Connect with us
Publicitate

ACTUALITATE

Au fost desemnaţi, prin tragere la sorţi, preşedinţii birourilor electorale din judeţul Alba, pentru alegerile PREZIDENŢIALE. Vezi lista


Publicat

stampila de vot

stampila de votPreşedinţii şi locţiitorii acestora la birourile electorale ale secţiilor de votare constituite în judeţul Alba, pentru alegerea Preşedintelui României din 2 noiembrie au fost desemnaţi joi, la Tribunalul Alba, prin tragere la sorţi, în şedinţă publică.

Tragerea la sorţi a fost efectuată de preşedintele Tribunalului Alba, judecător Cornelia Mureşan, asistată de prim-grefier Alexandrina Bişboacă, cu participarea reprezentanţilor Prefecturii consilierii juridici, Vasile Bumbu, Ramona Şoit, Marius Ioan Popa, dar şi reprezentanţilor partidelor politice şi unor cetăţeni.

Desemnarea s-a făcut prin tragere la sorţi din: lista magistraţilor întocmită de către preşedintele Tribunalului Alba, lista cu jurişti care nu fac parte din niciun partid politic şi din nicio organizaţie a cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale care participă la alegeri şi nu sunt rude până la gradul al patrulea cu niciunul dintre candidaţi întocmită de către prefect, împreună cu preşedintele Tribunalului, lista cu alte persoane cu o reputaţie bună în localitate care nu fac parte din niciun partid politic şi din nicio organizaţie a cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale care participă la alegeri şi care nu sunt rude până la gradul al patrulea cu niciunul dintre candidaţi întocmită de către prefect, cu avizul Autorităţii Electorale Permanente.

AICI lista preşedinţilor, respectiv locţiitori ai preşedinţilor la birourile electorale ale secţiilor de votare din judeţul Alba, în urma tragerii la sorţi

În Alba Iulia:

