Connect with us
Publicitate

EVENIMENT

Averile declarate ale consilierilor locali din Alba Iulia. Vezi cu câți bani și-au început mandatul cei pe care i-ai ales la „locale”


Publicat

După jocurile, revocările și trocurile din Consiliul Local Alba Iulia, acum, forul local pare să se fi „aşezat” într-o structură mai stabilă. Schimburi de viceprimari, ieşiri şi intrări de pe lista consilierilor locali din Alba Iulia, dar şi patru şedinţe în care s-au luat decizii importante pentru oraş au trecut, aşa că ne-am gândit că ar fi cazul ca oamenii care i-au votat să afle care este situaţia financiară, oficială. a celor care iau hotărâri în numele nostru.

Reamintim că, în acest moment, în Consiliul Local Alba Iulia sunt 10 reprezentanţi PDL, 9 membri din partidele care compun USL şi doi de la PP-DD.

Vă prezentăm în continuare averile consilierilor locali din Alba Iulia, aşa cum au fost declarate oficial de aceștia, aferente anului 2011.

1. Simone Albani (PNL)

– 8.509 mp teren intravilan, o casă (din 2003), 2 apartamente (din 2005 şi 2007) şi un spaţiu comercial (din 2008) – toate în Alba Iulia

– anul trecut, a obţinut 63.600 lei din salariul de director general la firma „Marco Polo” SRL, 20.356 de euro din cel la firma O-Kappa SRL (în Italia) şi 15.600 de euro din închirierea spaţiului comercial; din dividende, venituri de 305.338 lei

– are depozite în bănci în valoare de 138.696 lei şi 30.173 de euro

– are credit de 24.188 de euro, contractat în anul 2007

– este vicepreşedinte PNL Alba şi acţionar la firmele Albani Forex, Albani Furniture şi O-Kappa SRL

 

2. Ioan Bogăţan (PDL)

– trei case de locuit, două cumpărate în Alba Iulia şi una moştenire din Vinţu de Jos şi 11 terenuri; cele două case din Alba Iulia au fost cumpărate în anul 1989 (100 mp) şi 2007 (150 mp), la fel ca terenurile intravilane de 100 mp, respectiv 1.300 mp. Casa de 300 mp din Vinţu de Jos, obţinută prin moştenire, în anul 2011, la fel ca alte 9 terenuri, respectiv 362 mp intravilan şi 33.393 mp de teren arabil şi vie

– nu are credite, nici maşini, în schimb deţine acţiuni prin ISIF Broker SA Cluj, Sucursala Alba Iulia şi depozite bancare în valoare totală de 216.160 lei; familia mai obţine venituri prin închirierea unui imobil pe Calea Moţilor din Alba Iulia, de 40.000 lei.

– salariu pe anul trecut de 35.993 lei, plus indemnizaţie de 4.154 lei, soţia – 32.890 lei, anul trecut, din salariu de la SC „Veritas” SRL; pensie anuală de 16.452 lei şi dividende de la firma menţionată de 242.760 lei şi tichete de masă de 1.535 lei, aferente anului trecut.

 

3. Rareş Remus Buglea (PNL)

– teren intravilan cumpărat în 2008, de 387 mp

– autoturism Opel fabricat în 1994, cumpărat

– icoane pictate pe lemn, dobândite în 2010, valuate la 6.000 de euro

– nu are declarate depozite ori credite

– din servicii juridice prestate pentru Asociaţia „Pakiv” Alba Iulia a obţinut venituri de 63.301 lei, iar din acelaşi tip de servicii prestat e pentru A.S.C. Alba Iulia – 31.620  lei

– expert coordonator Pakiv Alba Iulia, preşedinte organizaţia tineret PNL

 

4. Marius Adrian Costinaş (PDL)

– teren intravilan de 82 mp în Alba Iulia, obţinut prin donaţie, în 1997, deţinut împreună cu soţia; teren agricol de 485 mp, în Arieşeni, cumpărat în 2005, împreună cu soţia

– casă de locuit de 249 mp, în Alba Iulia, construită în 1997, deţinută împreună cu soţia

– autoturism VW Tiguan – fabricat în 2011 – leasing pe cabinetul de avocat; autoturism Infiniti M30 Diesel, cumpărat în 2011 pe cabinetul de avocat; a obţinut venituri de 158.604 lei din vânzarea unui autoturism VW Touareg

– două conturi curente, de 2.528 lei, deschis în 2004 şi 4.979 lei deschis în 2005; două depozite în lei, deschise în 2006, de 81.800 lei şi în 2011, de 100.000 lei

– credit de 75.000 de euro, contractat în 2007 şi scadent în 2032

– venituri din onorarii Cabinet avocat – 134.388 lei şi indemnizaţia CL de 1.972 lei

– soţia, Gabriela Mihaela Costinaş, judecător la Curtea de Apel Alba Iulia – venituri din salarii de 96.409 lei

– membru/vicepreşedinte Asociaţia Patronală Munţii Apuseni; contract de asistenţă juridică acordat prin afiliere directă la „Cupru Min” SA Abrud

 

5. Aurel Crişan (PDL)

– 14.979 mp de teren (obţinut prin partaj şi moştenire), două apartamente în Alba Iulia (primul achiţizionat în 1991 şi al doilea moştenit, în 2009) şi patru case (două în Alba Iulia, una în Aiud şi una în Gârbova de Sus)

– autoturisme Renault şi Peugeot

– depozite în bănci de 34.300 de lei şi fonduri de investiţii de 16.680 de lei

– veniturile din salarii au fost, anul trecut, în valoare totală de 60.060 de lei, plus 4.200 de lei din închirierea unui apartament, 2.808 lei din pensie de handicap, 240 de lei din valorificarea produselor agricole şi 24.000 de lei dintr-un contract de colaborare cu Grup Corint, încheiat pe 2 luni.

– credite de 130.964 de lei, pe care le-a contractat în perioada 2005 – 2011

– acţionar la SC Albalact SA, SIF 5 Oltenia – Craiova şi Banca Transilvania SA Cluj

– şef al Secţiei de Urgenţe a Spitalului Judeţean Alba

 

6. Vasile Crişan (PSD)

– apartament în Alba Iulia, cumpărat, deţinut împreună cu familia

– trei autoturisme cumpărate: Dacia 1310 (fabricată în 2004), şi două Dacii Logan (2005, 2006)

– nu are depozite, însă are un credit scadent în 2020, de 30.360 (nu este specificată moneda)

– din profesia de insructor auto la Auto Sim, a obţinut venituri de 12.600 lei, din cea de profesor la Colegiul economic Alba Iulia, alţi 1.800 lei; şi-a suplimentat veniturile din ocupaţia de vornic, cu 8.000 de lei; soţia primeşte pensie cu valoare totală de 10.922 lei

– acţionar „Incov” SA Alba Iulia, cu 1.500 părţi sociale în valoare de 37.500  lei; membru CA la APA CTTA – 504 lei, cenzor SC Drumuri Judeţene – indemnizaţie 504 lei

– vicepreşedinte PSD Alba Iulia

 

7. Dimitrie Horaţiu Clepan (PSD)

– casă de 1.200 mp (deţinută în cotă de ½), teren intravilan de 1.000 mp în Alba Iulia şi alte două extravilan şi agricol, de 10.000 mp, respectiv 3.700 mp, toate moştenite în 2009

– nu are depozite, însă are credit de 10.000 de euro scadent în 2017

– veniturile soţiei, ca economist la „Intermed” SRL sunt de 6.840 lei, la care se adaugă – alocaţiile de stat ale celor doi copii, de 504 lei fiecare

– asociat majoritar şi administrator  la „Intermed” SRL Alba Iulia

– vicepreşedinte PSD Alba Iulia

 

8. Viorel Iulius Domuţa (PDL)

– venituri din indemnizaţia de consilier local, respectiv 5.916 lei, a soţiei, de creştere copil – 4.620 lei şi alocaţiile copiilor, în total 1.904 lei

– asociat 50% la SC DPVB RAN Grup

 

9. Ovidiu Jidveian (PSD)

– casă de 435 mp (deţinută în cotă de 3/16) şi apartament de 66 mp în Alba Iulia, moştenite în 2011; teren intravilan în Alba Iulia, de 541 mp, cumpărat în 2002

– depozit de 150.000 de lei, deschis în 2011, nu are credite

– din cabinetul de avocat, a câştigat venituri de 41.276,5 lei, anul trecut

– asociat la SC Piatra Viorel şi la SC Pietra D`Oro; membru în CA la Composesoratul Urbarian Ampelum Zlatna, membru în Centrul de Mediere Alba

– preşedinte PSD Alba Iulia şi vicepreşedinte PSD Alba

 

10. Ioan Mircea Ludoşan (PDL)

–  casă de 1.200 mp (inclusiv teren), construită în Alba Iulia, din 1993 şi spaţiu comercial de 778 mp (clădire şi teren), cumpărat în 2005, deţinute în cotă de 1/2

– două terenuri agricole, de 5.800 mp, respectiv 12 arii, moştenite în 1991 şi 1992, teren forestier de 1.73 mp cumpărat în 1997 şi luciu de apă de 680 mp, cumpărat în 1998; cele cumpărate sunt deţinute împreună cu familia

– autoturisme VW Pasat (2001) şi Jeep (1998), cumpărate

– a obţinut venituri din vânzarea unor terenuri, în 2010, respectiv 2011, în valoarea totală de 50.000 de euro

– are credite în sumă totală de 70.000 de euro şi un card de credit de 50.000 de euro

– din profesia de medic primar ginecolog la Spitalul Judeţean de Urgenţă Alba, a obţinut anul trecut venituri de 50.590 lei, la care se adaugă cele ale soţiei, în aceeaşi profesie, de 28.108 lei

– este asociat cu 50%  la SC „Ludoşan Consult” Alba Iulia şi cu 40% în „La Maison de Caroline” – pensiune în Alba Iulia

 

11. Bogdan Medrea (PSD)

– apartament de 129,5 mp cumpărat în 2009, nu are terenuri

– nu are credite ori depozite bancare

– din funcţia de director tehnic la „Vimed Grup” SRL a obţinut, anul trecut, un venit de 16.452 lei, ca inginer la „Vimed Com” a primit 2.963 lei, iar din calitatea de membru CA la DPL Alba, alţi 255 lei

– este asociat unic la „Bymed Proiect” şi asociat la „Europe Leasing” SRL; membru în CA DPL Alba (beneficii de 255 lei), director economic la „Vimed Grup” SRL

– preşedinte TSD Alba Iulia, vicepreşedinte PSD Alba Iulia

 

12. Paul Voicu (PDL)

– două apartamente cumpărate în 1991 şi 2008, în Alba Iulia, de 58,9 mp, respectiv 165,09 mp, deţinute împreună cu soţia; patru terenuri cumpărate în perioada 2007-2009, cu suprafaţă totală de 4.492 mp

– autoturism Volkswagen fabricat în 2007, cumpărat

– credit bancar de 60.000 de euro scadent în 2027

– din indemnizaţia de viceprimar a obţinut venituri de 29.686 lei, iar soţia, profesor a avut în total, anul trecut, salarii de 17.002 lei

– preşedinte PDL Alba Iulia şi vicepreşedinte PDL Alba

 

13. Vasile Petric (PNL) 

– deţine împreună cu soţia o casă construită în 2010, de 240 mp, teren intravilan cumpărat în 2008, de 500 mp

– maşină Seat (fabricată în 2001)

– a obţinut 3.000 de euro din vânzarea unui teren

– din activitatea de salvamar a obţinut venituri de 3.940 euro, din cea de organizator rally Catalunia 170 de euro

– soţia, profesor, a obţinut venituri de 13.982 lei

 

14. Gabriel Codru Pleşa (PNL)

– terenuri intravilane la Miceşti, de 1470 mp, cumpărat în 2000, şi altul de 840 mp, dobândit prin hotărâre judecătorească, în 1998, deţinute de familie

– casă de locuit de 275 mp în Miceşti, construită în 2005 şi deţinută împreună cu familia; apartament de 54 mp în Cluj, cumpărat împreună cu familia în 2004

– nu are declarate autoturisme

– credit de 47.000 euro, contractat în 2006 şi scadent în 2031 şi descoperire de card de 5.000 de euro

– venituri din salarii administrator la SC „Viva” SRL – 22.037 lei şi din dividende asociaţi la aceeaşi firmă – 47.613 lei, la „Viva Metal” SRL – 104.167 lei; din indemnizaţia de consilier local – 5.673 lei; din funcţia de membru CA – 1.319  lei

– asociat cu 25% la SC „Matex” SRL Alba Iulia, „Viva” SRL Alba Iulia şi „Viva Metal” SRL Alb Iulia. La ultimele două este şi administrator. Valoarea părţilor sociale: 100 lei la „Matex”,17.500 lei la „Viva” şi 32.500 lei la „Viva Metal”. Mai este asociat cu 13% la „Vox” SRL Alba Iulia (16.250 lei), 20% la „Vox Prod Serv” SRL Alba Iulia (40 lei)

– este preşedinte PNL Alba Iulia

 

15. Dorin Iustin Pocol (PP-DD)

– apartament de 90 mp, deţinut în cotă de ½, cumpărat în 1992; două terenuri cumpărate în 2010 şi 2006, primul intravilan, de 2.000 mp şi al doilea extravilan, de 820 mp

– autoturism Porsche Cayenne S, fabricat în 2003 şi un Nissan Micra din 2005, ambele cumpărate

– din funcţia de administrator la „Romidia” SRl Alba Iulia a obţinut venituri de 14.400 lei, la care se adaugă 4.000 de lei din calitatea de partener Necc Telecom, iar soţia, inginer la „Apulum” SA Alba Iulia completează cu salarii tot de 14.400 lei

 

16. Pavel Popa (PDL)

– casă de locuit de 225 mp moştenită în Oarda, din 1996, împreună cu familia; teren arabil de 8.680 mp, fâneţe de 1.640 mp şi alte terenuri de 1.828 mp, în Oarda de Jos, pe care le deţine în cotă parte de ½ din 1996, cu familia, prin moştenire

– autoturism Dacia Logan fabricat în 2007, cumpărat

– nu are credite sau depozite bancare

– venituri din activităţi independente, de 1.050 lei

– din pensii, are 807 lei lunar şi din indemnizaţia de consilier local 7.500 lei pe an; soţia primeşte pensie de 438 lei lunar

– vicepreşedinte PDL Alba Iulia

 

17. Marius Gheorghe Presecan (PDL)

– teren extravilan de 1.182 mp, cumpărat în 2004 şi casă în construcţie din 2005, de 284,75 mp,  în Pâclişa, deţinute împreună cu familia

– autoturism Volkswagen cumpărat din 1994

– din ocupaţia de lăcătuş mecanic la SNTGN Transgaz Arad, Filiala Alba, venituri de 35.987 lei; ca supraveghetor la Muzeul Naţional al Unirii Alba Iulia, a obţinut venituri de 7.113 lei

– din indemnizaţia de membru în CA la DPL Alba SA – 336 lei

– vicepreşedinte BPL PDL Alba Iulia

 

18. Cornel Stelian Sandu (PDL)

– apartament de 75 mp cumpărat în 1996, în Alba Iulia; teren intravilan de 750 mp în Alba Iulia, cumpărat în 2001 şi deţinut în cotă parte de ½

– autoturism Daewoo Cielo fabricat în 2003, donaţie din partea fratelui său şi Ford Fiesta fabricat în 2010, cumpărat

– depozit de 12.900 euro deschis în 2008, depozit de 140.000 de lei deschis în 2004, cont curent / card din 2010 de 15.000 lei şi depozit de 10.000 de dolari

– venituri din salarii: ISJ Alba – 29.567 lei; venituri din proiecte FSE, POSDRU la ISJ Alba: 176.004 lei; venituri din indemnizaţia de consilier local: 4.270 lei; membru CC la AJOFM Alba: 1.309 lei; venituri soţie CNDIPT Bucureşti – activitate de bază – 13.381 lei, expert educaţional Primăria Alba Iulia – 15.750 lei, expert la ADR Sud-Vest Oltenia – 7.014 lei, expert la ADR Centru – 1.536 lei; venituri copii: Universitatea Politehnică Bucureşti (bursă) – 4.000 Euro

– acţionar la: „Arax” Mediaş – 11.500 acţiuni, în valoare de 816 lei; „Antibiotice” SA – 1.400 acţiuni, 546 lei; „Biofarm” SA – 4.500 acţiuni, 857 lei; SIF Oltenia – 1.300 acţiuni, 1.690 lei; „Transgaz” – 5 acţiuni, 1.185 lei

– membru SSM Filiala Alba, vicepreşedinte PDL Alba Iulia

 

19. Pavel Dorin Şerdean (PP-DD)

– apartament de 110 mp cumpărat în 2009 şi casă de vacanţă cumpărată în 2008, ambele în Alba Iulia; două terenuri intravilane, de 2.452 mp şi 170 mp, cumpărate în Alba Iulia, în anul 2008 şi 2009

– credit bancar de 20.00 de euro, scadent în 2026

– din funcţia de director general la „Abado Synergic Development Broker de Asigurare” SRL, obţine venituri de 14.400 lei, iar din cea de administrator  la „Fininvest Management”, de 3.600 lei; mai este administrator şi la „Blue Computer Development”

– vicepreşedinte PP-DD Alba şi preşedinte PP-DD Alba Iulia

 

20. Raul Sebastian Tudoraşcu  (PDL)

– teren intravilan de 649 mp şi casă de 147 mp, în Şard, cumpărate în 2008 şi deţinute împreună cu familia; apartament de 88 mp moştenit în Alba Iulia, deţinut împreună cu familia

autoturism Opel,  cumpărat

– nu are depozite, dar are credit de 35.000 de euro, scadent în 2038

-din funcţia de subprefect, anul trecut a obţinut 42.094 lei, la care se adaugă normă de hrană de 7.868 lei, din cea de lector universitar la Universitatea „1 Decembrie 1918”, 16.822 lei, iar – ca membru ATOPA a primit 4.764 lei; soţia a câştigat 44.665 lei ca membru în echipă de implementare, la UAB Alba Iulia.

 

 

21. Daniel Liviu Zdrânc (PNL)

– nu deţine terenuri sau imobile

– autoturism Ford fabricat în 1998 şi Volkswagen fabricat în 2000; două motociclete – Yamaha şi Malaguti

– a obţinut venit de 9.072 de lei din salariul de tehnician la SC Alt SRL.



ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Alba24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

4 Comentarii

4 Comments

  1. Anonim

    miercuri, 10.10.2012 at 05:30

    Amarati…imi este mila de ei:(…facem o cheta?

    • Gheorghe

      miercuri, 10.10.2012 at 19:49

      Ia uitati-va ce bani se fac din proiecte FSE si POSDRU – magarii de la UE,care nu folosesc nimanui si daca te uiti bine , cei ce iau banii se fac cale fac

  2. Aotearoa

    miercuri, 10.10.2012 at 19:12

    De necrezut cite incompatibilitati sunt date pefata[exla Crisan,pensie de handicapat si salariat,cum accepta subalterni sa se lase condusi de un handicapat?]Au acaparat toat eposturile din consiliu de administratie,de la societatile cu capital de stat.,fara a mai vorbi deactiuni si devidende.Multi bani luati pe sedinte in C.A.,Prea multi bani aruncati pe fereastra,Cind stai sa te gindesti ca-s 40 dejudete+Buc.ASA SI DIN AC. CAUZA SE DUCE TARA IN DEZASTRU.++++Nimic durabil nu se poate construi pe indiferenta+++[O.Paler]

  3. mda

    miercuri, 24.10.2012 at 10:35

    asta de la vimed este cel mai sarac, cum intretine el apartamentul ala de 129 de mp iarna din salariul sau de 1617 lei.?

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


Publicitate

EVENIMENT

Candidații PSD Alba la alegerile parlamentare. Ioan Dîrzu pierde primul loc pe lista pentru Camera Deputaților

Publicat

Surprize pe listele de candidați ale PSD Alba, pentru alegerile locale. Fostul președinte al organizației, Ioan Dîrzu, a pierdut locul întâi pe lista pentru Camera Deputaților, unde va ocupa poziția a doua, după Radu Marcel Tuhuț, potrivit unor surse politce de la nivel central. 

Tuhuț este primar al comunei Ciuruleasa, unde a obținut la alegerile locale peste 87% din voturi și totodată un apropiat al lui Dîrzu care l-a susținut în funcția de președinte executiv al organizației județene.

Camera Deputaților:

  1. Radu Marcel Tuhuț
  2. Ioan Dârzu
  3. Marcela Dărămuș
  4. Bogdan Medrea
  5. Nicolae Luca
  6. Marcel Oțoiu
  7. Călin Radu

La Senat:

  1. Călin Mătieș
  2. Adrian Nicolae Bara
  3. Delia Angela Gheorghiță
  4. Gheorghe Sava

Locul I la Camera Deputaților poate fi considerat sigur de către social-democrați, în timp ce locul I de la Senat va fi cel mai probabil atribuit prin redistribuire și poate fi câștigat de PSD sau de Alianța USR PLUS. Asta în condițiile în care celălalt mandat de senator de Alba va fi câștigat aproape sigur de PNL.

Citeste mai mult
Publicitate

ACTUALITATE

Când începe Postul Crăciunului în 2020. Ce este permis şi ce este interzis timp de 40 de zile, în Postul Nașterii Mântuitorului

Publicat

Postul Crăciunului este ținut cu strictețe în fiecare an de către toți credincioșii timp de patruzeci de zile. Denumit și Postul Nașterii Mântuitorului, este primul post din anul bisericesc și ultimul din anul civil.

Din rânduielile bisericești aflăm că se lasă sec în seara zilei de 14 noiembrie, însă, când această dată cade miercurea sau vinerea, se lasă sec cu o zi mai înainte. Acest post se încheie pe 24 decembrie.

Postul Crăciunului, conform calendar ortodox 2020, anul acesta începe la jumătatea lunii noiembrie, pe data de 15 noiembrie și se încheie pe 24 decembrie.

Pe durata postului de 40 de zile, credincioșii își aduc aminte de postul lui Moise de pe Muntele Sinai, când acesta aștepta să primească cuvintele lui Dumnezeu scrise pe lespezile de piatră ale Tablelor Legii

Postul Crăciunului, mai ușor decât Postul Paștelui

Din punct de vedere al alimentaţiei, Postul Crăciunului este mai uşor decât Postul Paștelui, deoarece se mănâncă peşte în toate zilele de sâmbătă şi duminică, precum şi la sărbătorile religioase.

Prin durata lui de 40 de zile, ne amintim de postul lui Moise de pe Muntele Sinai, când acesta aștepta să primească cuvintele lui Dumnezeu scrise pe lespezile de piatră ale Tablelor Legii. Astfel, creștinii postind 40 de zile, se învrednicesc să primească pe Cuvântul lui Dumnezeu întrupat și născut din Fecioara Maria.

Postul Crăciunului aminteşte de postul îndelungat al patriarhilor şi drepţilor din Vechiul Testament, în aşteptarea venirii lui Mesia, Izbăvitorul. După unii tâlcuitori ai cultului ortodox, prin durata lui de 40 de zile, acest post aduce aminte şi de postul lui Moise de pe Muntele Sinai, când acesta aştepta să primească cuvintele lui Dumnezeu, în Decalogul scris pe lespezi de piatră.

La început, nu toţi creştinii posteau în acelaşi mod şi acelaşi număr de zile. De exemplu, unii posteau numai şapte zile, alţii şase săptămâni, unii ţineau un post mai aspru, alţii, unul mai uşor. Însă, Sinodul local din Constantinopol, ţinut la anul 1166, sub patriarhul Luca Chrysoverghi, a uniformizat durata Postului Naşterii Domnului în bisericile ortodoxe, hotărând ca toţi credincioşii să postească timp de 40 de zile, începând cu data de 14 noiembrie.

Postul Crăciunului este mai uşor faţă de cel al Paştelui, având multe dezlegări la peşte, ulei şi vin. Se dă dezlegare la peşte şi preparate din peşte, precum şi la vin şi untdelemn în toate zilele de sâmbătă şi duminică.

Postul Crăciunului 2020

În Postul Crăciunului, credincioșii consumă doar mâncăruri de post și nu au voie să guste carne, brânză și ouă, iar în zilele de luni, miercuri și vineri mâncarea se consumă fără ulei și nu se bea vin.

Însă, dacă în zilele de luni, miercuri și vineri, Biserica Ortodoxă prăznuiește un sfânt mare din Calendar însemnat cu cruce neagră, atunci creștinii au voie să consume vin și untdelemn, iar dacă sărbătoarea este trecută cu cruce roșie în calendar, atunci în acea zi se face dezlegare și la pește.

În zilele de sâmbătă și duminică, până pe 20 decembrie inclusiv se dezleagă la untdelemn, pește și vin. În ziua de Ajun se mănâncă doar seară și este voie doar: grâu fiert îndulcit cu miere, turte din făină, covrig și poame.

Ce nu ai voie să faci în Postul Crăciunului

Cu o zi înainte de începerea postului, de Lăsata Secului, femeile adună toate vasele din casă și le spală bine pentru a îndepărta orice urmă de grăsime. Se face acest lucru, pentru a se asigura că nu se înfruptă cu produse interzise în zilele de post ce vor urma.

Tot de Lăsata Secului, femeile pun toate oalele din casă cu gura în jos, pentru ca oamenii să fie feriți de boli și de pagube.

Oamenii strâng, cu o zi înainte de postul Crăciunului, toate resturile de mâncare și oasele într-o față de masă, iar dimineața primei zile de post le aruncă spre răsărit și rostesc următoarele cuvinte:

“Păsările Cerului! Eu vă dau vouă hrană din masa mea cu care să fiți îndestulate și de la holdele mele oprite”. Se face acest obicei în speranța că anul viitor păsările nu vor mai strica poamele din ogradă.

Se spune că fetele nemăritate, în postul Crăciunului, este bine să bată pernele pentru a-și găsi ursitul mai repede și pentru a-și îmblânzi soarta.

În postul Crăciunului este interzisă beția.

Se spune că dacă vremea este bună pe toată durata postului și nu e prea frig, atunci primăvara care va veni va fi una ploioasă.

Pe 29 noiembrie, în ajun de Sfântul Andrei, se spune că se ung ușile și ferestrele cu usturoi împotriva strigoilor. De asemenea, nu se dă cu mătura de teama lupilor.

În ziua de Sf. Andrei, de 30 noiembrie, nu se împrumută din casă, nu se pronunță numele lupului, iar fetele fac vrăji de dragoste. În această zi se pune în apă o crenguță de măr, iar dacă înflorește până de Sfântul Vasile, atunci anul viitor va fi unul roditor.

Pe 20 decembrie, de Ignat, nu se spală haine până după Bobotează și nu se mai toarce.

Zilele cu dezlegare la pește din Postul Crăciunului 2020

21 noiembrie: Intrarea în Biserică a Maicii Domnului

23 noiembrie: Sfântul Cuvios Antonie

24 noiembrie: Sfântul Mucenic Clement

25 noiembrie: Sfânta Muceniță Ecaterina

30 noiembrie: Sfântul Apostol Andrei

1 Decembrie: Sfântul Prooroc Naum, Cuviosul Filaret

3 decembrie: Sfântul Cuvios Gheorghe de la Cernica

Joi, 5 decembrie: Sfântul Sava

6 decembrie: Sfântul Ierarh Nicolae

7 decembrie: Sfânta Muceniță Filofteia

8 decembrie: Sfântul Cuvios Patapie

9 decembrie: Zămislirea Sfintei Fecioare Maria

12 decembrie: Sfântul Spiridon

14 decembrie: Sfinții Mucenici Tirs, Calinic, Filimon și Apolonie

15 decembrie: Sfântul Mucenic Elefterie

Postul Crăciunului – semnificații

Postul Crăciunului aminteşte de postul îndelungat al patriarhilor şi drepţilor din Vechiul Testament, în aşteptarea venirii lui Mesia, Izbăvitorul.

După unii tâlcuitori ai cultului ortodox, prin durata lui de 40 de zile, acest post aduce aminte şi de postul lui Moise de pe Muntele Sinai, când acesta aştepta să primească cuvintele lui Dumnezeu, în Decalogul scris pe lespezi de piatră.

La început, nu toţi creştinii posteau în acelaşi mod şi acelaşi număr de zile. De exemplu, unii posteau numai şapte zile, alţii şase săptămâni, unii ţineau un post mai aspru, alţii, unul mai uşor.

Însă, Sinodul local din Constantinopol, ţinut la anul 1166, sub patriarhul Luca Chrysoverghi, a uniformizat durata Postului Naşterii Domnului în bisericile ortodoxe, hotărând ca toţi credincioşii să postească timp de 40 de zile, începând cu data de 14 noiembrie.

În timpul acestui post, în mănăstiri se ajunează luni, miercuri şi vineri, până în ceasul al IX-lea, când se mănâncă hrană uscată sau legume fierte, fără untdelemn; marţi şi joi se mănâncă plante fierte, drese cu untdelemn, şi se bea vin, iar sâmbătă şi duminică se îngăduie şi peşte (cu excepţia perioadei dintre 20 şi 25 decembrie, când postul devine mai aspru).

Dacă luni, marţi sau joi cade prăznuirea unui sfânt important, se dă dezlegare la peşte, iar miercuri şi vineri, la vin şi untdelemn, dar acestea se consumă numai o dată pe zi. Tot aşa, dacă miercuri sau vineri se întâmplă să cadă sărbătorirea unui sfânt cu priveghere sau hramul bisericii, atunci se dezleagă la untdelemn, peşte şi vin.

În ultima zi a Postului Crăciunului (24 decembrie), numită Ajunul Crăciunului, credincioşii îl aşteaptă pe preot ca să le aducă vestea Naşterii Mântuitorului, cinstind astfel marea sărbătoare care are să vină.

Sursa: creștinortodox.ro

 

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

VIDEO REPORTAJ: Stadiul lucrărilor pe Lotul 1 al A10, între Sebeș și Alba Iulia. Care sunt șansele să fie deschis în acest an

Publicat

Lucrările pe cei 17 km din Autostrada A10, între Sebeș și Alba Iulia Nord, par să avanseze prea încet pentru a putea deschide circulația în luna decembrie a acestui an așa cum promit autoritățile. 

Deși stadiul lucrărilor pe Lotul 1, după 6 ani de la semnarea contractului, este în prezent de aproximativ 92,5%, șansele de finalizare în termenul estimat sunt mici având în vedere mobilizarea constructorului, dar și faptul că în perioada rămasă (două luni de iarnă), temperaturile și vremea vor juca un rol important pe șantier.

Recent, ministrul Transporturilor, Lucian Bode a reconfirmat într-un interviu acordat pentru HotNews.ro intenția autorităților de a deschide acest lot până la finele anului.

Miercuri, 21 octombrie, am fost să vedem la fața locului care este stadiul lucrărilor în cele mai importante puncte de pe Lotul 1 al Autostrăzii A10 Sebeș – Turda, între Lancrăm și Alba Iulia.

Nodul rutier Sebeș – Lancrăm

Nodul rutier de la Sebeș este cea mai complexă lucrare de pe Lotul 1 al Autostrăzii A10 Sebeș – Turda. Nodul presupune multiple rampe și pasaje care unesc autostrada A10 de A1, dar și de drumul național DN 1, în zona Lancrăm. Nodul rutier presupune trei mari pasaje peste actuala Autostradă A1 Deva – Sibiu, două pasaje peste calea ferată din zonă, precum și un pasaj peste râul Sebeș și DN 1 / E 81.

Deși lucrările sunt destul de avansate, pe imagini se poate observa că încă nu au fost montate toate grinzile la supratraversarea peste drumul național DN 1, la ieșirea din Lancrăm spre Sebeș.

Între Lancrăm și Nodul rutier Alba Iulia Sud, printre cele mai importante zone în care se lucrează în prezent se numără:

 

  • în zona subtraversării drumului național DN 1 (la ieșirea din Lancrăm spre Alba Iulia)
  • în zona spațiilor de servicii / parcări – între Lancrăm și cartierul Oarda (Alba Iulia)
  • în zona cartierului Oarda (între supratraversările străzilor Cedrului și Victoriei)
  • în zona supratraversării DJ 107 C (între Oarda și Limba)

Nodul rutier Alba Iulia Sud

Nodul rutier Alba Iulia Sud, ce face legătura dintre Autostrada A10 Sebeș – Turda și DN 1 (șoseaua de centură a municipiului Alba Iulia) este aproape finalizat.

Pe imagini se poate vedea că porțiunea a fost asfaltată, au fost montați stâlpii de iluminat, parapeții metalici, inclusiv o parte din indicatoarele rutiere de pe bretelele de ieșire / intrare pe autostradă.

Nodul rutier Alba Iulia Nord

La Nodul rutier Alba Iulia Nord se lucrează în prezent la supratraversarea CF, subtraversarea drumului național DN 1 și pe versantul din zona Pârâul Iovului unde a fost înregistrată o alunecare de teren.

Citește și FOTO-VIDEO: Alunecare de teren pe Autostrada A10 Sebeș-Turda, lângă Alba Iulia. O porțiune dintr-un deal a ajuns în drum

Recent, ministrul Transporturilor, Lucian Bode, a declarat într-un interviu pentru HotNews.ro că dorește finalizarea și deschiderea Lotului 1 de pe A10 Sebeș – Turda până la finalul anului. La întrebarea unui cititor dacă este luată în calcul deschiderea traficului parțial prin nodul Sebeș, pe bretelele „scurte” (n.r. cele din A10 în giratoriile de pe DN 1), ministrul a spus că se ia în calcul deschiderea totală a traficului.

„Și pe Lotul 1 și pe Lotul 2 e mult de lucru. Noi vrem ca Lotul 1 (n.r. să fie deschis complet), dar pentru asta trebuie să clarificăm un litigiu pe care îl avem cu antreprenorul, dintr-un claim mai vechi. Sper să clarificăm pentru a plăti ce avem de plătit din acel claim. Cu facturile suntem la zi. Ne zic să le virăm banii ca să poată să continue. Ține de CNAIR și sper să se rezolve. Ne dorim să dăm în trafic Lotul 1”, a spus Lucian Bode.

Lotul 1 – 17 km – de la intrarea pe autostradă de la Sebeș până la Pârâul Iovului (km 0+000 – km 17+000)

Constructor: Impresa Pizzarotti

Valoare: 541.73 mil lei (fără TVA)

Contract: semnat în 2014

Lucrări începute: decembrie 2014

Stadiu fizic / stadiu financiar (octombrie 2020): 92,5% / 82,37%

Deschiere (în folosință): (estimat) 31 decembrie 2020

Citeste mai mult
Publicitate

ADMINISTRATIE

Majoritatea angajaților Biroului Administrația Pieței din Aiud intră în carantină, după ce un angajat a fost confirmat cu COVID

Publicat

Majoritatea angajaților Biroului Administrația Pieței din Aiud intră în carantină, după ce un angajat a fost confirmat cu noul coronavirus. Anunțul a fost făcut de Primăria Municipiului Aiud, pe contul de Facebook al instituției. 

Piața nu va fi închisă, conform administrației locale, dar comercianții vor trebui să respecte regulile.

”Pentru că un angajat al Biroului Administrația Pieței a fost confirmat pozitiv cu COVID-19, majoritatea angajaților din cadrul Pieței intră în carantină.

Am identificat o soluție organizatorică pentru a nu închide piața. Dar efortul organizatoric trebuie susținut de comportamentul responsabil al comercianților și al cumpărătorilor, care este unul COMUN.

Ne spălăm des pe mâini, purtăm mască și păstrăm o distanță de minimum 1,5 metri” au transmis reprezentanții primăriei.

La Aiud, incidența de infectări la mia de locuitori este de 6.81 (174 cazuri în ultimele 14 zile).

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate