Connect with us
Publicitate

ACTUALITATE

Aperitive de Revelion: 16 idei inedite și rapide, pentru masa de Anul Nou 2022. Rețete care dau gust bun petrecerii dintre ani


Publicat

Pregătește ceva diferit pentru masa de Revelion 2022. Musafirii sigur se vor aștepta la platouri cu mezeluri, legume și niște piftie, dar poți să îi surprinzi plăcut cu niște preparate delicioase care nu sunt greu de facut.

Tocmai de aceea trebuie să-i surprinzi plăcut și să le oferi altceva. Ouă umplute cu brânza ceddar,cârnăcorii cu bacon, pateurile cu carne sau rulourile de somon cu brânză sunt doar câteva idei care pot da un gust bun petrecerii de Revelion 2022.

MESAJE DE ANUL NOU 2022: SUTE de URĂRI de ANUL NOU, SMS cu FELICITĂRI. MESAJE frumoase de REVELION 2022

1. Ouă umplute cu brânză Cheddar

Ingrediente:

  • 12 ouă
  • 2 linguri de brânză Cheddar rasă
  • 1/2 ceașcă de maioneză
  • 1 lingură de muștar
  • 4 felii de bacon

Mod de preparare:

Fierbe ouăle timp de 10-12 minute și toarnă apă rece peste ele până când ajung la temperatura camerei. Decojește-le cu grijă și taie-le în jumătăți.

Într-o tigaie curată, prăjește baconul până când capătă o culoare maronie. Scurge-l pe șervetele uscate. Îndepărtează gălbenușurile și amestecă-le cu maioneză, muștar, brânza Cheddar și bucățele mărunte de bacon. Umple jumătățile de ouă cu acest amestec și răcește-le în frigider timp de câteva ore.

Poți decora ouăle umplute cu Cheddar și bacon cu câteva frunze de pătrunjel. Acestea se servesc reci, la antreu.

2. Cârnăciori înveliți în bacon, la cuptor

Ingrediente:

  • cca 70 g zahăr brun
  • 450 g bacon, tăiat felii
  • câteva bucățele de cârnăciori afumați

Mod de preparare:

Încinge cuptorul la 170 de grade Celsius. Învelește fiecare cârnăcior în câte o felie de bacon, prinde-o cu o scobitoare și pune-o într-o tavă tapetată cu hârtie de copt. Înainte de a băga totul în cuptor, presară niște zahăr peste preparat. După 30-40 de minute, gustarea este gata.

3. Pateuri cu carne

Ingrediente:

  • 2 foi de plăcintă
  • 2 linguri de unt
  • 2 linguri de făină
  • 1 linguriță de sare kosher
  • 3/4 căni de lapte integral
  • 1/4 linguriță de piper negru măcinat
  • 1 piept de pui rotisat
  • 1/4 cană de parmezan ras
  • 1 cană de buchețele de broccoli tăiate mărunt
  • 1 ou

Mod de preparare:

Topește untul într-o cratiță la temperatura medie, adaugă făina și amestecă mixul timp de 1-2 minute. Adaugă treptat laptele și continuă să amesteci și să fierbi compoziția timp de 6 minute. Îndepărtează cratița de pe foc și incorporează sarea, piperul, parmezanul, pieptul de pui tăiat mărunt și bucățelele de broccoli, pe care le-ai pregătit dinainte într-un vas cu aburi.

Citește și IDEI pentru MASA de REVELION 2021. Preparate speciale pentru meniul festiv din noaptea de ANUL NOU

Decupează foile de plăcintă astfel încât să le poți așeza în forme de brioșe și să ai și „căpăce” pentru fiecare. Unge o tavă compartimentată special pentru brioșe și tapeteaz-o cu făină. Așază foile de plăcintă în fiecare compartiment, umple-le cu amestecul de pui și broccoli și acoperă-le cu alte foi de plăcintă.

Bate oul cu o lingură de apă într-un bol mic, cu ajutorul unei furculițe și unge mini-pateurile cu amestecul obținut. Coace-le în cuptorul preîncălzit la 180 de grade timp de 15-20 de minute, până când se rumenesc.

4. Ciuperci umplute cu parmezan

Ingrediente:

  • aproximativ 20 ciuperci champignon, mari (proaspete)
  • 2 cepe albe, tocate mărunt
  • 4 căței de usturoi, tocați mărunt
  • o legătură de mărar
  • o legătură de pătrunjel
  • 100 g parmezan ras
  • 2 linguri ulei de măsline
  • sare
  • piper negru, proaspăt măcinat

Mod de preparare:

Se curață ciupercile, se spală bine și se desfac piciorușele. Pălăriile se lasă într-un castron cu apă până la utilizare, iar picioarele acestora se toacă mărunt. Într-o tigaie se adaugă uleiul, ceapa, usturoiul și picioarele ciupercilor și se călesc împreună, până când se înmoaie și zeama lăsată de acesea se evaporă. Când sunt gata se asezonează cu sare și piper după gust și se lasă la răcit aproximativ 15 minute.

Între timp se toacă mărunt mărarul și pătrunjelul. Se adaugă peste compoziția preparată anterior și se amestecă bine. Se unge o tavă încăpătoare cu ulei. Se scurg pălăriile de apă și se asează în tavă. Se presară deasupra sare și piper, apoi se umple fiecare ciupercă cu compoziția de mai sus.

Se adaugă tava la cuptorul preîncălzit la 180 grade Celsius, timp de 30 minunte. Când sunt aproape gata se scoate tava și se presară parmezanul peste ciuperci. Se adaugă iar la cuptor până când parmezanul se topește și începe să se rumenească.

Sfat: Pentru a verifica dacă ciupercile s-au copt, se înțeapă marginea acestora cu o furculiță. Dacă furculița intră ușor în ele înseamnă că sunt gata.

Se servesc ca atare, cu pâine proaspăt preparată în casa, sau pot fi servite ca garnitură pentru fripturi.

5. Rulou cu somon și cremă de brânză

Ingrediente:

  • 1 pachet de cremă de brânză
  • 1 lingură mărar proaspăt și tocat sau o linguriță de mărar uscat
  • 4 foi de tortilla
  • un somon afumat, tăiat fin
  • 16 frunze de spanac
  • 16 felii de ardei gras roșu

Mod de preparare:

Amestecă mărarul cu crema de brânză. Pune câte 50 g din compoziție pe fiecare tortilla, apoi câte un sfert din somon. Acoperă cu 3-4 frunze de spanac și 4 felii de ardei roșu. Rulează foile de tortilla, strângându-le tare, și învelește-le în folie alimentară. Bagă-le în frigider pentru cel puțin 2 ore, dar nu mai mult de 24 de ore, înainte de servire.

6. Frigărui cu piept de pui

Ingrediente:

  • 4 buc. piept de pui fără os și piele, tăiat cubulețe
  • 450 g bacon feliat
  • cca 100 g sos de barbecue

Mod de preparare:

Încinge cuptorul la 130 de grade Celsius. Învelește fiecare cub de carne în câte o felie de bacon, prinde-l cu o scobitoare sau bețișor de frigărui și cufundă în sosul de barbecue. Bagă frigăruile în cuptor. După 20 de minute scoate tava, toarnă sos barbecue peste frigărui și bagă-le înapoi în cuptor, tot pentru 20 de minute.

7. Aperitiv ușor cu paste tortellini

Ingrediente:

  • tortellini cu aromă de brânză (gătite conform instrucțiunilor de pe ambalaj)
  • dressing italian
  • câteva roșii cherry
  • câteva măsine fără sâmburi
  • brânză tăiată cubulețe
  • 6 bețișoare de frigărui

Mod de preparare:

Pune tortellini în dressing și bagă vasul în frigider peste noapte. A doua zi înfige în frigărui pastele, măslinele, roșiile înjumătățite și brânza. Poți adăuga și alte ingrediente, după preferințe.

8. Mini-lasagna cu ciuperci și mozzarella

Ingrediente:

  • 340 g carne tocată de curcan
  • 1/4 linguriță sare
  • 1/4 linguriță piper
  • 230 g ceapa tocată
  • 100 g ciuperci tocate
  • 2 căței de usturoi zdrobiți
  • cca 400 g sos de tomate
  • 3 lingurițe oregano uscat
  • 1/2 linguriță busuioc uscat
  • cca 350 g brânză ricotta semi-degresată
  • cca 350 g brânză mozzarella dată pe răzătoare
  • 24 bucățele de aluat

Mod de preparare:

Încinge cuptorul la 170 de grade Celsius. Pune o tigaie la foc mediu, iar după ce s-a înfierbântat, pune în ea sarea, piperul, carnea, ciupercile și ceapa. Amestecă în compoziție în jur de 10 minute, până când carnea e gătită, după care pune usturoiul și amesteca încă 30 de secunde. Adaugă sosul de tomate și 2 lingurițe de oregano. Lasă să fiarbă la foc mic în jur de 10 minute, după care îndepărtează de foc. Într-un bol mare amestecă brânză ricotta cu sare și puțin piper, busuioc și restul de oregano. Lasă deoparte.

Pulverizează spray de gătit în hârtiile de brioșe, pune-le în forma specială, apoi pune câte o foaie de aluat în fiecare, umple pe jumătate cu ricotta și jumătate cu carne. Urmează alte foi de aluat, ricotta pe fiecare, apoi puțin sos de tomate (daca ți-a mai rămas) și mozzarella. Dă la cuptor pentru 10 minute sau până când brânza s-a topit de tot.

9. Foietaj cu măsline și lapte

Ingrediente:

  • 350 g aluat foietaj
  • 15 măsline verzi umplute cu ardei
  • 1 gălbenuș
  • 1 lingură lapte

Mod de preparare:

Întinde aluatul de foietaj într-un dreptunghi (32x15cm) cu o grosime de 3mm. Taie-l pe lungime în două bucăți de 18 și 14 cm. Pune-le la rece timp de 10 minute. Așează bucata mai mică de aluat pe o tavă presărată cu făină. Așează pe ea, pe latura de 14 cm, 5 măsline cap la cap, pornind de la 1.5 cm de margine.

Formează încă două rânduri (la 2 cm distanță unul de celălalt) cu restul măslinelor. Unge toată suprafața aluatului în jurul măslinelor cu galbenușul bătut cu lapte. Acoperă cu cealaltă foaie de aluat și presează ușor pe toată suprafața astfel încât să lipești bine în jurul măslinelor. Pune totul la frigider timp de 20 minute.

Încinge cuptorul la 200 C/ gaz treapta 6. Nivelează marginile aluatului, apoi taie fâșii pe lungime, astfel încât să rămână măslinele în secțiune. Așează foietajele pe o tavă cu hârtie de copt și coace-le timp de 5-6 minute. Scoate-le pe un grătar să se răcească.

10. Sandvis cu somon și hrean

Ingrediente:

  • 250 g somon afumat rupt fâșii
  • 100 g cremă de brânză
  • 2 lingurițe hrean ras
  • ierburi aromate
  • 4 felii pâine de secară
  • ou fiert

Mod de preparare:

Amestecă crema de brânză cu hreanul și întinde-o pe feliile de pâine prăjită. Adaugă fâșii de somon și ierburi aromate și ou. Servește cu felii de lămâie.

11. Brioșe cu carne, brânză și ceapă

Ingrediente:

  • 400 g carne de vită, tocată
  • 1/3 cană brânză Cheddar rasă
  • 1/2 cană sos barbeque
  • 1 pachet aluat de plăcintă sau aluat foietaj
  • 2 linguri ceapă tocată foarte mărunt
  • piper
  • sare

Mod de preparare:

Preîncălzește cuptorul la 180 grade Celsius. Unge cu unt sau ulei o tavă pentru brioșe. Într-o tigaie încăpătoare pune carnea de vită și gătește-o până devine maronie. Adaugă ceapa și sosul barbeque și mai las-o câteva minute pe foc. Asezonează totul cu sare și piper, după gust.

Tapetează cu aluat fiecare formă de brioșe și adaugă o linguriță din compoziția de carne în fiecare briosă. Adaugă tava la cuptor pentru 12 minute. Presară apoi brânza Cheddar peste brioșe și adaugă totul la cuptor pentru încă 3 minute, sau până când aluatul este copt.

Scoate tava din cuptor și lasă briosele să se „odihnească” timp de 5 minute. Scoate-le apoi pe un platou și servește-le imediat. Le poți servi atât ca aperitiv dacă ai musafiri, cât și ca fel principal.

12. Bezele din brânză cu busuioc

Ingrediente:

  • 60 g brânză Gruyere rasă
  • 60 g faină
  • 2 ouă
  • ¼ linguriță sare
  • 2 linguri cu parmezan ras
  • 60 g unt
  • 120 ml apă
  • ½ linguriță cu busuioc uscat
  • boia de ardei (dulce sau iute, după gust)
  • praf de usturoi

Mod de preparare:

Pune pe foc apa cu untul, busuiocul, un praf de usturoi și unul de boia și lasă să se înfierbânte. Pune făina dintr-o dată și amestecă vârtos. Ține pe foc până compoziția se desprinde de pe pereții vasului, apoi dă deoparte. Lasă 5 minute și incorporează, pe rând, ouăle, amestecând foarte bine după fiecare, apoi brânza Gruyere. Umple un cornet de patiserie cu această compoziție și formează bezele pe tava tapetată cu hârtie de copt, lăsând spațiu între ele.

Presară deasupra parmezan și coace-le la foc mai mare 10 minute, apoi redu flacăra și mai lăsa-le 10-12 minute sau până căpâtă bezelele de brânză o culoare aurie și apetisantă. Scoate-le și lasă-le 3-4 minute, apoi servește-le fierbinți.

13. Mini tarte cu telemea

Ingrediente:

Pentru blat:

  • 1 ou
  • 300 g de făină
  • 150 g de unt
  • O lingură cu vârf de parmezan ras
  • 2-3 linguri de smântână lichidă
  • sare
  • cimbru uscat

Pentru umplutură:

  • 250 g de smântână
  • 2 legături de ceapă verde
  • 2 căței de usturoi
  • o linguriță de muștar de foarte bună calitate
  • 2 linguri de ulei
  • 100 g nuci
  • 2 ouă
  • 200 g de brânză sărată (telemea uscată)

Mod de preparare:

Untul și făina pentru blat se amestecă cu mâna. În aluatul nisipos se pune parmezanul, cimbul, sarea și oul. Se amestecă bine și se adaugă smântâna. Se framăntă puțin aluatul și se lasă la rece 30 de minute. Din aluat se întinde foaie care se pune în formele de mini tarte sau într-o forma clasică de tartă. Ceapa verde tocată mărunt se călește câteva minute în ulei încins. Adaugă usturoiul mărunțit și călește încă două minute. Dă deoparte.

Când ceapa s-a răcit bine se adaugă muștarul și smântâna. Amestecă bine. Adaugă brânza mărunțită cu furculița sau dată prin răzătoare. Bate ouăle și adaugă-le în compoziția de brânză. Omogenizează bine. Pune nucșoară măcinata și piper. Strivește cu sucitorul nucile până se mărunțesc cât să ajungă la dimeniunea boabelor de mazăre. Pune nucile în amestecul pentru umplutură și pune crema în găoacele de aluat.

Coace aceste mini tarte cu brânză, nuci și ceapă verde, în cuptorul bine încălzit, la foc moale pentru 25-30 de minute. În varianta de mini tarte cu brânză, nuci și ceapă verde se fac repede, dar într-o tava clasică coacerea durează cu circa 10-15 minute mai mult. Aceste mini tarte cu brânză, nuci și ceapă verde sunt la fel de bune și reci și calde.

14. Rulouri cu spanac și brânză

Ingrediente

  • 1 un pachet de foi pentru lasagna
  • spanac tocat (decongelat și bine scurs)
  • brânza ricotta
  • cca 100 g parmezan
  • 1 ou
  • 1/2 linguriță usturoi zdrobit
  • 1/2 linguriță amestec italian
  • sos pentru pizza
  • cca 230 g mozzarella rasă
  • piper
  • sare

Mod de preparare:

Încige cuptorul la 176 grade Celesiu. Amestecă spanacul cu ricotta, parmezan, ou, usturoi și mix italian. Potrivește de piper și sare.

Șterge foile de lasagna cu prosoape absorbante de bucătărie, apoi întinde-le pe foi pergament. Înjumătățeste-le pe lățime. Pune pe fiecare câte 2-3 linguri din mixul cu ricotta, apoi rulează-le astfel încât să ajungă în partea în care nu este umplutura.

Taie apoi fiecare foaie în două și pune rulourile într-o tava gresată. Acoperă-le cu sosul pentru pizza și cu mozzarella. La final pune o folie peste tava și bag-o în cuptor pentru 18-20 de minute sau până când brânza s-a topit. Servește rulourile calde.

15. Chifteluțe de somon la cuptor

Ingrediente:

  • 300 g file de somon
  • 1 ou
  • 2 căței usturoi
  • 1 lingură sos soia
  • 1 lingură pesmet
  • 2 linguri ulei de măsline
  • câteva fire ceapă verde
  • câteva fire pătrunjel verde
  • sare, piper

Mod de preparare:

Mai întâi desfacem pielea de pe file dacă aceasta există apoi tăiem fileul în bucăți mai mici și le punem în vasul robotului de bucătărie. Pornim robotul și mărunțim carnea de somon. Nu îl mixăm mult fiindcă se va face pastă.

Adaugăm oul, usturoiul pisat, sarea, piperul, sosul de soia, ceapa și pătrunjelul tocate mărunt. Sare nu puneți foarte multă fiindcă și sosul de soia este sărat. Amestecăm până obținem o compoziție omogenă.

Cu mâinile unse cu puțin ulei de măsline modelăm chifteluțele și le așezăm în tava tapetată cu hârtie de copt. Nu le faceți foarte mari fiindcă vor rămâne crude la mijloc.

16. Tartine cu pastă de ton

Este o rețetă extrem de simplă. Totul se poate face în 5 minute. Pasta de ton din conservă va fi un aperitiv delicios și foarte ușor de făcut. Este o pastă de pește rapidă potrivită pentru aperitive și tartine.

Ingrediente pentru 6 persoane

  • 2 conserve de ton bucăți în suc propriu sau chiar în ulei
  • o jumătate de lămâie
  • o jumătate de pachet de unt
  • 2 lingurițe de ulei de măsline
  • o ceapă mică
  • măsline pentru ornare
  • sare
  • piper

Mod de preparare:

Se scoate tonul din conservă după ce se scurge apa/uleiul. Apoi se fărâmițează cu ajutorul unei furculițe. Se adaugă untul si se amestecă bine până se face o pastă omogenă. Se stoarce lămâia și se amestecă în continuare, apoi sarea și piperul. Gustați în permanență pentru a putea regla cât de sărată iese pasta. la final adăugați ceapa tăiată foarte mărunt și uleiul de măsline.

Amestecați până se omogenizează. Apoi puneți câteva felii de pâine la prăjit și te tăiați în formă de triunghi, dreptunghi sau pătrat. Puneți pasta de ton pe bucățelele de pâine prăjită și ornați cu măsline. Sigur o să primiți aprecieri de la musafiri.

 



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Alba24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


Publicitate

EVENIMENT

Mica Unire de la 24 ianuarie 1859, evocată la Sebeș. Programul evenimentelor organizate de Primărie și Centrul Cultural

Publicat

Municipiul Sebeș sărbătorește luni, 24 ianuarie Mica Unire, momentul istoric al Unirii Principatelor Române. Evenimentul are loc în mediul online, având în vedere condițiile generate de pandemie.

O expoziție de carte, câteva minute de istorie, un exponat al lunii ianuarie inedit, un scurt concert patriotic susținut de cursanții Școlii de muzică „Do Re Mi” și ai Grupului folcloric „Felician Fărcașiu” aparținând Centrului Cultural „Lucian Blaga” Sebeș sunt reperele care se regăsesc în programul simbolic prin care ne dorim să aducem, în mediul online, atmosfera de sărbătoare.

Lecția de istorie a acestei zile îl are în prim-plan pe Alexandru Ioan Cuza (1820-1873), primul domnitor al Principatelor Unite ale Moldovei și Țării Românești și al statului național România.

Ales domnitor al celor două Principate, în 1859, Cuza a depus toate eforturile diplomatice şi politice pentru recunoașterea de către Marile Puteri garante şi de Imperiul Otoman a unirii Moldovei și Țării Românești.

A fost autorul desăvârșirii unirii Principatelor Române, prin înfăptuirea unității constituționale și administrative, lucru pe care l-a realizat în ianuarie 1862, când Moldova și Țara Românească au format statul român unitar modern, adoptând oficial numele de România, cu capitala la București, cu o singură adunare legislativă și cu un singur guvern.

Promotor al modernizării statului român, împreună cu prietenul său, Mihail Kogălniceanu, a iniţiat numeroase reforme, dintre care trebuie amintite: secularizarea averilor mânăstireşti, reforma fiscală şi reforma agrară.

După înlăturarea lui de la domnie, în 11 februarie 1866, şi-a trăit restul vieţii în exil, la Paris, Viena şi în Germania, murind la Heidelberg, la 3 mai 1873.

Program online

Pagina de Facebook a Bibliotecii Municipale „Lucian Blaga” Sebeș

Ora 10.00: expoziție de carte dedicată Unirii Principatelor Române

Pagina de Internet a Centrului Cultural „Lucian Blaga” și a Muzeului Municipal „Ioan Raica” (www.cclbsebes.ro), paginile de Facebook ale Centrului Cultural „Lucian Blaga” și Muzeului Municipal „Ioan Raica”

Ora 11.00: exponatul lunii ianuarie la Muzeul Municipal „Ioan Raica” din Sebeș

Ora 12.00: prezentarea „Elita intelectuală şi politică a Principatelor Române și unirea de la 1859”

Pagina de Facebook a Centrului Cultural „Lucian Blaga” Sebeș

Ora 17.00: „Hora bucuriei” alături de Școala de muzică „Do Re Mi” și Ansamblul folcloric „Felician Fărcașiu”, instructori prof. Alexandra și Adrian Pamfilie

Organizatori:

Primăria și Consiliul Local al Municipiului Sebeș

Centrul Cultural „Lucian Blaga” Sebeș

 Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Alba24 și pe Google News

Citeste mai mult
Publicitate

ACTUALITATE

SUA retrage familiile diplomaților americani de la Ambasada din Ucraina: Este un indiciu că eforturile de dezescaladare au eșuat

Publicat

Departamentul de Stat a dispus duminică plecarea tuturor membrilor de familie care însoțesc personalul Ambasadei SUA din Kiev, invocând „amenințarea unei acțiuni militare rusești”.

Personalul local şi cel neesenţial pot părăsi ambasada dacă doresc, iar cetăţenii americani care locuiesc în Ucraina „ar trebui să ia în considerare acum” părăsirea ţării cu zboruri comerciale sau alte mijloace de transport, se precizează în declaraţia Departamentului de Stat al SUA, potrivit Agerpres.

„Situaţia de securitate, în special de-a lungul graniţelor ucrainene, în Crimeea ocupată de ruşi şi în (regiunea) Doneţk controlată de Rusia, este imprevizibilă şi s-ar putea deteriora în orice moment”, se mai arată în comunicat.

„Cetăţenii SUA din Ucraina ar trebui să ştie că o operaţiune militară rusă, oriunde în Ucraina, ar afecta grav capacitatea ambasadei SUA de a furniza servicii consulare, inclusiv asistenţa acordată cetăţenilor americani care părăsesc Ucraina”, avertizează Departamentul de Stat.

Decizia, anunțată prin intermediul unui comunicat de presă, subliniază temerile tot mai mari ale Washingtonului cu privire la o intervenție militară iminentă a Federației Ruse în Ucraina, subliniază The Washington Post.

Este, totodată, un indiciu că eforturile de dezescaladare a crizei au eșuat, în ciuda discuțiilor dintre secretarul de stat Antony Blinken și ministrul rus de externe Serghei Lavrov, care au avut loc vineri la Geneva.

Postarea ambasadei SUA de la Kiev:

”Continuăm să ne reafirmăm sprijinul pentru poporul ucrainean și să facem acest pas deoarece suntem dedicați uneia dintre cele mai înalte priorități ale Departamentului de Stat – siguranța diplomaților noștri și a poporului american.

Statele Unite subliniază că Ambasada SUA la Kiev rămâne deschisă.

În mod similar, subliniem că decizia privind plecarea autorizată/obligatorie nu va afecta în niciun fel angajamentul nostru de a găsi o soluție diplomatică pentru creșterea profund alarmantă a forțelor rusești în Ucraina și în jurul Ucrainei.

Majoritatea serviciilor consulare vor continua să fie furnizate, deși din cauza agravării situației COVID-19, ambasada are în prezent capacitate limitată de a elibera vize de non-imigrație.

Sprijinul neclintit al Statelor Unite pentru suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei rămâne mai puternic ca niciodată, demonstrat de aprovizionarea din 22 ianuarie a primului dintre mai multe loturi de asistență nouă de securitate către Forțele Armate ale Ucrainei în măsura de 200 milioane dolari aprobată de președinte Biden pentru Ucraina în decembrie”.

Sursă: Digi24.ro, Agerpres

Foto: Ambasada SUA din Kiev

 Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Alba24 și pe Google News

Citeste mai mult
Publicitate

ADMINISTRATIE

Angajări la STAT. POSTURILE vacante la instituții publice din județul Alba. LISTA și condiții pentru candidați

Publicat

Mai multe posturi sunt vacante în această perioadă în instituții publice din județul Alba.

Candidații interesați de ocuparea acestora trebuie să îndeplinească unele condiții, privind studiile, vechimea de muncă și alte cerințe.

Pentru a ocupa un post contractual vacant sau temporar vacant, candidații trebuie să îndeplinească următoarele condiții generale, conform art. 3 al Regulamentului-cadru aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 286 din 23 martie 2011, cu modificările și completările ulterioare:

a) are cetățenia română, cetățenie a altor state membre ale Uniunii Europene sau a statelor aparținând Spațiului Economic European și domiciliul în România;

b) cunoaște limba română, scris și vorbit;

c) are vârsta minimă reglementată de prevederile legale;

d) are capacitate deplină de exercițiu;

e) are o stare de sănătate corespunzătoare postului pentru care candidează, atestată pe baza adeverinței medicale eliberate de medicul de familie sau de unitățile sanitare abilitate;

f) îndeplinește condițiile de studii și, după caz, de vechime sau alte condiții specifice potrivit cerințelor postului scos la concurs;

g) nu a fost condamnată definitiv pentru săvârșirea unei infracțiuni contra umanității, contra statului ori contra autorității, de serviciu sau în legătură cu serviciul, care împiedică înfăptuirea justiției, de fals ori a unor fapte de corupție sau a unei infracțiuni săvârșite cu intenție, care ar face-o incompatibilă cu exercitarea funcției, cu excepția situației în care a intervenit reabilitarea.

POSTURI VACANTE:

ALBA IULIA

Colegiul Economic „Dionisie Pop-Marţian” Alba Iulia

– secretar șef (studii superioare)

Condiții: studii superioare (științe economice, științe administrative, management, științe juridice, birotică și secretariat) de lungă durată absolvite cu diplomă (Ciclul I + Ciclul II Bologna pentru absolvenții sistemului Bologna sau echivalentă celor două cicluri pentru candidații care au absolvit anterior sistemului Bologna); vechime în muncă: minimum 9 ani; abilități foarte bune de operare pe calculator și de utilizare a softurilor specifice activităților din învățământ: EDUSAL, REVISAL, SIIIR; noțiuni de comunicare în relații publice; disponibilitate la timp de lucru prelungit; constituie avantaj experiența într-o unitate de învățământ.

Termenul limită de depunere a dosarelor: 1 februarie 2022, ora 15.00

Concurs: 9 februarie 2022, ora 09.00 – proba scrisă; 11 februarie 2022, ora 09.00 – proba practică; 15 februarie 2022, ora 09.00 – proba interviu.

Relații suplimentare, la Colegiul Economic „Dionisie Pop Marțian”, cu sediul în Alba Iulia, str. Octavian Goga nr. 11, județul Alba, telefon: 0258/811.468.

Consiliul Judeţean Alba

consilier, gradul profesional debutant, Direcţia amenajarea teritoriului şi urbanism – Compartimentului amenajarea teritoriului, urbanism

Condiţii:

  • candidații trebuie să îndeplinească condițiile generale prevăzute la art. 465 din O.U.G. nr. 57/2019 privind Codul administrativ, cu modificările şi completările ulterioare;
  • studii universitare de licenţă absolvite cu diplomă de licenţă sau echivalentă, în unul dintre următoarele domenii: arhitectură, urbanism sau construcţii;
  • vechime în specialitatea studiilor necesare exercitării funcției publice: -.

consilier, gradul profesional asistent, Direcţia amenajarea teritoriului şi urbanism – Compartimentului autorizare, disciplina în construcţii, cadastru, GIS

Condiții:

  • candidații trebuie să îndeplinească condițiile generale prevăzute la art. 465 din O.U.G. nr. 57/2019 privind Codul administrativ, cu modificările şi completările ulterioare;
  • studii universitare de licenţă absolvite cu diplomă de licenţă sau echivalentă, în unul dintre următoarele domenii: arhitectură, urbanism sau construcţii;
  • vechime în specialitatea studiilor necesare exercitării funcției publice: minim 1 an.

Dosarele de înscriere se depun la sediul autorităţii, Biroul resurse umane, în perioada 18.01-07.02.2022, inclusiv, de luni până joi între orele 8.00-16.00 şi vineri între orele 8.00-13.30, și trebuie să conțină, în mod obligatoriu, următoarele documente:

a) formularul de înscriere;

b) curriculum vitae, modelul comun european;

c) copia actului de identitate;

d) copii ale diplomelor de studii, certificatelor şi altor documente care atestă efectuarea unor specializări şi perfecţionări;

e) copie a diplomei de master în domeniul administraţiei publice, management ori în specialitatea studiilor necesare exercitării funcţiei publice, după caz, în situaţia în care diploma de absolvire sau de licenţă a candidatului nu este echivalentă cu diploma de studii universitare de master în specialitate, conform prevederilor art. 153 alin. (2) din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011;

f) copia carnetului de muncă şi a adeverinţei eliberate de angajator pentru perioada lucrată, care să ateste vechimea în muncă şi în specialitatea studiilor solicitate pentru ocuparea postului/funcţiei sau pentru exercitarea profesiei;

g) copia adeverinţei care atestă starea de sănătate corespunzătoare, eliberată cu cel mult 6 luni anterior derulării concursului de către medicul de familie al candidatului;

h) cazierul judiciar;

i) declaraţia pe propria răspundere, prin completarea rubricii corespunzătoare din formularul de înscriere, sau adeverinţa care să ateste lipsa calităţii de lucrător al Securităţii sau colaborator al acesteia, în condiţiile prevăzute de legislaţia specifică.

Proba scrisă: 17 februarie 2022, ora 10.00 la sala de şedinţe a Direcţiei Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Alba (Alba Iulia, b-dul 1 Decembrie 1918, nr. 68 – redactarea unei lucrări

Interviul: se va susţine în termen de maximum 5 zile lucrătoare de la data susţinerii probei scrise. Se testează abilităţile, aptitudinile şi motivaţia candidaţilor

Liceul Tehnologic „Alexandru Domșa” Alba Iulia

– îngrijitor

Condiții: studii generale, medii; vechime în specialitate studiilor necesare ocupării postului: nu se solicită.

Termenul limită de depunere a dosarelor: 28 ianuarie 2022 – 2 februarie 2022

Concurs: 8 februarie 2022, ora 12.00 – proba practică; 10 februarie 2022, ora 12.00 – proba interviu.

Relații suplimentare, la Liceul Tehnologic „Alexandru Domșa” din Alba Iulia, str. Tudor Vladimirescu nr. 143, județul Alba, telefon: 0258/816.065, mobil: 0721/295.568, e-mail: ad.alba@isjalba.ro

Grădiniţa cu Program Prelungit Nr. 13 Alba lulia

– îngrijitor grupă învățământ preșcolar

Condiții: studii generale sau medii; vechime: minimum 5 ani; cursuri de igienă absolvite sau dovada înscrierii la curs; abilități, calități și aptitudini necesare: persoană serioasă, stabilă emoțional, responsabilitate și corectitudine; să cunoască și să poată identifica materialele de curățenie de bază, necesare în activitatea de curățenie; să aibă deprinderi practice specifice activității de curățenie.

Data limită pentru depunerea dosarelor: 27 ianuarie 2022

Concurs: 4 februarie 2022, ora 09.00 – proba scrisă; 4 februarie 2022, ora 10.00 – proba practică.

Relații suplimentare, la sediul Grădiniţei cu Program Prelungit nr. 13, Str. Energiei nr. 21, Alba lulia, județul Alba şi la telefon 0731/308.643, 0786.349.807.

SEBEȘ

Liceul German din Sebeş

– îngrijitor (0,5 normă)

Condiții: studii gimnaziale; vechime în specialitatea studiilor necesare ocupării postului – nu se solicită; domiciliul stabil în localitatea Lancrăm, municipiul Sebeș.

Concurs: 9 ferbruarie 2022, ora 09.00 – proba scrisă; 11 ferbruarie 2022, ora 9.00 – proba practică; 16 ferbruarie 2022, ora 9.00 – proba interviu

Relaţii suplimentare, la sediul Liceului German din Sebeş, str. Ştefan cel Mare nr. 1, telefon: 0371/348.884.

Centrul Cultural „Lucian Blaga” Sebeş

– inspector de specialitate, grad IA, la Compartimentul bibliotecă

Condiții: studii superioare de lungă durată, absolvite cu diplomă de licență și de masterat; cunoașterea cel puțin a unei limbi străine de circulație internațională (dovedită prin certificat de competențe lingvistice sau diplomă universitară); cursuri/specializări în domeniul biblioteconomiei (dovedite prin diplomă/certificat de absolvire); minimum 7 ani vechime în muncă.

Termenul limită pentru depunerea dosarelor: 4 februarie 2022, ora 16.00

Concurs: 17 februarie 2022. ora 10.00  proba scrisă; 23 februarie 2022, ora 10.00 – proba interviu.

Relaţii suplimentare, la sediul Centrului Cultural „Lucian Blaga” din Sebeş, bd. Lucian Blaga nr. 45, telefon 0372/930.929, în intervalul orar 09.00-15.00

CUGIR

Primăria Orașului Cugir

– inspector de specialitate, gradul I, în cadrul Serviciului public de gospodărire locală a orașului Cugir – Biroul financiar-contabil, personal, administrativ, achiziții publice, juridic

Condiții: studii universitare de licență, absolvite cu diplomă de licență sau echivalente. în unul din următoarele domenii de licență: agronomie – specializările agricultură, științele solului, protecția plantelor și inginerie și management în agricultură și dezvoltare rurală specializarea inginerie și managementul afacerilor agricole; vechime în specialitatea studiilor și în muncă – minimum 3 ani.

Termenul limită de depunere a dosarelor: 31 ianuarie 2022, ora 16.00

Concurs: 9 februarie 2022, ora 11.00 – proba scrisă; data și ora interviului vor fi comunicate ulterior.

Relaţii suplimentare, la sediul Primăriei Orașului Cugir, str. I.L. Caragiale nr. 1, camera 15, telefon 0258/751.001, interior 115.

ABRUD

Spitalul Orășenesc „Dr. Alexandru Borza” din Abrud

– director medical

Condiții: absolvenți de învățământ universitar de lungă durată, cu diplomă de licență sau echivalentă în domeniul medicină, specializarea medicină; confirmați cel puțin ca medic specialist; minimum 5 ani vechime în specialitatea respectivă.

Concurs: 21 februarie 2022, ora 10.00 – test-grilă/lucrare scrisă de verificare a cunoștințelor din legislația specifică postului; 23 februarie 2022 – susținerea proiectului de specialitate pe o temă din domeniul de activitate al postului; 25 februarie 2022 – interviul de selecție

– director financiar-contabil

Condiții: absolvenți de învățământ universitar de lungă durată, cu diplomă de licență sau echivalentă în profil economic; cel puțin 2 ani vechime în specialitatea studiilor.

Concurs: 21 februarie 2022, ora 10.00 – test-grilă/lucrare scrisă de verificare a cunoștințelor din legislația specifică postului; 23 februarie 2022 – susținerea proiectului de specialitate pe o temă din domeniul’de activitate al postului; 25 februarie 2022 – interviul de selecție.

Relații suplimentare, pe siteul instituției și/sau la sediul instituției angajatoare: Spitalul Orășenesc „Dr. Alexandru Borza” din Abrud, Str. Republicii nr. 13, telefon 0258/780.614, interior 34.

Liceul „Horea, Cloşca și Crişan” din Abrud

– administrator patrimoniu

Condiții: studii superioare; vechime în muncă – 5 ani.

Termenul limită de depunere a dosarelor: 26 ianuarie 2022, ora 15.00

Concurs: 3 februarie 2022, ora 10.00 – proba scrisă; 7 februarie 2022, ora 10.00 – proba interviu.

relații suplimentare detaliate se pot obține la sediul Liceului „Horea, Cloşca și Crişan” din Abrud, str. Republicii nr. 18, telefon: 0258/780.623.

Alte localități

Şcoala Gimnazială Petreşti

– secretar

Condiții: studii superioare; vechime în muncă – 3 ani; cunoștințe operare PC (MS Office, SIIIR, BD, Internet).

Concurs: 10 februarie 2022, ora 9.00 – proba scrisă; 14 februarie 2022, ora 9.00 – proba practică; 16 februarie 2022, ora 9.00 – proba interviu.

Relații suplimentare la Şcoala Gimnazială Petreşti, cu sediul în Petreşti, str. Mihai Viteazu nr. 3, telefon: 0258/743.112.

Școala Gimnazială Mirăslău

– secretar (0,5 normă)

Condiții: studii superioare cu licență; vechime specifică postului minimum 3 ani; cunoștințe de operare pe calculator (Word, Excel, poșta electronică etc.).

Termenul limită de depunere a dosarelor: 3 februarie 2022, ora 15.00

Concurs: 11 februarie 2022, ora 9.00 – proba scrisă; 14 februarie 2022, ora 9.00 – proba practică; 15 februarie 2022, ora 9:00 – proba interviu.

Relații suplimentare, la Școala Gimnazială Mirăslău, cu sediul în comuna Mirăslău, Str. Principală nr. 29, telefon 0258/879.042, fax 0258/879.042, e-mail: sc.miraslau@isjalba.ro.

Şcoala Gimnazială Vadu Moţilor

– administrator financiar – Compartiment Contabilitate

Condiții: studii superioare; vechimea în specialitatea studiilor necesare ocupării postului: peste 10 ani.

Concurs: 31 ianuarie 2022, ora 10.00 – proba scrisă; 1 februarie 2022, ora 10.00 – proba interviu.

Relații suplimentare, la Şcoala Gimnazială Vadu Moţilor, str. Centru nr. 2, telefon: 0258/785.016.

 Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Alba24 și pe Google News

Citeste mai mult
Publicitate

ACTUALITATE

24 ianuarie: Unirea Principatelor Române sub Alexandru Ioan Cuza. Povestea tragică a lui Moș Ion Roată

Publicat

MICA UNIRE din 24 ianuarie 1859 – Unirea Principatelor Române: Ziua Unirii Principatelor Române este sărbătorită în fiecare an în 24 ianuarie. Este marcat momentul unirii Moldovei cu Ţara Românească (1859) sub conducerea domnitorului Alexandru Ioan Cuza (1859-1866).

Acest eveniment major în istoria ţării noastre a reprezentat primul pas făcut pentru realizarea unui stat naţional unitar român.

24 ianuarie, zi de sărbătoare națională

Proiectul de lege pentru declararea zilei de 24 ianuarie – Ziua Unirii Principatelor Române, zi de sărbătoare naţională, a fost adoptat de Senatul României la 2 iunie 2014.

Camera Deputaţilor a adoptat, la 3 decembrie 2014, Legea nr. 171/2014 pentru declararea zilei de 24 ianuarie – Ziua Unirii Principatelor Române. Preşedintele Traian Băsescu a semnat decretul de promulgare la 16 decembrie 2014.

La 6 septembrie 2016, plenul Camerei Deputaţilor a adoptat un proiect de lege, care completează Codul muncii, prin care ziua de 24 ianuarie – Ziua Unirii Principatelor Române a fost declarată sărbătoare legală nelucrătoare.

Vezi Zile libere în 2022: Weekendurile prelungite și MINIVACANȚELE din noul an. În ce zile ale săptămânii pică sărbătorile legale

Mica Unire – contextul politic

Problema regimului politic al Moldovei şi Ţării Româneşti a fost dezbătută, pentru prima dată, în cadrul unui for internaţional, cu prilejul lucrărilor Conferinţei internaţionale de la Viena (3/15 martie-23 mai/4 iunie 1848), la care au trimis reprezentanţi Imperiul Otoman, Marea Britanie, Franţa, Austria şi Rusia.

În favoarea acestui proces s-au pronunţat reprezentanţii Franţei şi Rusiei iar împotrivă cei ai Austriei şi Imperiului Otoman, notează lucrarea „Istoria României în date” (Editura Enciclopedică, 2003).

Înfrângerea Revoluţiei de la 1848 a readus în Transilvania regimul absolutist habsburgic. În Moldova şi Ţara Românească, prin Convenţia ruso-turcă de la Balta Liman (19 aprilie/1 mai 1849) a fost reinstaurat controlul politic al celor două puteri, notează volumul ”O istorie a românilor” (Ion Bulei, Editura Meronia, 2007). În aceste împrejurări, mişcarea naţională a fost constrânsă să se manifeste în afara ţării, prin activitatea emigranţilor români.

Războiul Crimeii (1853-1856) şi Congresul de la Paris din 1856 (13/25 februarie-18/30 martie) au pus capăt protectoratului Rusiei asupra Principatelor. În tratatul semnat la 18/30 martie 1856, se prevedea ca în Principatele Române, locul protectoratului să fie luat de garanţia colectivă a Marilor Puteri europene (Franţa, Marea Britanie, Austria, Rusia, Prusia, Imperiul Otoman şi Regatul Sardiniei), cu menţinerea suzeranităţii otomane. Totodată, Poarta se obliga să respecte administraţia independentă şi naţională a Principatelor, precum şi deplina libertate a cultului, a legislaţiei, a comerţului şi navigaţiei. S-a hotărât, totodată, convocarea de Adunări (divanuri) ad-hoc, care să se pronunţe asupra organizării viitoare a celor două ţări.

Mica Unire – pregătiri și decizii

În februarie 1857, a fost constituit la Iaşi, Comitetul Electoral al Unirii, care a fixat pentru data de 1/13 martie un program politic, în care preconiza unirea Principatelor într-un singur stat, neutru şi autonom, în frunte cu un prinţ străin (şi domnie ereditară), adunare reprezentativă, garanţia colectivă a puterilor europene ş.a.

În acelaşi sens, la 3/15 martie 1857, a fost înfiinţat şi la Bucureşti, Comitetul Central al Unirii, organ de conducere al partidei naţionale muntene, care şi-a fixat un program asemănător cu acela al unioniştilor din Moldova, potrivit lucrării „Istoria României în date” (Editura Enciclopedică, 2003).

Marii şi micii proprietari, deputaţii orăşeni şi ţăranii reuniţi la Adunările ad-hoc din Moldova şi din Ţara Românească, chemaţi să se pronunţe în problema unirii, au dat un răspuns pozitiv prin cele două Rezoluţii aproape identice votate în Moldova la 7/19 octombrie 1857 şi în Ţara Românească la 8/20 octombrie 1857, în care cereau:

  • autonomia şi neutralitatea celor două Principate şi unirea lor într-un singur stat cu numele de România;
  • prinţ străin, ereditar, ales dintr-o dinastie domnitoare a Europei;
  • neutralitatea şi inviolabilitatea noului stat;
  • guvern reprezentativ şi constituţional,
  • Adunarea obştească cu putere legislativă,
  • garantarea colectivă a celor şapte puteri.

În perioada 10/22 mai – 7/19 august 1858 au avut loc, la Paris, lucrările Conferinţei reprezentanţilor celor şapte puteri (Marea Britanie, Franţa, Austria, Regatul Sardiniei, Prusia, Rusia, Imperiul Otoman).

În ultima zi a lucrărilor a fost semnat actul internaţional, Convenţia de la Paris, şi, totodată, nou statut fundamental al Principatelor.

Potrivit reglementărilor acestuia, cele două ţări menţinute sub suzeranitatea Porţii şi sub „garanţia colectivă” a puterilor urmau „să se administreze liber şi în afara oricărei ingerinţe a Înaltei Porţi” purtând denumirea de „Principatele Unite ale Moldovei şi Valahiei”, separaţia administrativ-politică fiind menţinută mai departe.

Fiecare principat urma să fie condus de câte un domn şi miniştrii săi. Puterea legislativă urma să fie exercitată colectiv de domn, Adunarea electivă din ţara respectivă şi Comisia Centrală nou instituită, comună Principatelor.

Domnul urma să fie ales în fiecare ţară „pe viaţă”. Armatele puteau fi reunite în tabere comune sub comanda alternativă a domnilor sau a reprezentanţilor lor. În ansamblu, Convenţia de la Paris, deşi nu acorda Unirea, îi apropia pe români de momentul unificării celor două principate. („Istoria românilor, Constituirea României moderne”, volumul VII, tom I, Editura Enciclopedică, 2003).

Alegerea lui Alexandru Ioan Cuza

La 28 decembrie 1858/9 ianuarie 1859 erau deschise, în Moldova, lucrările Adunării elective. Au fost validate mandatele a 55 de deputaţi. Deputaţii majorităţii s-au întrunit, în seara zilei de 3/15 ianuarie 1859, pentru a se pune de acord asupra persoanei candidatului comun.

După mai multe ore de dezbateri, a fost propusă candidatura lui Alexandru Ioan Cuza, care a fost acceptată în unanimitate de deputaţii prezenţi. Adunarea electivă s-a întrunit la 5/17 ianuarie 1859, pentru a-l alege pe domn, prin vot deschis. Alexandru Ioan Cuza a întrunit unanimitatea voturilor celor 48 de deputaţi prezenţi.

Alegerile pentru Adunarea electivă s-au desfăşurat, în Ţara Românească, între 8/20 şi 12/24 ianuarie 1859. Deputaţii conservatori au obţinut 46 din cele 72 de mandate existente. Lucrările Adunării elective s-au deschis în ziua de 22 ianuarie/3 februarie 1859 într-o atmosferă incendiară. Sediul reprezentanţei naţionale era înconjurat de mii de oameni.

Victorie importantă în realizarea statului modern român

În noaptea de 23 spre 24 ianuarie, membrii Partidei Naţionale s-au reunit la hotelul „Concordia” din Bucureşti unde, atât deputaţii majorităţii conservatoare cât şi cei ai Partidei naţionale, căutau o soluţie. În cele din urmă, la propunerea lui Dimitrie Gr. Ghica, a fost adoptată soluţia dublei alegeri, reprezentând cea mai bună cale de depăşire a impasului.

Lucrările Adunării s-au reluat în dimineaţa zilei de 24 ianuarie/5 februarie 1859, la ora 11.00. În numele Partidei naţionale, avocatul Vasile Boerescu a cerut o şedinţă secretă, în cadrul căreia a pledat în favoarea principiului Unirii şi, subliniind legalitatea actului, în conformitate cu „spiritul Convenţiei”, a propus alegerea lui Alexandru Ioan Cuza şi ca domn al Ţării Româneşti. Reveniţi în sala de şedinţe, cei 64 de deputaţi, prin votul lor, l-au consacrat pe Alexandru Ioan Cuza ca domn al Ţării Româneşti. S-a realizat astfel unirea de fapt a celor două Principate. Prin acest act politic al dublei alegeri, fără a se încălca formal prevederile Convenţiei de la Paris, naţiunea română a obţinut o victorie importantă în realizarea statului modern român. Alexandru Ioan Cuza a ajuns la Bucureşti, la 8/20 februarie 1859, unde a fost primit cu mult entuziasm, notează lucrarea „Istoria României în date” (Editura Enciclopedică, 2003).

Unirea Principatelor Române

În cadrul Conferinţei de la Paris (26 mart./7 apr.-25 aug./6 sept. 1859) a reprezentanţilor Puterilor garante (Franţa, Rusia, Marea Britanie, Prusia şi Regatul Sardiniei) a fost recunoscută de jure, la 1/13 aprilie 1859, alegerea lui Alexandru Ioan Cuza ca domn al Principatelor Unite. Austria şi Imperiul Otoman au recunoscut evenimentul la 25 august/6 septembrie 1859.

Austria recunoscuse de facto, la 2/14 mai 1859, dubla alegere a lui Alexandru Ioan Cuza, printr-o notă scrisă, fiind reluate cu acest prilej legăturile cu cele două guverne româneşti, de la Iaşi şi de la Bucureşti. Recunoaşterea dublei alegeri de către Puterile garante şi Imperiul Otoman a consacrat uniunea personală a celor două Principate, prima etapă spre realizarea deplină a Unirii.

La 22 noiembrie/4 decembrie 1861, Poarta a emis „Firmanul de organizare administrativă a Moldovei şi Valahiei”, prin care se admitea unirea administrativă şi politică a Principatelor, fapt care presupunea o serie de măsuri importante, între care: reunirea ministerelor de la Iaşi şi Bucureşti într-un singur guvern şi a Adunărilor elective într-una singură; suspendarea activităţii Comisiei Centrale de la Focşani; instituirea în fiecare principat a câte unui consiliul provincial, ce urma să fie consultat asupra tuturor legilor şi regulamentelor de interes local, potrivit sursei amintite mai sus.

Primul guvern unitar al României, condus de Barbu Catargiu, a fost format la 22 ianuarie/3 februarie 1862. A urmat deschiderea la Bucureşti, la 24 ianuarie/5 februarie 1862, a primului Parlament al României. Domnitorul Alexandru Ioan Cuza a proclamat, în mod solemn, în faţa Adunărilor elective ale Moldovei şi Ţării Româneşti reunite în şedinţă comună, „Unirea definitivă a Principatelor”, iar oraşul Bucureşti a fost proclamat capitala noului stat, arată lucrarea „Istoria României în date” (Editura Enciclopedică, 2003).

Moş Ion Roată, reprezentantul ţăranilor clăcaşi în Adunarea Ad-hoc. A murit sărac și în uitare

Moş Ion Roată, ţăranul din Câmpuri care a fost ales reprezentant al clăcaşilor în Adunarea Ad-hoc şi a votat unirea Principatelor Române, a intrat în istorie cu ajutorul poveştii lui Ion Creangă, care a devenit cunoscută copiilor din toate colţurile ţării, dar omul Ion Roată a murit sărac şi în uitare. O dovedesc documentele vremii, o spun şi reprezentanţii Muzeului Vrancei, cei care administrează casa memorială ce îi poartă numele.

„Moş Ion Roată a fost deputat în Divanul Ad-hoc prin care a fost consultată voinţa populară acum mai bine de 160 de ani. La acea vreme, Moş Ion Roată era ţăran clăcaş şi locuia cu chirie pe moşia boierului Nicolae Dăscălescu, fiul lui Ştefan Scarlat Dăscălescu din Focşani.

De aici s-a inspirat şi Ion Creangă care a scris povestea ce îi poartă numele ţăranului, cu acel tâlc nemaipomenit: ‘Facem unirea, dar mâna la muncă o pun tot amărâţii din clasa de jos’, astfel că Moş Ion Roată a devenit un brand al comunei Câmpuri, al judeţului Vrancea. Însă puţină lume ştie că Moş Ion Roată a murit sărac şi uitat.

Există documente care atestă acest lucru. După Unire, exact cum se întâmplă şi în zilele noastre, oamenii care fac lucruri mari sfârşesc în uitare, aşa şi Moş Ion Roată a murit în uitare. Oamenii de felul său, care fac lucruri mari, sunt în general modeşti şi nu se căpătuiesc, nu se chivernisesc să ajungă să-şi facă soclu în timpul vieţii.

Şi vine inevitabil timpul, intervine uitarea, care se aşterne peste unii chiar din timpul vieţii. Acesta a fost şi cazul lui Moş Ion Roată, peste care s-a aşternut uitarea. Răzbunarea a fost că acesta a intrat în legendă datorită poveştii lui Ion Creangă, iar mai târziu moştenitorii au donat casa şi în felul acesta a ieşit povestea la iveală”, spune Valentin Muscă, managerul Muzeului Vrancei.

Cum a ajuns Moș Ion Roată în Divanul Ad-Hoc

„La 26 octombrie 1857, alegătorii din Focşani trimit în Divanul Ad-hoc de la Iaşi doi delegaţi din partea orăşenilor, iar ca deputat al ţăranilor pontaşi pe Ion Roată.

La 6 ianuarie 1958, Ion Roată trimite unui prieten o scrisoare pe care îl înştiinţa despre dezbaterile din Divanul Ad-hoc, în care scria că ‘într-o lună sau două o să cadă boierescul’, şi ‘omul o să fie domnitor în casa lui’.

Descoperind scrisoarea, poliţia îl arestează la Iaşi şi îl trimite sub escortă la starostie. Abia pe 17 februarie este eliberat pe încrederea localnicilor din Câmpuri, cărora li se cerea să garanteze că ‘numitu nu se va mai abate la urmări stricătoare liniştii’.

Se cerea, de asemenea, să fie sub supraveghere poliţienească şi, dacă mai face agitaţie contra ordinii de stat, să fie arestat.

La 1859, după unirea din 24 ianuarie, Moş Ion Roată a fost chemat de domnitorul Alexandru Ioan Cuza, în noaptea de 5 spre 6 februarie, în casele lui Ştefan Dăscălescu din Focşani, pentru a se sfătui cu acesta în privinţa răzeşilor. (…)

După Războiul de Independenţă, Moş Ion Roată este decorat cu ‘Steaua României’. Până la sfârşitul vieţii trăieşte însă în sărăcie”( Monografia comunei Câmpuri)

sursă: Agerpres

 Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Alba24 și pe Google News

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate