Connect with us
Publicitate

ACTUALITATE

Aproape 150.000 lei de la bugetul local pentru activități culturale în 2013: Vezi cum vor fi împărțiți banii și ce evenimente au primit sprijin financiar


Publicat

Activitățile culturale din Alba Iulia vor fi sprijinite în 2013 cu aproape 150.000 lei de la bugetul local. Acesta este obiectul unui proiect de hotărâre ce se va afla marți pe masa consilierilor locali pentru aprobare, în ședința ordinară. Printre beneficiari se găsesc revistele „Discobolul” și „Dacoromania”, Arhiepiscopia Ortodoxă, Asociația RYMA și alții.

Iată cum vor fi împărțiți banii:

– Revista de cultură „Discobolul”, care apare sub egida Uniunii Scriitorilor din România, cu o constanță de peste 20 de ani pe piața revistelor culturale din România va primi 20.000 lei

– Revista „Dacoromania”, apreciată de specialiști atât în țară cât și în străinătate ca o publicație de valoare cu caracter cultural-istoric, cu o prezență de peste 12 ani pe piața publicațiilor de specialitate, va primi suma de 20.000 lei (jumătate din suma solicitată).

– Societatea cultural-patriotică „Avram Iancu” din România – Filiala Alba Iulia va primi 4.000 lei pentru organizarea de evenimente în 2013: 228 de ani de la martiriul lui Horea, Cloșca și Crișan, împlinirea a 165 de ani de la Adunarea Națională de pe Câmpia Libertății de la Blaj, tiprirea numărului 56 al ziarului „Iancule Mare”, simpozioane, depuneri de coroane etc.

– Arhiepiscopia Ortodoxă de Alba Iulia va primi până la 36.500 lei (jumătate din suma solicitată) pentru lucrări de reparații curente și remochetarea catedralei cu ocazia sărbătorilor de Paști.

– Fundația Comunitară Alba va primi până la 15.000 lei pentru susținerea programului YouthBank, ce încurajează implicarea tinerilor în viața comunității.

– Școala gimnazială „Avram Iancu” va primi 2.500 lei (un sfert din suma solicitată) pentru organizarea Festivalului Național de Tradiții și Obiceiuri Populare „La Poarta Apusenilor” ediția a V-a, ce va avea loc în 10 mai.

– Biserica Maieri I din Alba Iulia va primi retroactiv până la 2.500 lei pentru aniversarea a 25 de ani a Corului de Copii „Theotokos” în 2012, întrucât suma nu a fost alocată anul trecut.

– Asociația RYMA a solicitat 1.800 lei pentru organizarea ediției a VI-a a Festivalului de Film de Foarte Scurt Metraj „Tres Courts”, între 26 și 28 aprilie 2013.

– Asociația RYMA a solicitat 24.367 lei pentru organizarea festivalului „Play for May”, ediția a V-a, cu peste 60 de artiști din România, Australia, Ungaria, Marea Britanie, Germania.

– Universitatea „1 Decembrie 1918” din Alba Iulia va primi retroactiv până la 5.000 lei pentru organizarea Conferinței Internaționale SIITME 2012, din data de 25-28 octombrie.

– Clubul Sportiv Universitar – Clubul Municipal de Șah Alba Iulia va primi 6.000 lei pentru premiile obținute la Campionatul Național de Șah Juniori de la Călimănești-Căciulata, din 1-12 aprilie.

– Casa de Cultură a Sindicatelor a solicitat suma de 7.000 lei pentru organizarea Festivalului-Concurs de Muzică Ușoară „Vocile Cetății”, ediția a II-a, în 11-12 mai.



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Alba24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

2 Comentarii

2 Comentarii

  1. Pingback: Consilierii locali din Alba Iulia convocați din nou în ședință extraordinară. Au supus la vot 26 de proiecte de hotărâre | Alba24

  2. Ion

    joi, 02.05.2013 at 20:59

    S-a reactualizat Cantarea Romaniei…???!!!! Aceste evenimente ,,culturale” sunt bani risipiti..pentru cei care au….si mai vor…!!!! Vin la chef de chef….in ardeal se traieste bine…..! Sunt aceiasi invitati….de cand lumea….adica …unde se mai da ceva….Sunt ,,invitati” care toata viata au trait ca niste capuse….nu se pot dezice de acest comportament…Domnilor Consilieri mai putin bani pentru aceste evenimente. Mi-as permite sa vin cu o propunere: Cine doreste sa organizeze asemenea evenimente sa le faca VOLUNTAR….???!!!!Orice asociatie…sa se dezvolte singura nu din banii contribuabilului…???Aceste fonduri sa se orienteze spre cei care cu adevarat au nevoie…! Toti acesti DOMNI….au salarii…pensii…diurne….contracte de colaborare….cazare…masa…..etc DOAMNE!

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


Publicitate

EVENIMENT

Ministrul Sportului: De anul viitor, Liga de aur pentru sportivi de performanţă şi finanţarea academiilor de fotbal pentru copii

Publicat

Ministrul Tineretului şi Sportului, Eduard Novak, a declarat joi, la Oradea, că din ianuarie 2022 vor fi implementate mai multe proiecte speciale, extrabugetate, pentru sportivi de perfomanţă, precum Liga de aur, şi că doreşte să introducă în finanţarea MTS academiile de fotbal pentru copii prin Federaţia Română de Fotbal.

„Elaborarea strategiei naţionale are ca termen final martie anul viitor, însă noi ne dorim ca din ianuarie să implementăm nişte proiecte speciale, extrabugetate, pentru sportivi de performanţă, crearea unei Ligi de aur în care salvăm cei mai buni sportivi şi îi punem în cele mai bune condiţii de antrenament şi pregătire, finanţată de MTS şi care va aparţine de COSR. Se ştie foarte clar: cei mai buni sportivi, pregătire pentru Jocurile olimpice, vor fi finanţate de către COSR, desigur, de la bugetul nostru”, a declarat joi,în conferinţă de presă, ministrul Eduard Novak, alături de prefectul judeţului Bihor, Dumitru Ţiplea.

Ministrul a menţionat, în continuare, că, în acest context, vor organiza tabere pentru copii în timpul vacanţelor, pe durata unei săptămâni, în diferite sporturi. Iarna, se va începe un program-pilot în reşedinţele de judeţ, cu patinaj sau înot, prin DJTS-uri, în colaborare cu consiliile locale, cu implicarea cluburilor private, a antrenorilor etc.

„Unde nu există aceste oportunităţi, vom găsi alte sporturi. În primăvară, o să avem trei săptămâni de vacanţă, iar vara, mai multe tabere”, precizat ministrul.

El a subliniat că se doreşte, de asemenea, un buget special pentru sporturile paralimpice. La Jocurile paralimpice, a spus el, sunt 500 de medalii de aur, comparativ cu Jocurile olimpice, unde sunt 250 de medalii de aur, motiv pentru care acest segment merită o atenţie specială.

Ministrul a mai precizat că vrea să introducă, de anul viitor, în finanţarea MTS-ului academiile de fotbal pentru copii prin Federaţia Română de Fotbal.

„Consider că această mentalitate că Federaţia de Fotbal are lumea ei nu e adevărată. E vorba despre sport, despre copiii noştri. Dacă vor fotbal, să facă în număr cât mai mare. Ne dorim ca noi, ministerul, să avem un buget special pentru acest proiect”, a precizat Novak.

Ministrul a participat joi, înaintea întâlnirii cu presa, la o discuţie cu prefectul Dumitru Ţiplea, el însuşi absolvent al unei facultăţi de sport, pe lângă altele, precum şi cu directori şi reprezentanţi ai DJTS, ai cluburilor şi asociaţiilor de sport din judeţul Bihor.

„Pot să vă spun că modul în care creionează strategia pentru sport la nivel naţional m-a impresionat. Dacă reuşeşte (MTS, n.r.) să ducă la bun sfârşit această strategie şi să o implementeze, va fi un moment de referinţă pentru România”, a declarat prefectul.

Scopul vizitei ministrului Tineretului şi Sportului în Oradea, care se derulează pe parcursul întregii zile de joi, este de a afla cât mai multe probleme din domeniul sportului din judeţul Bihor, dar şi pentru a culege sugestii şi propuneri pentru documentul Strategiei naţionale de sport. De altfel, această activitate în teritoriu a început în ianuarie, pentru a identifica şi analiza, din toate punctele de vedere, sportul românesc.

Strategia naţională pentru sport se elaborează în baza unui memorandum semnat de mai multe ministere – Ministerul Sănătăţii, al Educaţiei, de Interne, al Apărării, al Dezvoltării, al Fondurilor Europene – de către un grup interministerial, alături de o echipă de 12 specialişti de la UBB Cluj Napoca.

„Problemele sunt multiple. Prima este că nu avem o viziune comună, fiind necesară o unificare a eforturilor. Astăzi avem mii de cluburi, cred că România este fruntaşă în Europa la câţi bani cheltuim din bugetul de stat pe sport, însă vă spun că toţi îşi fac sportul lor. Dacă reuşim să prioritizăm sporturile, reuşim să avem o viziune pe toate palierele pe aceste sporturi, atunci eforturile noastre financiare şi efectele vor fi altele”, a spus ministrul Eduard Novak.

În urma auditului financiar a reieşit că la sportivi ajung doar fonduri în procent de 15% din bugetul ministerului, restul banilor din buget ajungând la reparaţii, renovări, deci „nu acolo unde trebuie”, a subliniat ministrul.

„Noi trebuie să investim bani în sport, în cantonamente, în staff, în cunoştinţe. Autorităţile locale pot să îşi întreţină bazele sportive, ştiu foarte bine necesităţile şi cred că este singura cale să avem un management mult mai bun”, a conchis Novak.

Strategia Naţională pentru Sport şi Tineret în România (2016 – 2032) are trei obiective mari: sportul în şcoli, sportul de masă şi sportul de performanţă. Din luna noiembrie a acestui an până în februarie 2022 se vor organiza, în total, 50 de consultări, astfel încât la finalul lunii martie a anului viitor strategia naţională să fie finalizată.

sursa: agerpres.ro

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

UE pregătește o directivă pentru interzicerea înregistrării anonime de domenii. Ar putea afecta libertatea Internetului

Publicat

UE pregătește o directivă pentru interzicerea înregistrării anonime de domenii de internet.

Prin viitoarea directivă, Uniunea Europeană intenționează să-i oblige pe cei care solicită înregistrarea unui nou domeniu pe internet să furnizeze o serie informații valide: numele, adresa fizică și cea de email și un număr de telefon.

Măsura va contribui la limitarea activităților ilegale desfășurate de operatorii anumitor platforme, precum propagarea de malware sau distribuirea fără licență a produselor cu drepturi de autor.

Prin posibilitatea actuală de a rămâne anonimi, responsabilii pentru acțiunile indicate evită adesea insituțiile pentru impunerea legii.

Totuși, conform perspectivei DENIC, registrul top-level domain al Germaniei, securitatea cibernetică nu va fi îmbunătățită prin noua directivă.

Conform opiniei lui Patrick Breyer, membru al Parlamentului European, vor fi consecințe pentru libera circulație a informației, directiva reprezentând o amenințare pentru activiști sau whistleblowers (adică persoanele care expun ilegalități din zona lor de activitate).

Sursă: Cert.ro

Citeste mai mult
Publicitate

EDUCAȚIE

DOCUMENTAR: 15 octombrie 1922, ziua în care Ferdinand și Maria au fost încoronați ca regi ai României Mari la Alba Iulia

Publicat

Ziua de 15 octombrie 1922, va rămâne permanent în memoria românilor și a albaiulienilor – ziua în care Regele Ferdinand şi Regina Maria au fost încoronaţi ca regi ai României Mari.

Era o zi de duminică, o zi ploioasă de toamnă, o zi de care o lume întreagă îşi aminteşte şi care a umplut paginile de istorie a României: pentru prima dată în istorie, românii aveau un Rege al României Mari.

Încoronarea regelui Ferdinand şi a reginei Maria va rămâne pentru totdeauna în inima albaiulienilor care, pe lângă mândria de a găzdui un asemenea eveniment, s-au ales cu unul dintre cele mai deosebite şi cunoscute lăcaşe de cult din ţară şi anume Catedrala Reîntregirii.

Iar pentru că orice eveniment de o asemenea anvergură necesită timp de pregătire, aşa s-a întâmplat şi atunci.

Încoronarea pregătită încă de la sfârșitul Primului Război Mondial

Momentul care a rămas în istoria unei întregi țări a început să fie pregătit încă de la sfârşitul primului război mondial din timpul guvernării lui Alexandru Averescu.

În anul 1920, era deja creată o comisie a încoronării, condusă de generalul Coandă şi din care făceau parte mari personalităţi alte momentului precum George Enescu, comisie care a ţinut în această formulă până la abdicarea lui Avrămescu în 1921.

Noul guvern condus de liberalul Ionel Brătianu a luat sub aripa sa organizarea evenimentului şi a fost constituită o nouă comisie, al cărei preşedinte a fost Anghel Saligny, cunoscut pentru construirea podului feroviar Carol I de la Cernavodă, dar din care făceau parte şi foşti membri ai comisiei.

Odată cu povestea încoronării am aflat şi povestea catedralei care face mândria oraşului Alba Iulia.

Povestea Catedralei Încoronării din Alba Iulia

Catedrala Reîntregirii sau Încoronării a fost ridicată special pentru acest moment istoric, întrucât acesta necesita un lăcaş de cult special, unde să aibă loc slujba religioasă în care trebuiau să fie sfinţite simbolurile regale şi în faţa căreia trebuia să aibă loc ceremonia încoronării.

Construcţia acesteia a început în a doua zi de Paşti, la sfârşitul lunii martie, a anului 1921, iar spre sfârşitul anului era ridicată chiar şi clopotniţa.

Familia Regală şi membrii Guvernului au vizitat destul de des şantierul, fiind interesaţi de construcţia cât mai rapidă a catedralei.

Tot pentru acest moment s-a făcut drumul care leagă gara de Cetate, pentru accesul mai uşor al coloanei oficiale.

De asemenea, a fost dărâmată o parte din Bastionul Mihail şi o parte a fortificaţiei pentru a crea panorama vestică a cetăţii. Oraşul a fost, astfel, înfrumuseţat.

Cu o lună mai târziu faţă de momentul în care era programată încoronarea, în data de 15 octombrie 1922, ora 9.00, într-o dimineaţă ploioasă de duminică, Familia Regală a ajuns la Alba Iulia în gara special amenajată pentru ei.

Aici au fost întâmpinaţi de primul ministru Ionel Brătianu şi primarul oraşului din acea perioadă.

Iar pentru a primi regimul cuvenit, cei doi regi, împreună cu prinţul moştenitor Carol şi soţia sa Elena, au fost transportaţi în două caleşti până la catedrala unde erau aşteptaţi de mii de oameni.

Încoronarea regelui Ferdinand: Primii regi ai României Mari

Încet, istoria începea să se rescrie, iar România urma să aibă un nou rege şi o nouă regină. Aşa cum era de aşteptat, atât slujba sfinţirii coroanelor, cât şi încoronarea au fost emoţionante.

Regele a primit coroana de la preşedintele senatului şi şi-a aşezat-o singur pe cap. Regina, îngenuncheată, îşi aştepta coroana din aur. Regele Ferdinand i-a pus coroana pe cap, a ridicat-o de jos şi a sărutat-o pe frunte.

După festivitatea de încoronare, cei doi regi, alături de încă aproximativ 400 de invitaţi s-au îndreptat spre Sala Unirii unde se servea dineul oficial.

O altă parte din invitaţi şi presa au luat dineul la teatrul de atunci, actuala Casă de Cultură a Studenţilor.

Încoronarea regelui Ferdinand: Paradă militară cu 50.000 de soldați

După terminarea dineului, familia regală a ieşit în partea de vest a Cetăţii, unde a avut loc o impresionată paradă militară la care au participat 50.000 de soldaţi.

Onorul a fost dat de rege şi regină, fiecare călărind în faţa regimentelor proprii.

Regele a fost însoţit de regimentul I Vânătorii Regelui Ferdinand, iar regina a fost însoţită de regimentul Roşiori Regina Maria. La sfârşitul paradei, familia regală şi invitaţii au părăsit Alba Iulia.

Simbolurile care au fost sfinţite în dimineaţa încoronării au fost coroana de oţel a unchiului lui Ferdinand, Carol I, cu care a fost încoronat în 1881 ca prim rege al României (coroana a fost făcută din oţelul de la un tun turcesc, capturat în timpul războiului de independenţă, de la turci).

Coroana reginei Maria făcută din 1,8 kg de aur din munții Apuseni

În timp ce Ferdinand a preferat să folosească coroana unchiului său, pentru Maria a fost comandată o coroană specială la o casă de bijuterii celebră, din Paris, iar aurul a fost donat de un proprietar de mină din Munţii Apuseni, mai exact 1,8 kg.

Pe cât de specială şi de valoroasă, pe atât este de plină de simboluri.

Pe pandantivele laterale ale coroanei sunt inscripţionate simboluri, mai exact în partea dreaptă simbolul heraldic al României, iar în partea stângă simbolul heraldic al casei ei din Borough.

De menţionat este faptul că regina Maria era nepoata Reginei Victoria a Marii Britanii şi a Ţarului Alexandru al II-lea. De asemenea, pentru ceremonia de încoronare au fost comandate două mantii, cea a regelui fiind făcută în străinătate, iar cea a reginei a fost făcută în ţară.

Atentat dejucat înainte de festivitățile de Încoronare de la Alba Iulia

O poveste din primii ani ai României Mari oferă detalii despre un terorist care a plănuit un atentat la viaţa regelui Ferdinand, chiar de ziua încoronării de la Alba Iulia.

Înainte de încoronarea regelui Ferdinand şi a reginei Maria ca suverani ai României întregite, Szabo Bela, un tânăr electrician din Simeria, a fost arestat pentru că ar fi plănuit un atentat la viaţa regelui, chiar cu ocazia încoronării sale, se arată într-un rechizitoriu Parchetului de pe lângă Tribunalul din Deva în care hunedoreanul a fost acuzat de crimă de înaltă trădare.

Potrivit anchetatorilor săi, Szabo Bela, un tânăr din Simeria, de naţionalitate maghiară, plănuia să schimbe istoria printr-un atentat terorist. Acesta lucra la iluminatul Catedralei în care urmau să fie încoronați Regele Ferdinand și regina Maria.

Planurile sale au fost dejucate de autorităţi, în urma unui denunţ, iar tânărul de 27 de ani a ajuns în închisoare.

În octombrie 1921, Szabo Bela a fost ridicat de forţele de ordine şi trimis în arest, în urma denunţurilor depuse de cei cu care lucrase la instalarea sistemului de iluminat în Catedrala Reîntregirii din Alba Iulia, unde urma să aibă loc încoronarea regelui Ferdinand şi a reginei Maria ca suverani ai României Mari.

Electricianul care a vrut să îl omoare pe regele Ferdinand

Tânărul revizor electrician, angajat al CFR, a ajuns în arest, se arăta în dosarul său. Apoi a fost trimis, pentru o scurtă perioadă, în spital pentru a fi tratat de boli venerice, iar în final s-a întors în închisoare.

Szabo Bela a fost pus sub acuzare pentru tentativă de crimă contra M.S. Regelui, iar colegii săi au fost chemaţi ca martori în dosarul trimis la Tribunalul Deva.

„În luna august, pe când trebuia să mergem la Alba Iulia, împreună cu colegii mei, pentru instalarea luminei electrice în locul unde se va încorona M.S. Regele, în afara atelierului unde lucram am auzit pe Szabo Bela spunând cum am putea face ca să omorâm pe Împăratul, când el se va încorona.

A spus că ar trebui să punem la cele patru colţuri ale bisericii bombe şi să le punem în legătură cu curentul electric şi pe când se va face Încoronarea să îi dăm drumul la curent şi să-l aruncăm în aer, că după ce îl vom omorî se va face revoluţie şi se va întoarce lumea.

Eu nu am zis nimic, dar am observat că el chiar era intenţionat de a săvârşi acest fapt, fără să facă vreo glumă”, relata ceferistul. Şi ceilalţi martori la discuţie au confirmat relatarea lui Alexandu Ţaco.

Bombe în cele patru colțuri ale biseriicii

„Am onoarea a vă informa că la acest cabinet se află în audienţe un individ care şi-ar fi exprimat dorinţa ca atunci când se va încorona M.S. Regele la Alba Iulia ar fi bine a fi aşezate câte o bombă în cele patru colţuri ale bisericii, în legătură cu un buton electric care să explodeze şi să omoare pe rege.

Puneţi în vedere organelor care conduc lucrările, în vederea organizării Încoronării M.S. Regelui să aleagă muncitori din cei mai de bună credinţă să instituiască un cât mai strict serviciu de pricepere, pentru ca să nu avem nenorocirea ca o dorinţă exprimată astăzi de cineva să se traducă într-un fapt real”, transmitea judecătorul de instrucţie, de la Tribunalul Deva, într-un document trimis şefului Poliţiei de stat din Alba Iulia.

Lucruri mai puțin cunoscute despre regele Ferdinand

Ferdinand I de Hohenzollern-Sigmaringen (n. 12/24 august 1865, Sigmaringen – d. 20 iulie 1927, Castelul Peleș, Sinaia), numit și Întregitorul, a fost al doilea rege al României, din 10 octombrie 1914 până la moartea sa.

Ferdinand (nume la naștere Ferdinand Viktor Albert Meinrad von Hohenzollern-Sigmaringen) a fost al doilea fiu al prințului Leopold de Hohenzollern-Sigmaringen și al Infantei Antónia a Portugaliei, fiica regelui Ferdinand al II-lea al Portugaliei și a reginei Maria a II-a a Portugaliei.

Familia sa făcea parte din ramura catolică a familiei regale prusace de Hohenzollern.

Ferdinand și-a petrecut copilăria și adolescența la reședința familiei din Sigmaringen, Germania.

În 1885 a terminat cursurile Școlii de ofițeri din Kassel, fiind numit cu gradul de sublocotenent în cadrul Regimentului 1 Gardă de la Curtea Regală a Prusiei.

A urmat apoi studii la Universitatea din Leipzig și la Școala Superioară de Științe Politice și Economice din Tübingen, pe care le-a absolvit în 1889.

Cum a ajuns să moștenească coroana României

Începând cu 1889 a devenit Principe de Coroană al Regatului României, în urma renunțării tatălui și fratelui său mai mare, Wilhelm, la drepturile de succesiune la coroana regală a României.

Din acel moment s-a stabilit în România, unde și-a continuat cariera militară, având și o serie de comenzi onorifice, fiind înaintat până la gradul de general de corp de armată.

S-a căsătorit la 29 decembrie 1892, la Sigmaringen, cu prințesa Maria Alexandra Victoria de Saxa-Coburg și Gotha, nepoată a reginei Victoria, fiică a ducelui Albert de Edinburgh și a marii ducese Maria Alexandrovna Romanov, unica fiică a țarului Alexandru al II-lea al Rusiei.

Ferdinand a devenit rege al Regatului României la 10 octombrie 1914, sub denumirea de Ferdinand I, în urma morții unchiului său, regele Carol I.

A condus România în timpul Primului Război Mondial, alegând să lupte de partea Antantei împotriva Puterilor Centrale, fapt care a avut ca efect excluderea sa din Casa Regală de Hohenzollern de către împăratul Wilhelm al II-lea al Germaniei.

  • La 14 august 1916 regele Ferdinand a prezidat Consiliul de Coroană în cadrul căruia s-a luat o hotărâre dramatică: intrarea României în război împotriva țării sale natale, Germania. La aflarea veștii că România s-a aliat cu Antanta, familia din Germania l-a renegat, iar la Castelul Hohenzollern s-a arborat în doliu stindardul heraldic al familiei.

La sfârșitul războiului România a încheiat procesul de realizare a statului național-unitar, prin unirea Basarabiei, Bucovinei și Transilvaniei cu Vechiul Regat.

La 15 octombrie 1922, la Alba Iulia, Ferdinand s-a încoronat drept rege al României Mari.

foto: reginamaria.org,

Citeste mai mult
Publicitate

ACTUALITATE

DOCUMENT: ANAF a lansat un ghid pentru persoanele fizice care realizează venituri în baza contractelor de activitate sportivă

Publicat

Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF) a publicat pe site-ul instituţiei „Ghidul fiscal al contribuabililor persoane fizice care realizează venituri în baza contractelor de activitate sportivă” care aduce clarificări legate de obligaţiile fiscale pentru persoanele fizice care obţin venituri din activităţi sportive, scrie ZF.

Participanţii la activitatea sportivă cum sunt: sportivii, antrenorii, medicii, asistenţii medicali, maseurii, kinetoterapeuţii, cercetătorii, arbitrii care pot încheia contracte de activitate sportivă conform Art. 67¹ alin. (1¹) din Legea educaţiei fizice şi sportului nr. 69/2000, cu modificările şi completările ulterioare.

Contribuabilii care realizează venituri în baza contractelor de activitate sportivă datorează impozit pe venit.

DOCUMENTUL poate fi consultat AICI: Ghid ANAF contribuabili activitate sportiva

Impozitul se calculează prin aplicarea cotei de 10% asupra venitului brut şi se reţine la sursă la momentul plăţii venitului.

De asemenea, persoanele fizice care realizează venituri în baza contractelor de activitate sportivă, datorează contribuţia de asigurări sociale, dacă estimează pentru anul curent venituri din activităţi independente şi venituri din drepturi de proprietate intelectuală, din una sau mai multe surse şi/sau categorii de venituri, a căror valoare cumulată este cel puţin egală cu 12 salarii minime brute pe ţară, în vigoare la termenul de depunere a Declaraţiei unice privind impozitul pe venit şi contribuţiile sociale datorate de persoanele fizice – Capitolul II.

Cota de contribuţii de asigurări sociale este de 25%.

Anul trecut, salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată este de 2.300 lei lunar şi plafonul anual este de 27.600 lei (12 luni x 2.300 lei).

Persoanele fizice care nu se încadrează în plafonul anual pot opta pentru plata contribuţiei de asigurări sociale pentru anul curent, în condiţiile prevăzute pentru persoanele care estimează că realizează venituri anuale peste nivelul a 12 salarii minime brute pe ţară.

În plus, persoanele fizice care realizează venituri din contracte de activitate sportivă, datorează contribuţia de asigurări sociale de sănătate, dacă estimează pentru anul curent venituri din activităţi independente, din drepturi de proprietate intelectuală , din asocieri cu persoane juridice, din cedarea folosinţei bunurilor, din activităţi agricole, silvicultură şi piscicultură, din investiţii şi venituri din alte surse a căror valoare cumulată este cel puţin egală cu 12 salarii minime brute pe ţară, în vigoare la termenul de depunere al Declaraţiei unice privind impozitul pe venit şi contribuţiile sociale datorate de persoanele fizice – Capitolul II.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate

Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate