ANALIZĂ | Bilanţul României în 7 ani de fonduri UE: 5,7 miliarde de euro absorbite. Până acum nicio autostradă nu a fost terminată

România a absorbit, în perioada 2007-2013, aproximativ 5,7 miliarde de euro din fondurile structurale şi de coeziune, nereuşind să termine niciuna dintre autostrăzile finanţate cu bani europeni, în timp ce Polonia a primit circa 6 miliarde de euro doar pentru autostrăzi potrivit unei analize Mediafax.

Conform datelor publicate de Ministerul Fondurilor Europene, România are o rată de absorbţie a fondurilor structurale şi de coeziune de 29,87% (aproximativ 5,7 miliarde de euro) din cele 19,21 miliarde de euro alocate în exerciţiul bugetar 2007-2013.

La preluarea mandatului, ministrul Eugen Teodorovici îşi propusese să ajungă la o absorbţie de 50% până la sfârşitul anului 2013.

La mijlocul anului 2013, România – cu un nivel de absorbţie de 26,2% la acea vreme – se afla pe ultimul loc în clasamentul cheltuirii fondurilor, întocmit de Comisia Europeană. Pe penultimul loc se situa Bulgaria, cu 40%, iar pe antepenultimul loc era Italia, cu 40,27%.

Primele locuri erau ocupate de Estonia, cu 70,95%, Lituania, cu 70,83%, şi Portugalia, cu 68,81%. Polonia ocupa cea mai bună poziţie dintre ţările central şi est-europene, locul 7, cu 59,14%.

Parlamentul European a votat, la 20 noiembrie, aplicarea regulii „N+3” pentru România şi Slovacia, ceea ce înseamnă că cele două ţări vor avea la dispoziţie un an în plus pentru a cheltui fondurile europene alocate pentru anii 2011 şi 2012.

Conform celor mai recente date disponibile pe site-ul MFE, la 30 noiembrie, Programul Operaţional Sectorial Transport (POS T), care are alocată cea mai mare sumă din cele 7 programe operaţionale, avea penultima rată de absorbţie. Din cele 20,22 miliarde de lei alocaţi în perioada 2007-2013 au fost absorbiţi doar 876 milioane de euro (3,8 miliarde de lei), adică 19,19%.

Prin comparaţie, Polonia a cheltuit numai pe autostrăzi circa şase miliarde de euro în exerciţiul bugetar 2007-2013. Potrivit AFP, autostrada care leagă Varşovia de Berlin a fost finalizată la timp pentru deschiderea campionatului de fotbal Euro 2012 (iunie), co-organizat de Polonia şi Ucraina.

Din cele şase autostrăzi construite cu bani europeni în cadrul POS T, guvernele de la Bucureşti nu au reuşit să termine niciuna, la toate înregistrându-se fie rezilieri de contracte, fie întârzieri în inaugurarea unor tronsoane, fie darea în folosinţă fără terminarea completă a lucrărilor. În schimb, fiecare lot, de câţiva kilometri, a fost inaugurat cu mare fast.

Astfel, CNADNR a atribuit asocierii italo – germane Astaldi – Max Boegl un contract de 308 milioane de lei (69 milioane de euro), cu TVA, pentru finalizarea primului tronson al autostrăzii Nădlac – Arad, început de constructorul Romstrade, deţinut de Nelu Iordache.

Construcţia autostrăzii Nădlac-Arad, inclusă în reţeaua trans-europeană de transport (TEN-T), a fost împărţită în două loturi, pe o distanţă totală de aproape 39 de kilometri. Primul a fost adjudecat de consorţiul româno – portughez Romstrade-Monteadriano Engenharia e Construcao-Donep Construct, pentru 382,9 milioane lei, iar lotul al doilea (16,6 km) de compania germană Alpine Bau, pentru 411,4 milioane lei.

CNADNR a reziliat însă, în 2012, contractul pentru primul tronson, motivul principal fiind întârzierea lucrărilor, iar în 2013 a reziliat şi contractul de proiectare şi execuţie a lotului 2, după falimentul Alpine Bau.

Proprietarul Romstrade, Nelu Iordache, se află în arest şi a fost trimis în judecată în dosarul privind deturnarea fondurilor pentru acest tronson, fiind acuzat de delapidare, fals în înscrisuri, spălare de bani şi înşelăciune.

Lucrările de construcţie pentru cele două tronsoane au fost deschise în octombrie 2011, termenul de execuţie iniţial fiind de un an şi jumătate.

CNADNR a deschis, la 19 decembrie, traficul pe trei loturi ale autostrăzii Orăştie-Sibiu, cu o lungime totală de 60,5 kilometri, în urma unei investiţii totale de 1,46 miliarde lei (326,5 milioane euro), fără TVA.

Citește și FOTO: Gata, avem AUTOSTRADĂ! Sebeșul a scăpat de traficul infernal. Loturile din Alba, inaugurate fără Victor Ponta şi Dan Şova

Cele trei loturi (I, II şi IV) au lungimi de 24,1 kilometri, 19,7 kilometri şi, respectiv, 16,6 km.

Şoferii pot circula pe autostradă de la Orăştie până în localitatea Cunţa din judeţul Alba, după care urmează o porţiune încă nefinalizată, până la Sălişte (judeţul Sibiu), şi în continuare lotul IV al autostrăzii, până la Sibiu.

Valoarea contractului de proiectare şi execuţie pentru primul lot, construit de austriecii de la Strabag, este de 551 milioane lei fără TVA, din care s-a decontat 35,4% în acest an.

În cazul lotului II, adjudecat de Straco Grup (România) şi Studio Corona Civil Engineering din Italia, valoarea contractului a fost de 551 milioane lei fără TVA, procentul decontat în 2013 fiind de 43,6%. În perioada derulării contractului Straco a avut probleme, iar unele dintre firmele grupului au intrat în insolvență iar mai multi subcontractanți nu și-au primit banii pentru lucrările la autostradă.

Lotul IV a fost construit de asocierea italiano-româno Astaldi-Euroconstruct Trading ’98-Astalrom, în baza unui contract de 530,7 milioane lei fără TVA, din care s-a decontat 40% în acest an.

Lotul III, câştigat de italienii de la Impreglio, va fi inaugurat în 2014, deoarece pe acest lot au apărut „probleme tehnice grave”, potrivit directorului CNADNR, Narcis Neaga.

Întârzieri s-au înregistrat şi la construcţia autostrăzii Lugoj-Deva.

Primul tronson al acesteia, în lungime de 27 de kilometri, a fost deschis circulaţiei la 23 decembrie, lucrările fiind finalizate cu nouă luni mai târziu decât termenul stabilit.

Potrivit fişei tehnice, acest tronson, în lungime de 27,620 de kilometri, ar fi trebuit să fie finalizat în 10 aprilie, însă lucrările au durat până în luna decembrie.

Primul lot al Autostrăzii Lugoj – Deva a fost construit de consorţiul Tirrena Scavi-Societa Italiana per Condotte d’Acqua-Cossi Construzioni, valoarea investiţiei fiind de 681.040.913,98 lei, la care se adaugă TVA.

Acest prim lot al autostrăzii Lugoj – Deva are câte două benzi de circulaţie pe sens, zece poduri şi 18 pasaje. Lucrările nu sunt însă finalizate în totalitate, lipsind parapeţii şi spaţiile pentru servicii. Acestea urmează să fie finalizate până în 2015.

Totodată, premierul Victor Ponta a declarat că subtraversările pentru urşi care vor fi construite pe tronsonul de autostradă Lugoj-Deva vor costa Guvernul între 30 şi 32 de milioane de euro.

Autostrada Lugoj-Deva face parte din Coridorul IV Paneuropean, iar lucrările sunt finanţate din Fondul de Coeziune (85%) şi din bugetul de stat (15%).

Contractul pentru construcţia lotului II al Autostrăzii Lugoj – Deva a fost atribuit, la 18 octombrie, asocierii italiene Salini – Secol. Proiectul a fost estimat la 1,081 miliarde lei, dar lucrările au fost adjudecate pentru 562,7 milioane lei. Pentru lotul III, contractul a fost adjudecat, la 21 octombrie, de consorţiul Teloxim Con (controlată de omul de afaceri Theodor Berna) – Comsa (Spania) – Aldesa Construcciones (Spania) – Arcadis Eurometudes (Olanda) pentru 579,9 milioane lei, proiectul fiind evaluat iniţial la 1,008 miliarde lei, potrivit CNADNR.

Cele trei loturi însumează 71,9 kilometri.

Probleme există şi la cea de-a patra autostradă din POS T, Cernavodă-Constanţa.

Tronsonul Cernavodă – Medgidia (20,5 km) al autostrăzii Cernavodă – Constanţa a fost inaugurat la 19 iulie 2012, circulându-se însă pe o singură bandă pe sens, în regim de drum naţional.

După ce Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii a reziliat, în 2011, contractul cu firma Colas, cea care ar fi trebuit să realizeze tronsonul de autostradă Cernavodă – Medgidia, a fost organizată o nouă licitaţie câştigată de consorţiul Astaldi – Max Boegl, acelaşi care lucrează şi la tronsonul Medgidia – Constanţa. Semnarea contractului a avut loc la 21 septembrie 2011, iar la 7 octombrie au început lucrările.

La sfârşitul lunii iulie 2011 au fost inauguraţi 21 de kilometri din autostradă, de la Murfatlar la Constanţa, iar timp de două luni circulaţia s-a desfăşurat pe o singură cale până la finalul lui septembrie, când a fost dată circulaţiei şi cealaltă cale.

La 4 decembrie 2013, CNADNR a atribuit asocierii Tirrena Scavi – Societa Italiana Per Condotte D’Acqua un contract de 423,35 milioane lei (94,7 milioane euro), fără TVA, pentru proiectarea şi construcţia lotului 2 al autostrăzii Timişoara – Lugoj, la peste un an de la primirea ofertelor din partea constructorilor.

Contractul vizează proiectarea şi execuţia unui tronson cu o lungime totală de aproximativ 25,6 km.

Primul tronson al Autostrăzii Timişoara-Lugoj, în lungime de 9,5 kilometri, a fost deschis circulaţiei, la 23 octombrie 2012, lucrările fiind finalizate cu şase luni înainte de termen.

Lucrările de construcţie pentru acest tronson au fost executate de asocierea SC Spedition UMB SRL – SC Tehnostrade SRL – Carena SpA Impresa di Construzioni.

Valoarea primului tronson al Autostrăzii Timişoara-Lugoj este de 210.396.462, 74 lei (fără TVA), din care contribuţia Uniunii Europene este de 178.814.043,33 lei, iar contribuţia Guvernului României este de 31.555.419,41 lei.

Lucrările la acest prim tronson au început în octombrie 2011.

Autostrada Timişoara-Lugoj are o lungime totală de peste 35 de kilometri, iar valoarea totală a proiectului este de 1.421.992.279 lei.

Ea va face parte din Coridorul IV Paneuropean, menit să asigure conexiunea dintre vechile state membre ale Uniunii Europene şi cele care au aderat în 2004 şi 2007.

Lucrările la Autostrada Arad-Timişoara – care a fost deschisă traficului în decembrie 2011, deşi proiectul nu era finalizat, astfel că se circula cu restricţii de viteză – au fost recepţionate la 9 august 2013, fiind ridicate şi restricţiile, iar lucrările au o garanţie de doi ani.

Lucrările la autostrada dintre Arad şi Timişoara au început în anul 2009, iar termenul de finalizare era de 24 de luni. În decembrie 2011, ea a fost deschisă traficului, fără ca şantierul să fie închis.

De la deschiderea circulaţiei, pe autostradă au avut loc de mai multe ori reparaţii, în paralel cu lucrările prevăzute în proiect.

Autostrada are o lungime de 32,25 de kilometri şi face parte din Coridorul IV Paneuropean. Valoarea lucrărilor la acest tronson este de 482,8 milioane de lei, echivalentul a 135,43 de milioane de euro.

La data de 23 decembrie Departamentul pentru Proiecte de Infrastructură a anunţat ofertele câştigătoare pentru construirea celor 70 de kilometri de autostradă din proiectul A10, Sebeş-Turda. Procedura de selecţie a constructorilor în cadrul procedurii de licitaţie deschisă pentru proiectare şi execuţie a celor patru loturi de autostradă a fost finalizată joi, 19 decembrie. Cele patru loturi au fost atribuite pentru aproximativ 1,9 miliarde lei. Până la semnarea contractelor, se pot depune contestaţii. Întroducerea autostrăzii Sebeș- Turda în programul de finanțare 2007-2013 s-a făcut printr-un artificiu pus la cale de conducerea Consiliului Județean Alba și ministrul Dan Șova. Practic cei de la CJ Alba au transformat un vechi proiect al unui drum expres în autostradă, manevra picând ca o mănușă pentru Guvern care s-a văzut în imposibilitatea finanțării autostrăzii Transilvania realizată de americanii de la Bechtel. Sebeș- Turda a reprezentat o alternativă perfectă pentru legarea Clujului la autostrada A1 din coridorul IV paneuropean. Potrivit ministrului Șova autostrada Sebeș- Turda va fi finalizată în 2016.

Citește și Autostrada Sebeş-Turda: OFERTELE câştigătoare. Vezi cine va construi cei 70 de kilometri de pe A10

La cele şapte autostrăzi se adaugă varianta de ocolire a Municipiului Constanţa, în regim de autostradă.

Valoarea totală eligibilă a proiectului „Construcţia Variantei de Ocolire a Municipiului Constanţa” este de 260.664.914 lei.

În ceea ce priveşte proiectele de infrastructură feroviară din cadrul Axei Prioritare TEN-T 22, acestea au vizat reabilitarea şi modernizarea unor tronsoane, nu şi construirea unora noi.

Baza de date SMIS-CSNR (sistemul informatic centralizat ce permite monitorizarea proiectelor finanţate din fondurile structurale şi de coeziune) de pe site-ul MFE nu cuprinde niciun fel de informaţii despre proiecte privind infrastructura navală pe Axa Prioritară TEN-T 18 sau despre proiecte de transport intermodal.

Programul Operaţional Sectorial Mediu (POS M) beneficiază de o alocare totală de 19,98 miliarde de lei, din care au fost absorbiţi 1,05 miliarde de euro (4,69 miliarde de lei), adică un procent de 23,32%.

Cele 434 de contracte semnate în cadrul POS M vizează extinderea şi modernizarea sistemelor de apă şi apă uzată, dezvoltarea sistemelor integrate de gestionare a deşeurilor şi reabilitarea siturilor contaminate, reducerea poluării şi diminuarea efectelor schimbărilor climatice, protejarea naturii şi prevenirea riscurilor naturale în zonele cele mai vulnerabile.

Deşi inundaţiile fac anual ravagii în diferite zone, majoritatea proiectelor privind prevenirea riscurilor naturale sunt doar planuri pentru prevenirea, protecţia şi diminuarea efectelor inundaţiilor. În general, aceste planuri prevăd întocmirea hărţilor cu limitele zonelor inundabile, elaborarea unor măsuri de prevenire şi protecţie, modernizarea sistemelor de supraveghere şi avertizare, precum şi instruire în domeniul reducerii riscurilor.

Rata cea mai mare de absorbţie se înregistrează la Programul Operaţional Regional (POR). Pentru POR au fost alocate 16,5 miliarde de lei, din care România a atras 7,59 miliarde de lei (1,699 miliarde de euro), adică 45,62%.

Ca număr de contracte, POR se situează pe locul doi, cu 3.627 semnate.

În cadrul Axei Prioritare 1 – Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor – au fost finanţate proiecte privind asigurarea siguranţei publice în unele cartiere din Bucureşti sau din alte oraşe, crearea de parcuri, modernizarea unor spaţii verzi şi a unor centrale termice, transformarea unor clădiri în centre sociale sau reabilitare de străzi.

De asemenea, pe POR au fost îmbunătăţite infrastructuri regionale şi locale de transport, precum şi infrastructuri sociale: servicii pentru bolnavii de cancer, achiziţia de aparatură medicală, modernizarea unor centre de plasament si modernizare, înfiinţarea unor centre SPA, construirea unor ateliere pentru fabricarea articolelor din sticlă sau pentru confecţii lenjerie de corp şi de pat.

Tot în cadrul Programului Operaţional Regional intră şi proiectele de dezvoltare şi promovare a turismului.

Al doilea în ceea ce priveşte absorbţia este Programul Operaţional Dezvoltarea Capacităţii Administrative (PO DCA) – 40,06%. Suma totală alocată este însă mică: 921 milioane de lei.

Proiectele din cadrul PO DCA vizează dezvoltarea capacităţii instituţionale a autorităţilor administraţiei publice centrale şi locale, analize independente privind eficienţa sistemului judiciar, evaluarea reformei procesului politicilor publice la nivelul administraţiei publice centrale, strategii locale de dezvoltare, dezvoltarea serviciilor publice sau programe de formare pentru funcţionarii publici.

Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane (POS DRU) beneficiază de o alocare totală de 15,39 miliarde de lei, absorbţia curentă fiind de 945,15 milioane de euro (4,2 miliarde de lei), ceea ce reprezintă 27,19%.

Obiectivul general al POS DRU constă „în dezvoltarea capitalului uman şi creşterea competitivităţii, prin corelarea educaţiei şi învăţării pe tot parcursul vieţii cu piaţa muncii şi asigurarea de oportunităţi sporite pentru participarea viitoare pe o piaţă a muncii modernă, flexibilă şi inclusivă a 1.650.000 de persoane”, potrivit Documentului Cadru de Implementare a programului.

Proiectele pe POS DRU variază de la  oferte educaţionale pentru copii din comunităţi dezavantajate, la îmbunătăţirea învăţământului profesional şi tehnic şi până la promovarea culturii antreprenoriale.

Cea mai mică rată de absorbţie se înregistrează pe Programul Operaţional Sectorial Creşterea Competitivităţii Economice (POS CCE). Astfel, la o alocare de 11,31 miliarde de lei, România a absorbit doar 426 milioane de euro (2 miliarde de lei), ceea ce înseamnă un procent de 18,10%.

POS CCE este destinat IMM-urilor dar şi firmelor mari, autorităţilor locale, operatorilor economici din sectorul energetic şi furnizorilor de reţele de comunicaţii electronice.

În cadrul acestui program au fost semnate cele mai multe contracte: 3.635, dar sumele alocate fiecăruia sunt mici, de aici şi rata scăzută de absorbţie.

Şi Programul Operaţional Asistenţă Tehnică (PO AT) are un nivel mic de absorbţie – 20,71%. Din 754 milioane de lei, România a atras doar 35,26 milioane de euro (156 milioane de lei).

Proiectele pe PO AT au avut ca obiectiv, în general, finanţarea parţială a cheltuielilor de personal la diverse ministere şi alte instituţii publice.

Ministerul Fondurilor Europene va plăti prin acest program chiria pentru noul sediu din clădirea de birouri Tower Central International. În documentaţia de atribuire se specifică faptul că valoarea estimativă a contractului este de 2,3 milioane de euro fără TVA.

Rata scăzută de absorbţie este şi rezultatul implementării deficitare şi a neregulilor care au dus la presuspendarea a patru dintre cele şapte programe operaţionale.

În luna iunie 2011, Comisia Europeană a întrerupt rambursările pentru Axa Prioritara 2 din Programul Operaţional Regional, din cauza unor nereguli constatate în cursul unui control anual pe zona de achiziţii publice. În iulie 2011, partea română a decis să suspende transmiterea declaraţiilor de cheltuieli spre rambursare către CE pentru toate programele operaţionale, până la oferirea unor argumente suficiente privind legalitatea şi corectitudinea sistemului de verificare, management şi control a achiziţiilor publice. Hotărârea a fost luată deoarece au fost identificate şi pe alte programe operaţionale semnale privind suspiciuni de nereguli în domeniul achiziţiilor publice.

La sfârşitul lunii iulie 2011, Comisia Europeană a cerut Bucureştiului să îndeplinească o serie de condiţionalităţi la nivelul sistemului de management şi control care să ofere garanţii suficiente privind credibilitatea acestuia.

Pe baza acţiunilor întreprinse de partea română, Executivul de la Bruxelles a decis, la 22 decembrie 2011, reluarea rambursării de plăţi pentru toate programele operaţionale. Această decizie a fost luată cu condiţia ca România să realizeze, până la 30 iunie 2012, o serie de măsuri legate de organizarea internă a structurilor diferitelor autorităţi de management, precum şi de domeniul achiziţiilor publice.

Conform celor convenite în decembrie 2011, partea română a întrerupt, de la 1 iulie 2012, transmiterea declaraţiilor de cheltuieli spre rambursare, iar Comisia Europeană a efectuat în aceeaşi lună misiuni de audit pe patru programe: POS Transport, POR, POSCCE şi POS Mediu.

În urma acestor misiuni de audit, Comisia Europeană a decis, la 25 octombrie 2012, presuspendarea integrală a POS CCE şi parţială POS Transport şi a Programului Operaţional Regional.

Executivul european a decis, la 22 aprilie 2013, reluarea plăţilor pe patru din cele cinci axe presuspendate în cadrul Programului Operaţional Regional, iar la 24 iunie a deblocat plăţile pe POS Transport. Plăţile pe POS CCE au fost deblocate la 8 octombrie.

Cel de-al patrulea program care s-a confruntat cu probleme mari a fost POS DRU.

Comisia Europeană a presuspendat POS DRU la începutul lunii august 2012, plăţile fiind deblocate în februarie 2013.

României i-au fost aplicate corecţii financiare pe cele patru programe presuspendate, dar şi pe POS Mediu, pentru contractele a căror procedură de achiziţie publică a fost lansată înainte de 1 octombrie 2011

sursa: Mediafax