Secţia de votare nr. 1: Amelia Sabina Crăciun, Radu Dan

Secţia de votare nr. 2: Ligia Daniela Groza, Mariana Moldovan

Secţia de votare nr. 3: Cornel Ciotlăuş, Cristian Ioan Goţia

Secţia de votare nr. 4: Ioan Marius Păcurar Delia Cristina Cordon

Secţia de votare nr. 5: Smaranda Delia Secăreanu, Octavian Pitacă

Secţia de votare nr. 6: Adrian Radu, Mihaela Ştefania Radu

Secţia de votare nr. 7: Codruţa Şuteu, Sabin Diana David

Secţia de votare nr. 8: Tudor Corcoveanu, Ioana Liliana Mihai

Secţia de votare nr. 9: Mihaela Aurica Mogoşan, Ana Maria Toma

Secţia de votare nr. 10: Gheorghe Horja, Ramona Butnaru

Secţia de votare nr. 11: Alina Maria Badiu, Dana Potopea

Secţia de votare nr. 12: Dana Elena Ardeleanu,  Aurica Tinuţa Crăciun

Secţia de votare nr. 13: Flavia Bardan, Soos Ana Maria

Secţia de votare nr. 14: Marilena Bayka, Adrian Florin Bota

Secţia de votare nr. 15: Romana Maria Rusu, Olimpia Ştefănoiu

Secţia de votare nr. 16: Lucia Buda, Augustin Presecan

Secţia de votare nr. 17: Cirpriana Andreea Mănică, Simona Adelina Niculeasă

Secţia de votare nr. 18: Florica Crăciunean, Daniel Vasile

Secţia de votare nr. 19: Gabriela Cecilia Cîmpean, Ana Iulia Lupea

Secţia de votare nr. 20: Gina Loredana Săvencu, Ioan Marius Lungociu

Secţia de votare nr. 21: Maria Eugenia Coman, Aurelian Giurgiu

Secţia de votare nr. 22: Liliana Daniela Manolache, Luminiţa Sîntimbrean

Secţia de votare nr. 23: Alina Vasilica Jimborean, Ana Maria Bounegru

Secţia de votare nr. 24: Ioan Gheorghe Şara, Denisa Bucur

Secţia de votare nr. 25: Andrei Ilie Ilea, Raluca Loredana Buzură

Secţia de votare nr. 26: Claudiu Mihai Jurcă, Dragomir Vlonga

Secţia de votare nr. 27: Paula Ramona Gabra, Diana Adela Mârza

Secţia de votare nr. 28: Victoria Mihaela Chirilă, Adrian Radu Manolache

Secţia de votare nr. 29: Elena Gabriela Avram, George Barbu

Secţia de votare nr. 30: Carmen Popşor, Maria Haneş

Secţia de votare nr. 31: Alexandra Luchian Belei, Cătălina Gabriela Rusu

Secţia de votare nr. 32: Ovidiu Dumitru Doroftei, Mihai Horia Şandru

Secţia de votare nr. 33: Florin Victor Dreghiciu, Cristina Maria Sătmărean

Secţia de votare nr. 34: Ioan Ovidiu Cunţan, Nicoleta Manuela Slavu

Secţia de votare nr. 35: Diana Cecilia Giura, Cătălin Sima

Secţia de votare nr. 36: Ionel Simona Mircea, Valeria Molodeţ

Secţia de votare nr. 37: Cristina Maniu, Elena Culda

Secţia de votare nr. 38: Elena Onaca, Andreea Cristina Giurgiu

Secţia de votare nr. 39: Ioana Valentina Nicula, Maria Lupean

Secţia de votare nr. 40: Gheorghe Viorel Stoia, Ioan Anghel

Secţia de votare nr. 41: Alina Violeta Sacotă, Dorina Avram

Secţia de votare nr. 42: Ioan Ovidiu Mândroc, Adina Lucia Muntean

Secţia de votare nr. 43: Elena Maria Păcurariu, Alina Maria David

Secţia de votare nr. 44: Gabriela Simona Filip, Adriana Retegan

Secţia de votare nr. 45: Ileana Maria Avram, Ciprian Ioan Săvencu

Secţia de votare nr. 46: Cornelia Dreghiciu, Elena Deaconu

Secţia de votare nr. 47: Florin Valentin Anghel, Elena Maria Miheţiu

Secţia de votare nr. 48: Cetean Maria Bălţat, Bucura Darie

Secţia de votare nr. 49: Maria Dorina Simina, Eudochia Popa

Secţia de votare nr. 50: Tudor Ionuţ Udrea, Adriana Delia Onea



ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Alba24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


Publicitate

EVENIMENT

Unirea Principatelor Române, sărbătorită la Sebeș printr-un program derulat online. Muzeul municipal propune un exponat inedit

Publicat

Duminică, 24 ianuarie 2021,Mica Unire – Unirea Principatelor Române va fi sărbătorită de Municipiul Sebeș, în mediul online, prin activități muzeale și printr-un scurt concert de fanfară reunind cântece patriotice.

Începând cu ora 10.00, în mediul online, pe pagina de Internet a Centrului Cultural ”Lucian Blaga” și a Muzeului Municipal ”Ioan Raica”, pe paginile de social-media, cetățenii sunt invitați să descopere exponatul lunii ianuarie: un fragment de eşarfă tricoloră care a fost ataşată de unul dintre steagurile de luptă româneşti folosite în timpul Războiului de Independenţă al României (1877-1878).

La ora 12.00, muzeografii Radu Totoianu și Călin Anghel îi invită pe cetățeni la o călătorie în vremea ”Generației pașoptiste și a Unirii Principatelor Române de la 1859”.

Fanfara din Petrești încheie programul zilei, printr-un scurt concert de muzică patriotică, care poate fi vizionat, începând cu ora 17:00, pe conturile de social media.

Organizatorii evenimentului sunt Primăria și Consiliul Local al Municipiului Sebeş, Centrul Cultural ”Lucian Blaga” Sebeș și Muzeul Municipal ”Ioan Raica”.

Citeste mai mult
Publicitate

ECONOMIE

Trenuri de mare viteză în România, după 2030. Ministrul Transporturilor: Întâi să ajungem de la București la Timișoara în 6 ore

Publicat

tren_cfr calatori

Nu are rost să vorbim despre trenuri de mare viteză mai repede de 2030, până atunci trebuie să facem ca vitezele de circulație să fie decente și să reparăm nu doar magistralele mari, ci și liniile secundare, a spus ministrul Transporturilor, Cătălin Drulă, într-un interviu video pentru HotNews.ro.

El a calificat drept ”compromis prost” modernizarea liniei București – Constanța care a costat un miliard de euro și viteza maximă este de 160 km/h, costurile totale nefiind departe de cele ale unei linii de mare viteză.

Până la trenuri de mare viteză, spune noul ministru al transporturilor, mai sunt foarte multe de rezolvat: vitezele sunt mici, multe linii sunt în paragină, CFR Călători a avut pierderi de 400 milioane lei și repară prea puține vagoane și, în general, investim extrem de puțin în infrastructură.

Despre trenuri de mare viteză putem discuta abia după 2030, mai ales că nicio strategie investițională nu poate fi schimbată rapid. Referindu-se la linia București – Constanța, refăcută pentru viteze de maxim 160 km/h, ministrul spune că ”vorbim despre ”un compromis prost între un cost mare al investiției, apropiat de costurile unei linii de mare viteză, iar ca beneficii depășești cu puțin o reparare a liniei existente”.

”Adică ajungi cu 10 minute mai repede de la București la Constanța după ce ai investit un miliard de euro și, dacă te uiți cât era costul de a face o linie de mare viteză, adică de peste 230 km/h, ești la un cost probabil, dacă puneai 1,5 – 2 miliarde euro, nu vreau să dau cifre greșite, dar aceasta a fost strategia investițională pornită în anii 2000 și aceste proiecte mari trebuie duse la bun sfârșit”.

Aici trebuie spus că în 1995 – 1998 cele mai rapide trenuri făceau 127-130 de minute de la București la Constanța, iar după modernizare cele mai rapide fac 118-120 minute.

Trebuie menționat că mai mulți specialiști din domeniul feroviar au spus că România ar fi putut moderniza linia București – Constanța pentru viteză maximă de 200 km/h, mai ales că o astfel de lucrare se face greu (la linie s-a lucrat 6 ani și au fost multe amânări”. Și pentru proiectele de pe coridorul IV au fost voci care spun că s-au ales soluții complicate și foarte scumpe, iar lucrările durează enorm (au început din 2012 și vor fi total gata probabil în 2024 sau 2025).

Drulă spune că România a subfinațat sectorul feroviar și mai ales întreținerea rețelei, în afara unui coridor principal. ”Pentru politicieni este foarte ușor să se concentreze pe proiecte majore, cum ar fi Simeria – Sighișoara, o linie construită de la zero cu segmente de 160 km/h, iată o floare să mi-o pun la butonieră. Este un proiect bun, la fel ca și cel de două miliarde euro dintre Simeria și Arad sau Brașov – Sighișoara, un miliard de euro”.

Însă nu este suficient să duci 100 km de rețea la un standard decent ”Avem mii și mii de km, până la 10.000 km de cale ferată care zac abandonați. Când de uiți la alocări financiare făcute de statul român, banii lipsesc”.

Spre 2030 rețeaua ar trebui să ajungă la viteze decente, astfel încât drumul cu trenul să nu mai dureze 10 ore între București și Timișoara, ci șase ore jumătate ”și apoi poți discuta despre cele trei ore cu trenul de mare viteză”. Între cele două orașe sunt 533 km și cel mai rapid timp de parcurs a fost în 1995: șase ore și 25 de minute În prezent, călătoria durează mai mult decât în 1939: peste 10 ore.

Continuarea și video pe Hotnews.ro

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

Cine are voie să se vaccineze înaintea populației generale. LISTA COMPLETĂ cu noile categorii, apărută în Monitorul Oficial

Publicat

Lista nouă a persoanelor care se pot vaccina anti-COVID-19 în perioada II de imunizare, înaintea populației generale a apărut în Monitorul Oficial, joi seară.

Față de varianta inițială, Guvernul a introdus zeci de noi categorii socio-profesionale cu prioritate la vaccinare, precum sportivii, veterinarii, avocații, lucrătorii la pompe funebre, dar și mai mulți politicieni.

A apărut în Monitorul Oficial, joi seară, noua listă a persoanelor care se pot vaccina anti-COVID-19 în perioada II de imunizare, înaintea populației generale. Față de varianta inițială, Guvernul a introdus zeci de noi categorii socio-profesionale cu prioritate la vaccinare, precum sportivii, veterinarii, avocații, lucrătorii la pompe funebre, dar și mai mulți politicieni.

Cine se poate imuniza în ETAPA 2 de vaccinare (noutățile sunt cele scrise cu litere îngroșate), potrivit actului apărut în Monitorul Oficial:

a) populația la risc:

(i) adulți cu vârsta peste 65 de ani;

(ii) persoanele aflate în evidență cu boli cronice, indiferent de vârstă, în funcție de indicațiile vaccinurilor utilizate;

(iii) persoane încadrate într-un grad de handicap, persoane imobilizate, persoane imunodeprimate, însoțitorii acestora și persoanele care locuiesc la același domiciliu cu acestea

(iv) persoane fără adăpost

b) lucrători care desfășoară activități în domenii-cheie, esențiale:

(i) personal-cheie pentru funcţionarea instituţiilor statului, respectiv Parlament, Curtea Constituțíonală, Preşedinţie, Guvern, Consiliul Economic și Social, Avocatul Poporului, Consiliul Legislativ, Banca Națională a României, ministere şi instituţii subordonate acestora

ii) personalul în activitate din cadrul instituțiilor din sistemul național de apărare națională, ordine publică, securitate națională şi al autorităţii judecătoreşti, executorii judecătorești, interpreții și traducătorii autorizați de Ministerul Justiției, avocații înscriși în tabloul avocaților întocmit potrivit Legii nr.51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat, republicată, cu modificările și completările ulterioare, precum și membrii Uniunii naționale a notarilor publici, precum și membrii din România în Parlamentul European

(iii) personalul din sectorul economic vital:

– procesare, distribuție și comercializare a alimentelor de bază, și anume: panificație, lactate, carne, fructe și legume;

– uzine de apă, epurare, transport și distribuție apă;

– centrale electrice, producție, transport și distribuție curent electric;

– unități de producție, transport și distribuție gaze;

– unități de producție, transport și distribuție combustibili lichizi și solizi;

– unități de producție, transport și distribuție medicamente și materiale sanitare;

– transport de persoane și mărfuri;

– noduri feroviare, aeroporturi civile și militare, porturi esențiale;

– comunicații, și anume Serviciul de Telecomunicații Speciale, radioul și televiziunea naționale;

– personalul navigant român maritim și fluvial;

– personalul român care își desfășoară activitatea pe platforme marine (eoliene, gaz, petrol)

– personalul român care își desfășoară activitatea pe unități mobile de foraj marin (nave tip FPSO și nave tip FSU)

(iv) personalul din unitățile de învățământ și creșe;

(v) personalul poștal și din servicii de curierat;

(vi) personalul cultelor religioase;

(vii) personalul din mass-media care desfășoară activități cu risc crescut de expunere la infecția cu SARS-CoV-2, cum ar fi: reportaje în unități medicale;

(viii) personalul din domeniul salubrității și deșeurilor;

(ix) personalul care lucrează în domeniul pompelor funebre, direct implicat în manipularea cadavrelor umane;

(x) personalul din cadrul direcțiilor generale de asistență socială și protecția copilului/serviciul public de asistență socială care își desfășoară activitatea în relație directă cu beneficiarii;

(xi) persoanele care asigură asistență medicală și socială persoanelor prevăzute la pct.(iii) al lit.a);

(xii) personalul din administrația publică locală;

(xiii) lucrătorii din agricultură și din industria alimentară de alimente esențiale;

(xiv) personalul din Administrația Națională de Meteorologie

(xv) membrii misiunilor diplomatice, oficiilor consulare de carieră și reprezentanțelor organizațiilor internaționale din România, inclusiv membrii de familie care îi însoțesc, deținători de cărți de identitate special emise de Ministerul Afacerilor Externe;

(xvi) personalul civil și militar care urmează să execute misiuni în afara teritoriului național, inclusiv membrii de familie care îi însoțesc la post, anterior plecării în misiune;

(xvii) inspectorii sociali din cadrul Agenției Naționale pentru Plăți și Inspecție Socială și a structurilor subordonate acestora.

(xviii) personalul Curții de Conturi a României și ai camerelor de conturi judeţene şi a municipiului Bucureşti

(xix) personalul din cadrul aparatului central și local al Consiliului Concurenței

(xx) sportivii componenți ai loturilor naționale sau ai loturilor olimpice, sportivii calificați individual la jocurile olimpice precum și staful tehnic care participă la pregătirea acestor sportiv

(xxi) personalul veterinar care lucrează în cabinete medicale veterinare

(noutățile sunt cele scrise cu litere îngroșate), potrivit actului apărut în Monitorul Oficial:

a) populația la risc:

(i) adulți cu vârsta peste 65 de ani;

(ii) persoanele aflate în evidență cu boli cronice, indiferent de vârstă, în funcție de indicațiile vaccinurilor utilizate;

(iii) persoane încadrate într-un grad de handicap, persoane imobilizate, persoane imunodeprimate, însoțitorii acestora și persoanele care locuiesc la același domiciliu cu acestea

(iv) persoane fără adăpost

b) lucrători care desfășoară activități în domenii-cheie, esențiale:

(i) personal-cheie pentru funcţionarea instituţiilor statului, respectiv Parlament, Curtea Constituțíonală, Preşedinţie, Guvern, Consiliul Economic și Social, Avocatul Poporului, Consiliul Legislativ, Banca Națională a României, ministere şi instituţii subordonate acestora

ii) personalul în activitate din cadrul instituțiilor din sistemul național de apărare națională, ordine publică, securitate națională şi al autorităţii judecătoreşti, executorii judecătorești, interpreții și traducătorii autorizați de Ministerul Justiției, avocații înscriși în tabloul avocaților întocmit potrivit Legii nr.51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat, republicată, cu modificările și completările ulterioare, precum și membrii Uniunii naționale a notarilor publici, precum și membrii din România în Parlamentul European

(iii) personalul din sectorul economic vital:

– procesare, distribuție și comercializare a alimentelor de bază, și anume: panificație, lactate, carne, fructe și legume;

– uzine de apă, epurare, transport și distribuție apă;

– centrale electrice, producție, transport și distribuție curent electric;

– unități de producție, transport și distribuție gaze;

– unități de producție, transport și distribuție combustibili lichizi și solizi;

– unități de producție, transport și distribuție medicamente și materiale sanitare;

– transport de persoane și mărfuri;

– noduri feroviare, aeroporturi civile și militare, porturi esențiale;

– comunicații, și anume Serviciul de Telecomunicații Speciale, radioul și televiziunea naționale;

– personalul navigant român maritim și fluvial;

– personalul român care își desfășoară activitatea pe platforme marine (eoliene, gaz, petrol)

– personalul român care își desfășoară activitatea pe unități mobile de foraj marin (nave tip FPSO și nave tip FSU)

(iv) personalul din unitățile de învățământ și creșe;

(v) personalul poștal și din servicii de curierat;

(vi) personalul cultelor religioase;

(vii) personalul din mass-media care desfășoară activități cu risc crescut de expunere la infecția cu SARS-CoV-2, cum ar fi: reportaje în unități medicale;

(viii) personalul din domeniul salubrității și deșeurilor;

(ix) personalul care lucrează în domeniul pompelor funebre, direct implicat în manipularea cadavrelor umane;

(x) personalul din cadrul direcțiilor generale de asistență socială și protecția copilului/serviciul public de asistență socială care își desfășoară activitatea în relație directă cu beneficiarii;

(xi) persoanele care asigură asistență medicală și socială persoanelor prevăzute la pct.(iii) al lit.a);

(xii) personalul din administrația publică locală;

(xiii) lucrătorii din agricultură și din industria alimentară de alimente esențiale;

(xiv) personalul din Administrația Națională de Meteorologie

(xv) membrii misiunilor diplomatice, oficiilor consulare de carieră și reprezentanțelor organizațiilor internaționale din România, inclusiv membrii de familie care îi însoțesc, deținători de cărți de identitate special emise de Ministerul Afacerilor Externe;

(xvi) personalul civil și militar care urmează să execute misiuni în afara teritoriului național, inclusiv membrii de familie care îi însoțesc la post, anterior plecării în misiune;

(xvii) inspectorii sociali din cadrul Agenției Naționale pentru Plăți și Inspecție Socială și a structurilor subordonate acestora.

(xviii) personalul Curții de Conturi a României și ai camerelor de conturi judeţene şi a municipiului Bucureşti

(xix) personalul din cadrul aparatului central și local al Consiliului Concurenței

(xx) sportivii componenți ai loturilor naționale sau ai loturilor olimpice, sportivii calificați individual la jocurile olimpice precum și staful tehnic care participă la pregătirea acestor sportiv

(xxi) personalul veterinar care lucrează în cabinete medicale veterinare

Citeste mai mult
Publicitate

ACTUALITATE

Israelul anunță că pandemia dă înapoi după începerea campaniei de vaccinare. Rata de reproducție a virusului a scăzut sub 1

Publicat

Rata de reproducţie R a virusului SARS Cov 2 a coborât sub 1 în Israel pentru prima dată de la debutul cele mai accelerate campanii de vaccinare din lume, sugerând că epidemia de COVID-19 ar putea începe să dea înapoi, a indicat joi guvernul, transmite Reuters.

Numărul R a atins 1,3 pe 11 decembrie, iar campania de vaccinare a început o săptămână mai târziu. În condiţiile în care numărul de infectări a continuat să crească, pe 27 decembrie a fost impus un al treilea lockdown naţional, încă în vigoare.

”Vedem oare lumina? Vedem o crăpătură printre jaluzele”, a comentat ministrul adjunct al sănătăţii, Yoav Kisch, la Canalul 13 TV, după ce Israelul a consemnat un număr R subunitar de 0,99.

”Am reuşit o stopare, dar am reuşit o stopare la niveluri ridicate de morbiditate”, a spus el.

Ministrul a creditat pentru aceasta lockdown-ul şi vaccinurile – administrate deja unui număr de peste un sfert din cei 9 milioane de locuitori -, dar a atenţionat că vaccinurile ‘în principal au redus morbiditatea gravă, nu neapărat numărul de purtători’.

Scăderea ar fi fost mai semnificativă dacă nu ar fi fost prezentă şi varianta britanică, deosebit de contagioasă, a virusului, a menţionat Kisch.

Prim-ministrul Benjamin Netanyahu, care vizează un nou mandat în alegerile anticipate din martie, a afirmat că vaccinul ar putea permite Israelului să-şi protejeze categoriile de populaţie cele mai vulnerabile şi să redeschidă economia luna viitoare

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate

Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate