ASTĂZI: Se împlinesc 421 ani de la intrarea triumfală a lui Mihai Viteazul în Cetatea Bălgradului, la Alba Iulia

Duminică se împlinesc 421 de ani de la intrarea triumfală a lui Mihai Viteazul în Alba Iulia, pe 1 noiembrie 1599, în urma victoriei împotriva lui Andrei Bathory în bătălia de la Șelimbăr.

Au trecut mai bine de patru secole de când Alba Iulia a fost pentru prima dată capitala țărilor române unite sub sceptrul lui Mihai Viteazul. Înainte de îndeplinirea idealului românesc, de unire a teritoriilor de la nord și sud de Carpați, în 1600, în istorie a rămas glorioasa intrare a lui Mihai Viteazul în Alba Iulia, după victoria de la Şelimbăr asupra oştilor transilvane, conduse de cardinalul Andrei Bathory.

Născut în anul 1558, Mihai Viteazul a fost ban de Mehedinţi, stolnic domnesc şi ban al Craiovei, apoi domnitor al Ţării Româneşti şi, pentru o scurtă perioadă, în 1600, conducător al celor trei ţări ce formează România: Ţara Românească, Transilvania şi Moldova.

Până să ajungă domn al celor trei ţări româneşti, Mihai Viteazul a mai treacut de două ori prin Alba Iulia: prima dată în 1592, ca fugar după ce luase parte în calitate de ban al Olteniei la complotul boieresc împotriva lui Alexandru cel Rău, domn al Ţării Româneşti şi a doua oară, în 1596, ca învingător la Călugăreni. Cronicarul Szamosközy ne relatează că “boierul român a stat ascuns aici, în Ardeal în 1592, la curtea lui Sigismund timp de două săptămâni, timp în care Balthazar Báthory, vărul principelui, i-a furat toate lucrurile”, potrivit Dacoromania.ro.

În contextul politic al pericolului destrămării coaliției anti-otomane, Mihai Viteazul a decis Unirea celor trei țări. În iulie 1599, a trimis o solie la Praga, pentru a cere încuviințarea împăratului Rudolf al II-lea. Primind un răspuns favorabil, la sfârșitul aceluiași an, a intrat în Transilvania prin pasul Buzău, cu o armată formată din români și mercenari de diferite etnii: unguri și secui din Ardeal, polonezi, sârbi etc. După victoria asupra lui Andrei Bathory – suveran al Transilvaniei (Bătălia de la Şelimbăr, 18/28 octombrie 1599), Mihai Viteazul şi-a făcut intrarea triumfătoare la Alba Iulia, pe 1 noiembrie 1599, primind cheile fortăreței de la episcopul Napragy. Pentru a consolida Unirea celor trei ţări, Mihai Viteazul a luat unele măsuri, cum ar fi adoptarea aceleiași steme pentru toate teritoriile, construirea unei biserici ortodoxe la Alba Iulia şi acordarea anumitor înlesniri preoților și iobagilor români.

Revenirea lui Mihai Viteazul în Cetatea Bălgradului, în 1 noiembrie 1599, este redată într-un adevărat „reportaj” fascinant de către Nicolae Bălcescu, în „Istoria românilor sub Mihai Vodă Viteazul“:

„Apropiindu-se de Alba, locuitorii oraşului şi ai judeţului îl întâmpină cale de o leghe înainte cu multă cinste şi cu daruri. Convoiul domnesc, compus din Mihai, care mergea înainte pe un cal roib, purtând o tunică albă, iar pe deasupra o mantie tot albă şi pe cap având o căciulă cu pene de cocor prinse într-o agrafă de aur. Opt slujitori, îmbrăcaţi frumos, purtau opt cai cu frâiele şi şeile bogat ornamentate, urmaţi de trâmbiţaşi şi lăutari. Urmau apoi boierii călări şi şirurile de soldaţi. De o parte şi de alta a domnului erau steagurile cucerite la Şelimbăr, plecate spre pământ ca simbol al cuceririi Transilvaniei.”

Vezi şi FOTO: Cum a petrecut Mihai Viteazul, Crăciunul la Alba Iulia. Învins și învingător la curtea Principelui Transilvaniei