpeanu.

Cum se vor desfășura Examenele naționale într-o localitate aflată în carantină

Sorin Cîmpeanu a declarat că, în situația în care vor fi localități carantinate, autoritățile vor emite derogări de la restricții pentru ca elevii din clasele terminale, să poată susține Evaluarea Națională și Bacalaureatul.

“Dacă în perioada examenelor naționale vom avea localități carantinate, am inițiat deja discuțiile cu CNSU în vederea obținerii unei derogări, excepții, cu respectarea accentuată a regulilor de protecție sanitară, dar care să permită elevilor să susțină Evaluarea Națională sau Bacalaureatul, pentru că sunt examene esențiale, determinante pentru viitorul fiecărui elev”, a precizat Sorin Cîmpeanu.

Ministrul Educației nu susține organizarea celei de-a doua sesiuni de examene

Sorin Cîmpeanu a declarat că nu susține organizarea celei de-a doua sesiuni de examene, cum s-a întâmplat în 2020.

“N-a ajutat cu nimic cea de-a doua sesiune. În prima sesiune de Bacalaureat au fost identificați 3 elevi care aveau temperatura de peste 37,3 grade Celsius.

Până la urmă nu s-a confirmat că ar fi fost pozitivi. Nu sunt adeptul unei organizări. Dacă va fi nevoie, vom lua în considerare acest lucru.

Obiectivul este să organizăm examenele naționale la datele planificate, pentru a asigura predictibilitatea, cu prezență fizică pentru a asigura relevanța și cu o tematică adaptată specificului acestui an școlar care a fost total atipic.

Ministrul Educației: În cel mai “dezastruos” scenariu de carantină se vor putea găsi soluții

Orice elev de clasa a VIII-a va putea susține examenul de Evaluare Națională, orice elev de clasa a XII-a va putea susține Bacalaureatul”, a afirmat Cîmpeanu.

El a mai spus că în cel mai “dezastruos” scenariu de carantină se vor putea găsi soluții pentru ca elevii să susțină examenele naționale.

“Susținem organizarea examenelor naționale la datele planificate și cu prezență fizică. Depinde de situația de facto.

Teoretic vorbind, putem lua în calcul cea mai dezastruoasă situație în care să avem foarte multe localități carantinate.

Chiar și în această situație vom analiza în ce măsură se poate gestiona riscul epidemiologic, având în vedere importanța acestor examene naționale pentru a putea face o derogare pentru zilele în care se organizează aceste examene naționale, a declarat ministrul.

surse: digi24.ro, agerpres, edupedu.ro

Citeste mai mult
Publicitate

ACTUALITATE

Când pică Paştele ortodox și catolic în 2021. De ce se sărbătorește în zile diferite și cum se calculează data în fiecare an

Publicat

Slujba de Inviere Catedrala Alba Iulia

În 2021, Paștele ortodox va fi sărbătorit în data de 2 mai, când va fi o minivacanță de patru zile. Paștele catolic va fi în 4 aprilie.

Vinerea Mare este și zi liberă pentru români. Astfel, românii vor avea, cu ocazia Paștelui, o minivacanță de patru zile: vineri- 30 aprilie (Vinerea Mare), sâmbătă-1 mai, duminică- 2 mai și luni- 3 mai (a doua zi de Paște).

Vezi și Zile libere 2021. Vor fi mai puține minivacanțe și zile libere în timpul săptămânii față de anul 2020

Paștele este sărbătoarea Învierii Domnului, dar și un prilej deosebit de a reuni familia.

Paștele ortodox și cel catolic s-au sărbătorit anul trecut la o săptămână distanță, iar în acest an decalajul este mai mare.

Calcularea datei la care creștinii sărbătoresc Paștele ține două fenomene naturale, unul cu dată fixă – echinocțiul de primăvară, iar altul cu data schimbătoare – luna plină.

Vezi și Calendar Creștin Ortodox 2021: Toate sărbătorile religioase importante din noul an în Calendarul Bisericesc

Aceasta din urmă face ca data Paștelui să varieze în fiecare an. În plus, utilizarea a două calendare diferite explică decalajul acestei sărbători la catolici și ortodocși.

Biserica Catolică se raportează la echinocțiul de primăvară după calendarul gregorian, în timp ce Biserica Ortodoxă calculează același eveniment astronomic după calendarul iulian, pe stil vechi.

Floriile ortodoxe vor fi în 25 aprilie, iar Rusaliile ortodoxe se vor sărbători în 20 iunie.

Când pică Paștele ortodox în 2021 și în următorii ani:

Paştele ortodox 2021 – duminică, 2 mai

Paştele ortodox 2022 – duminică, 24 aprilie

Paştele ortodox 2023 – duminică, 16 aprilie

Paştele ortodox 2024 – duminică, 5 mai

Paştele ortodox 2025 – duminică, 20 aprilie

Paștele catolic în 2021 și în următorii ani:

Paştele catolic 2021 – duminică, 4 aprilie

Paştele catolic 2022 – duminica 17 aprilie

Paştele catolic 2023 – duminică 9 aprilie

Paştele catolic 2024 – duminică 31 martie

Paştele catolic 2025 – duminică 20 aprilie

Citeste mai mult
Publicitate

ACTUALITATE

REȚETE mucenici, 9 martie. Cum poți pregăti cei mai buni mucenici, cu lapte și ouă sau de post. Ingrediente și mod de preparare

Publicat

Unele gospodine fac în 9 martie, în cinstea Sfinților Mucenici, 40 de colaci numiți sfinți, mucenici sau bradoși.

În Moldova, aceștia au forma cifrei 8 și sunt copți din aluat de cozonac, apoi unși cu miere și nucă.

În Dobrogea și Muntenia, mucenicii sunt mai mici și sunt fierți în apă cu zahăr, cu scorțișoară și nucă, simbolizând lacul în care au fost aruncați Sfinții Mucenici.

Vezi și POSTUL PAȘTELUI 2021: Când începe cel mai lung și aspru post din an. Interdicțiile perioadei și zilele cu dezlegare la pește

Aceștia sunt duși la biserică pentru a fi binecuvântați și apoi sunt consumați în familie.

Rețetă pentru mucenici

Pentru aluatul din care se fac mucenicii este nevoie de 250 grame făină; 120 ml apa caldă și sare.

Mucenicii se fac șnururi lungi și subțiri din coca, apoi se fac cerculețe mici sau opturi. Mucenicii se lasă peste noapte la uscat, pe masa presărată cu faină. Peste mucenici se presară de asemenea făină.

În dimineața de 9 martie, mucenicii se trec prin sită, pentru ca să cadă făina de pe ei, apoi se pun la fiert într-o zeamă preparată din următoarele ingrediente: apă, sare (un vârf de linguriță), coaja de la o lămâie (rasă) și zahăr.

Mucenicii se pun în apă, numai după ce aceasta a dat în clocot. E important să punem la fiert apa cu sarea. Se rade o coajă de lămâie și atunci când mucenicii încep să fiarbă se adaugă zahărul. Ne putem da seama ca mucenicii sunt fierți, atunci când aceștia se ridică la suprafață.

Se servesc cu miez de nucă și cu praf de scorțișoară.

Rețeta se gătește și se servește în 9 martie când se sărbătoresc cei 40 de mucenici.

Rețetă pentru mucenici muntenești

Ingrediente:

400 de grame de mucenici

200 de grame de nucă măcinată

200 grade zahăr

Scorțișoară măcinată după gust sau două batoane de scorțișoară

1 esență de rom

1 esență vanilie sau o păstaie de vanilie

un praf de sare

(după preferințe: coaja de la o portocală și/sau de la o lămâie)

Rețeta este de POST.

Mod de preparare:

Puneți apa (3 litri) la fiert cu scorțișoară și vanilie, adăugați mucenicii. După 10 minute, cel mult, îl luați de pe foc. Ei continuă să se gătească în lichidul fierbinte și după ce luați oala de pe aragaz. Adăugați zahăr, coaja de la lămâie și de portocală, esența de rom și puțină nucă măcinată. Amestecați. Puneți capacul și lăsați mucenicii timp de o oră.

Adăugați nucă în momentul servirii și scorțișoară.

Rețeta mucenici moldovenești

Ingrediente pentru aluat: 450 ml lapte, 125 gr zahăr, 50 ml ulei, 3 ouă, două plicuri de drojdie uscată, 2 pliculețe zahăr vanilat, 1 kg făini, o esență de vanilie, coaja de la o lămâie.

Pentru sirop, aveți nevoie de apă (300 ml), zahăr (150 gr), esență vanilie și coaja de la o portocală.

Miere și nucă măcinată sunt necesare pentru decor.

Mod de preparare

Toate ingredientele trebuie să fie la temperatura camerei, laptele trebuie să fie călduț.

Faceți maia: peste drojdia uscată puneți puțin lapte, două linguri de făină și o lăsați să crească timp de 15 minute.

Pregătiți apoi aluatul: Puneți făina, ouăle, maiaua, zahărul vanilat, coaja de la lămâie, esența de vanilie și amestecați. În timp ce amestecați, cu mixerul sau cu mâna, adăugați lapte, puțin câte puțin și frământați. La sfârșit mai frământați puțin și lăsați aluatul să crească până-și dublează volumul

Pregătiți siropul: puneți apă, zahăr, după ce apa începe să clocotească mai lăsați să fiarbă aproximativ 3 minute. Puneți esența de vanilie și coaja de portocală, pe care o scoateți după ce siropul se răcește.

Împărțiți aluatul în mai multe bucăți egale. Formați forma de mucenic în formă de opt. Și o puneți pe o tavă, pe care ați pus înainte foaia de copt. Lăsați-i să crească un sfert de oră. Cu o pensulă, îi tapetați cu ou pentru a avea o culoare frumoasă după coacere. Timp de 20 de minute îi lăsați la cuptor.

Înainte de a-i însiropa, lăsați mucenicii să se răcească. Puneți sirop cu lingura, dar nu mult.

După ce-i lăsați 10 minute, adăugați miere și nucă, după gust.

sursă: dcnews.ro

foto: pixabay.com

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate

Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate