Connect with us
Publicitate

ACTUALITATE

Barometrul de securitate energetică, prima ediție. Opiniile românilor despre schimbările climatice, OUG 114, rezervele de gaze


Publicat

Românii cred că schimbările climatice sunt reale, nu sunt de acord cu decizia guvernului de a adopta OUG 114 și vor să fie exploatate rezervele de gaz natural găsite în Marea Neagră. Sunt rezultate ale primei ediții a „Barometrului de securitate energetică” din România, realizată de INSCOP.

Barometrul de securitate energetică este un instrument anual ce își propune să măsoare percepții, atitudini și viziuni legate de politica energetică analizate în tabloul mai amplu al relațiilor internaționale. INSCOP a prezentat vineri rezultatele studiului.

 

Potrivit sursei citate, trei sferturi dintre români (74,9%) cred că țara se îndreaptă într-o direcție greșită, în timp ce doar 17,4% sunt de părere că lucrurile merg într-o direcție bună. 7,7% nu știu sau nu răspund.

Armata este instituția în care românii au cel mai ridicat nivel de încredere, 64% declarând că au încredere mare și foarte mare în această instituție, urmată de Biserica cu 55,2%. Clasamentul încrederii este continuat de două instituții internaționale, respectiv NATO cu 52,5% încredere mare și foarte mare și  Uniunea Europeana cu 51,4%. Pe următoarele poziții se situează Academia Română cu 45,3%, Președinția cu 39,9%, Presa cu 33,7% și Poliția cu 33,2%. În Guvern au încredere multă și foarte multă 12,6% dintre români.  Pe ultimele poziții se află Parlamentul cu 9,2% încredere multă și foarte multă și partidele politice cu 9%.

Întrebați dacă schimbările climatice (încălzirea globală) sunt un fenomen real, vizibil deja pe toată planeta, sau unul fals, inventat în scopul promovării comerciale a unor tehnologii, 83,6% dintre români consideră schimbările climatice reale, producând efecte vizibile, în timp ce 11% cred contrariul, iar 5,4% nu știu sau nu răspund. 

Rugați să-și exprime opinia cu privire la sursele de energie care ar trebui încurajate cel mai mult în România (două variante de răspuns posibile), 50,7% dintre respondenți menționează energia produsă de panourile solare (fotovoltaice), 46,3% energia eoliană (produsă de vânt), 35% energia produsă de hidrocentrale, 17,5% energia produsă prin arderea deșeurilor (biomasa), 16,8% energia produsă prin arderea cărbunelui, 11,1% energia produsă prin arderea gazului natural, 11% energia nucleară. 11,6% dintre cei chestionați nu știu sau nu răspund.

61% dintre români apreciază că economisirea consumului de energie electrică este foarte importantă pentru ei, 32,5% că este importantă, 4,9% puțin importantă, 1,4% foarte puțin importantă. 51,4% dintre respondenți consideră că economisirea consumului de gaz este foarte importantă pentru ei, 36,8% că este importantă, 5% puțin importantă, 1,2% foarte puțin importantă. 5,4% declară că nu folosesc gaz. 42,3% dintre cei chestionați consideră că economisirea consumului de carburanți este foarte importantă pentru ei, 29,9% că este importantă, 5% puțin importantă, 1,5% foarte puțin importantă. 20,3% declară că nu folosesc carburanți.

La întrebarea „Care este motivul principal pentru care considerați importantă economisirea de energie?„, 62% indică reducerea costurilor financiare, 30,8% reducerea poluării și 6,2% confortul personal.

În ceea ce privește comportamentul de economisire, 23,7% dintre cei intervievați declară că reduc sau opresc întotdeauna căldura în timpul sezonului rece (când pleacă de acasă), 38,5% de multe ori, 21,4% mai rar, 15,6% niciodată.     

62,7% dintre respondenți nu sunt de acord cu decizia guvernului de a adopta OUG 114, în timp ce 21% sunt de acord, iar 16,3% nu știu sau nu răspund.  Atunci când este invocată posibilitatea scăderii investițiilor companiilor din energie, cu impact negativ asupra producției de gaze,  dezacordul față de OUG 114 este de  66,8%.

Majoritatea respondenților consideră că măsurile adoptate prin OUG 114 vor avea efecte negative precum: creșterea facturilor la gaze și electricitate (63,5%), scăderea numărului de locuri de muncă din sectorul energetic (54,8%) plecarea investitorilor străini (55,6%) sau scăderea investițiilor din sectorul energetic (54,8%).

În contextul în care în largul țărmului românesc al Mării Negre au fost descoperite rezerve importante de gaz natural, 75,6% dintre respondenți sunt de acord cu exploatarea acestora, 14,7% nu sunt de acord și 9,6% nu știu sau nu răspund. În opinia celor intervievați, principalele avantaje ale exploatării gazelor offshore ar fi: asigurarea de resurse interne de gaz la prețuri bune pentru populație (37% dintre respondenți aleg această variantă), câștigarea independenței energetice prin eliminarea importurilor de gaz din Rusia (17,6%), dezvoltarea economiei românești (16,5%), obținerea de venituri importante la bugetul de stat (11,1%), dezvoltarea industriei petrochimice (5,3%), îmbunătățirea parteneriatului strategic româno-american (3%). 4,6% dintre cei intervievați consideră că România nu ar avea niciun avantaj. 0,1% menționează alt avantaj, în timp ce 4,8% nu știu sau nu răspund.

Întrebați cine cred că va avea de câștigat dacă gazele descoperite în Mărea Negră NU vor fi exploatate în următorii ani, 50,1% dintre respondenți menționează Rusia, 19,8% Romania, 10,2% Europa, 5,4% SUA. 14,5% nu știu sau nu răspund.

Sunt de acord cu finalizarea construirii celor două reactoare nucleare de la Cernavodă 65,9% dintre respondenți, 22,6% se opun acestei idei și 11,5% reprezintă non-răspunsuri.

În opinia românilor, celelalte două reactoare nucleare de la Cernavodă ar trebui realizate în colaborare cu companii specializate din: Uniunea Europeana (30,6%), SUA (28%), Canada (17,2%), China (4,7%), Rusia (3,5%), alte țări (1,7%). Procentul non-răspunsurilor la această întrebare este de 14,3%.

58% dintre respondenți consideră că statul ar trebui să subvenționeze cu sume adecvate doar consumatorii vulnerabili care au venituri mici, iar 35,4% că statul ar trebui să subvenționeze cu sume mici toți consumatorii, indiferent de veniturile pe care le câștigă.

Chestionați cu privire la cazul ipotetic în care România ar produce mai mult gaz decât consumă, 54,5% dintre cei intervievați consideră că surplusul de gaz ar trebui păstrat în depozite, în timp ce 40% sunt de părere că surplusul de gaz ar trebui vândut la export. 5,5% nu știu sau nu răspund.

90,6% dintre respondenți apreciază că este important și foarte important ca România să dezvolte sectorul energiei regenerabile. 86,4% dintre cei intervievați consideră că este important și foarte important ca țara noastră să utilizeze gazul natural de la Marea Neagră pentru extinderea alimentării cu gaz a populației.  85,8% dintre români sunt de părere că este important și foarte important ca țara noastră să nu mai importe gaz natural din Rusia. 76,1% consideră că este important și foarte important ca România să exporte energie electrică.

La întrebarea deschisă (răspunsuri spontane) privind țările cu care România ar trebui să păstreze cele mai bune și apropiate relații de prietenie primul loc se situează pe SUA cu 28,7% dintre opțiuni, urmate de Germania, cu 14,9% și de Rusia cu 14,1%. Urmează Franța (4,5%), Canada (3,2%), China (3%), Marea Britanie (3%), Italia (2,6%),  Ungaria (2,4%), Toate (2,1%), Moldova (1,7%), Uniunea Europeană (1,7%) și Spania (1,5%). 5,4% au indicat alte țări. 11,2% reprezintă non-răspunsuri. Statele Uniunii Europene și mențiunea „Uniunea Europeană” totalizează 30,6% dintre opțiuni.

În opinia a 63,8% dintre respondenți, aderarea la Uniunea Europeană a adus pentru România mai degrabă avantaje, în timp ce 27,7% sunt de părere că a adus mai degrabă dezavantaje. 8,5% reprezintă non-răspunsurile.

61,8% dintre români consideră că, în calitate de stat membru al UE, România are drepturi egale cu restul statelor membre. 30,5% împărtășesc opinia contrarie, iar 7,7% nu știu sau nu răspund. 77,3% dintre respondenți sunt de părere că România, ca stat membru al Uniunii Europene, are obligații egale cu celelalte state membre, 15,9% sunt de părere contrarie, iar 6,8% nu știu sau nu răspund.

În contextul în care România și SUA au încheiat cu parteneriat strategic în urmă cu peste 20 de ani, 51,6% dintre respondenți sunt de părere că relațiile dintre cele două țări ar trebui să devină și mai apropiate, 37,4% cred că ar trebui să rămână așa cum sunt, 4% să fie mai puțin apropiate și 7% nu știu sau nu răspund.

65,5% dintre români sunt de părere că alianța cu SUA este cea mai bună garanție de securitate pentru România, 22,9% își exprimă dezacordul cu această afirmație, iar 11,6% nu știu sau nu răspund. Un procent de 64,7% dintre români este de părere că România și Ungaria ar trebui să facă mai multe eforturi pentru a-și îmbunătăți relațiile, în timp ce 27,5% sunt în dezacord cu această afirmație și 7,8% nu știu sau nu răspund. Aproape jumătate (47,9%) dintre respondenți consideră că Ungaria nu respectă suveranitatea și unitatea României, 37% sunt în dezacord cu această afirmație și 15,1% nu știu sau nu răspund.

42,7% dintre români consideră că relațiile României cu UE, respectiv cu SUA sunt la fel de importante. 33% dintre respondenți sunt de părere că cea mai importantă relație de colaborare pe plan extern pentru România este cea Uniunea Europeană, în timp ce 19% preferă relația SUA. 5,3% nu știu sau nu răspund la această întrebare.

Prima ediție a „Barometrului de securitate energetică” din România a fost realizată de INSCOP Research la comanda Institutului de Științe Politice și Relații internaționale „Ion I. C. Brătianu” al Academiei Române (ISPRI) și a Laboratorului de Analiză a Războiului Informațional și Comunicare Strategică (LARICS) și a fost lansată vineri la București.

sursa: INSCOP Research



ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Alba24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


Publicitate

EVENIMENT

Serviciul de Informații Externe angajează specialiști în diferite domenii. Condiții specifice și modalitatea de aplicare

Publicat

Serviciul de Informații Externe, SIE, angajează ofițeri operativi, specialiști în analiză strategică, specialiști în domeniile IT, limbi străine, financiar, juridic, resurse umane, psihologie, medical și agenți de protecție. 

Cerinţe specifice pentru operativ:

  • Absolvent cu diplomă de licenţă al unei instituţii de învăţământ superior acreditate.
  • Media de absolvire şi rezultatele obţinute pe parcursul anilor de studiu reprezintă criterii de departajare.
  • Vârsta limită este de 35 de ani.

Pentru angajarea în domeniul operativ candidatul trebuie să dispună de o inteligenţă peste medie, cultură generală de nivel superior, capacitate foarte bună de relaţionare, abilitate de comunicare, exprimare bogată, fluentă şi elevată, atât în vorbire cât şi în scris.
De asemenea, disponibilitatea de a lucra în străinătate este obligatorie.
Acest domeniu necesită creativitate, spontaneitate, adaptabilitate, flexibilitate, spirit organizatoric, capacitate de a evalua şi de a lua decizii, precum şi asumarea responsabilităţii.

  • Exprimarea fluentă într-o limbă de circulaţie internaţională este obligatorie, iar cunoştinţele de limbi străine rare reprezintă un avantaj.
  • Timpul de lucru este flexibil.

Cerinţe specifice pentru analiză strategică:

  • Absolvent cu diplomă de licenţă al unei instituţii de învăţământ superior acreditate.
  • Media de absolvire şi rezultatele obţinute pe parcursul anilor de studiu reprezintă criterii de departajare.

Pentru a ocupa un post în acest domeniu, candidatul trebuie să aibă inteligenţa de nivel superior, cunoştinţe foarte bune de cultură generală, capacitate de analiză, sinteză, elaborare şi interpretare a informaţiei, exprimare clară şi concisă a ideilor.

Necesitatea de perfecţionare pe acest post impune interesul persoanei pentru dezvoltarea continuă, precum şi aptitudini de învăţare şi comunicare de nivel superior.

  • Exprimarea fluentă într-o limbă de circulaţie internaţională este obligatorie.
  • Pentru anumite specializări există posibilitatea desfăşurării activităţii în ture.

Cerinţe specifice pentru specialişti (IT, limbi străine, financiar, juridic, resurse umane, psihologie, medical):

  • Absolvent cu diplomă de licenţă al unei instituţii de învăţământ superior acreditate sau după caz, cu diplomă de bacalaureat al unei instituţii de învăţământ liceal acreditate.
  • Recrutarea şi selecţia se realizează în funcţie de existenţa unor posturi vacante în Serviciu şi are la bază performanţele universitare, licenţele şi acreditările deţinute, precum şi experienţa profesională acumulată în domeniul de specialitate.
  • Domeniul impune capacitate de adaptare, rezistenţă la stres, atenţie concentrată şi distributivă, perseverenţă, dorinţa de perfecţionare continuă, un bun echilibru psihoemoţional, capacitate de a lucra pe proiecte cu asumarea responsabilităţii.
  • Exprimarea fluentă într-o limbă de circulaţie internaţională este obligatorie.

Cerinţe specifice pentru protecţie:

  • Absolvent cu diplomă de bacalaureat al unei instituţii de învăţământ liceal acreditate.
  • Vârsta limită este de 30 de ani.
  • Pentru a ocupa un post în acest domeniu, candidaţii trebuie să aibă memorie vizuală, o bună percepţie a spaţiului şi timpului, aptitudini de comunicare, capacitate de a evalua şi lua decizii, viteză bună de reacţie şi minime abilităţi tehnice.
  • Disponibilitatea de a lucra în exterior este obligatorie.
  • Candidaţii pentru încadrare trebuie să aibă o înălţime de minim 1,70 m şi să fie apţi din punct de vedere al pregătirii fizice, psihologic şi medical.
  • Activitatea se desfăşoară în ture.

Persoanele interesate pot aplica pe siteul SIE.

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

De ce bat clopotele bisericilor catolice din lume, în fiecare zi la ora 12 și care este legătura cu Alba Iulia

Publicat

De la Barcelona, la Roma, Lisabona, Viena, Paris sau Rio de Janeiro, clopotele bisericilor catolice bat exact la ora 12, în amintirea momentului în care Iancu de Hunedoara a salvat Creștinătatea din Europa vestică. 

Victoria acestuia la Belgrad, împotriva armatei turce condusă de Mahomed al II-lea în anul 1456, i-a adus recunoştinţa întregii lumi catolice.

A fost un moment de cotitură în istoria umanității, așa cum o știm astăzi. Sultanul Mahomed al II-lea a mobilizat, pentru cucerirea Belgradului forţe impresionante: circa 150.000 de soldaţi, o artilerie de asediu superioară celei folosite împotriva Constantinopolului şi o flotă ce urma să acţioneze pe Dunăre (60 – 65 de galere şi circa 150 de vase mai mici).

Iancu de Hunedoara şi-a întărit garnizoana cetăţii cu 5.000 de mercenari. Cu sprijinul călugărului franciscan Ioan de Capistrano, care a desfăşurat o intensă propagandă pentru o nouă cruciadă antiotomană, Iancu a reuşit să ridice o oaste de circa 30.000 de oameni, în cea mai mare parte vlahi şi sârbi ortodocşi, şi o flotă improvizată formată din 200 de vase.

”Din 4 iulie 1456, timp de câteva zile, artileria otomană, compusă din 300 de tunuri, a bombardat zidurile oraşului, încercând blocarea aprovizionării acestuia pe Dunăre, cu ajutorul flotei fluviale. La 14 iulie, flota creştină ataca vasele otomane distrugând şapte galere mari şi mai multe mici, provocând dispersarea acestora şi reuşind aprovizionarea cetăţii.

În zilele următoare, forţele terestre comandate de Iancu au reuşit să spargă blocada otomană în zona Zemunului, ocupând poziţii favorabile. La 21 iulie, sultanul a încercat să forţeze victoria printr-un asalt general. De două ori turcii au reuşit să pătrundă în oraş, dar au fost respinşi.

Al treilea atac asupra podului care asigura intrarea în fortăreaţa a fost respins de trupele comandate de Capistrano. Asupra turcilor care puseseră scări de asalt pe ziduri a fost aruncată apă clocotită şi materiale inflamabile.

Noi şi noi detaşamente de „cruciaţi” soseau pe Dunăre în cetate şi, spre seară, au trecut la contraatac, oraşul fiind despresurat. La 22 iulie, armata creştină a trecut Sava, dezlănţuind atacul general.

Tunurile turcilor au fost capturate şi folosite împotriva armatei sultanului, care a fost rănit de o săgeată, fiind salvat de aga ienicerilor, Hassan, care şi-a dat viaţa protejându-l pe sultan cu propriul trup.

La 23 iulie, turcii s-au retras în degringoladă, părăsind tabăra, lăsând în urmă o pradă uriaşă şi foarte mulţi morţi (circa 24.000, după sursele creştine, în timpul asediului, cărora s-au adăugat alţii, în timpul retragerii) şi prizonieri (circa 4.000).

Creştinii au pierdut relativ puţini oameni, circa 3.000 – 4.000”, afirmă istoricul Camil Mureşan în cartea „Ioan de Hunedoara şi vremea sa“.

catedrala romano catolica 2

Concepţia strategică modernă a lui Iancu l-a ajutat să-l înfrângă pe sultan în ciuda raportului de forţe defavorabil creştinilor.

Ca omagiu, papa Calixt al III-lea a elogiat victoria obţinută de Iancu de Hunedoara ca fiind ”cel mai fericit moment al vieţii sale” şi a decretat, printr-o bulă papală emisă pe 6 august 1456, ca toate clopotele bisericilor catolice din Europa să fie trase în fiecare zi la ora 12.00, ”până la sfârșitul veacurilor”.

Această practică, a trasului clopotelor de amiază, este atribuită în mod tradiţional sărbătoririi internaţionale a victoriei în bătălia de la Belgrad, contra oştirii otomane a sultanului Mehmed al II-lea Cuceritorul Constantinopolului.

Iancu de Hunedoara își are mormântul în Catedrala Romano-Catolică Sfântul Mihail din Alba Iulia, vizitat anual de mii de turiști. Puțină lume știe însă că trupul domnitorului nu se mai află acolo, mormântul fiind jefuit și devastat de mai multe ori pe parcursul Evului Mediu, cu prilejul unor invazii.

Sursa: adevărul.ro, agerpres

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

GRAFIC: Incidența pe județe a cazurilor COVID: Situația din Alba. Date oficiale din 25 octombrie

Publicat

Grupul de Comunicare Strategică a transmis duminică, 25 octombrie, situația incidenței cazurilor COVID pe județe, actualizată.

Județele cu incidență de peste 3 infectări la mia de locuitori în ultimele 14 zile sunt Alba (3,69), Cluj (3,33), Harghita (3,3) și Sălaj (3,01).

Capitala depășește și ea acest indice: 3,35.

Harta județelor cu incidență de peste 3 la mia de locuitori

Mai multe județe au depășit pragul de 1,5 infectări la mie și se apropie și ele de acest prag.

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

3.855 de cazuri noi de COVID-19 au fost confirmate în România, în ultimele 24 de ore. Situația actualizată în 25 octombrie

Publicat

Până astăzi, 25 octombrie, pe teritoriul României, au fost confirmate 209.648 de cazuri de persoane infectate cu noul coronavirus (COVID – 19).

149.741 de pacienți au fost declarați vindecați.

În urma testelor efectuate la nivel național, față de ultima raportare, au fost înregistrate 3.855 cazuri noi de persoane infectate cu SARS – CoV – 2 (COVID – 19), acestea fiind cazuri care nu au mai avut anterior un test pozitiv.

Până astăzi, 6.391 de persoane diagnosticate cu infecție cu COVID-19 au decedat.

73 de decese

În intervalul 24.10.2020 (10:00) – 25.10.2020 (10:00) au fost raportate 73 de decese (37 bărbați și 36 femei), ale unor pacienți infectați cu noul coronavirus, internați în spitalele din Alba, Arad, Bacău, Bihor, Bistrița-Năsăud, Botoșani, Călărași, Caraș-Severin, Constanța, Covasna, Dâmbovița, Dolj, Galați, Gorj, Harghita, Hunedoara, Maramureș, Olt, Prahova, Sibiu, Timiș, Vaslui, Vrancea și Municipiul București.

Dintre acestea, 3 decese au fost înregistrate la categoria 40-49 de ani, 7 decese la categoria de vârstă 50-59 de ani, 16 decese la categoria de vârstă 60-69 ani, 24 decese la categoria de vârstă 70-79 ani și 23 decese la categoria de peste 80 de ani.

71 dintre decesele înregistrate sunt ale unor pacienți care au prezentat comorbidități, 1 pacient decedat nu a prezentat comorbidități, iar pentru 1 pacient decedat nu au fost raportate comorbidități până în prezent.

În unitățile sanitare de profil, numărul total de persoane internate cu COVID-19 este de 10.482. Dintre acestea, 828 sunt internate la ATI.

Câte teste au fost prelucrate în total

Până la această dată, la nivel național, au fost prelucrate 3.055.989 de teste. Dintre acestea, 19.292 au fost efectuate în ultimele 24 de ore, 11.948 în baza definiției de caz și a protocolului medical și 7.344 la cerere.

De asemenea, de la ultima informare făcută de GCS, au fost raportate și rezultatele a 54 de teste prelucrate anterior ultimelor 24 de ore și transmise până la data de 25 octombrie.

Pe teritoriul României, 26.043 de persoane confirmate cu infecție cu noul coronavirus sunt în izolare la domiciliu, iar 9.907 persoane se află în izolare instituționalizată. De asemenea, 55.355 de persoane se află în carantină la domiciliu, iar în carantină instituționalizată se află 51 de persoane.

În ultimele 24 de ore, au fost înregistrate 1.996 de apeluri la numărul unic de urgență 112.

Ca urmare a încălcării prevederilor Legii nr. 55/2020 privind unele măsuri pentru prevenirea și combaterea efectelor pandemiei de COVID-19, polițiștii și jandarmii au aplicat, în ultimele de 24 de ore 7.465 de sancţiuni contravenţionale, în valoare de 1.332.740 lei.

De asemenea, prin structurile abilitate ale Poliției, au fost constatate, ieri, 9 infracțiuni pentru zădărnicirea combaterii bolilor, faptă prevăzută și pedepsită de art. 352 Cod Penal.

Nr. crt.

Județ

Număr de cazuri confirmate(total)

Număr de cazuri nou confirmate

1.

Alba

4163

227 (corect 86)

2.

Arad

4487

107

3.

Argeș

6481

57

4.

Bacău

7371

79

5.

Bihor

5431

151

6.

Bistrița-Năsăud

2297

62

7.

Botoșani

2720

46

8.

Brașov

8677

97

9.

Brăila

3180

25

10.

Buzău

3592

46

11.

Caraș-Severin

2297

28

12.

Călărași

1446

53

13.

Cluj

7430

164

14.

Constanța

4961

96

15.

Covasna

1950

56

16.

Dâmbovița

5867

110

17.

Dolj

5382

164

18.

Galați

5836

37

19.

Giurgiu

1674

13

20.

Gorj

2663

23

21.

Harghita

2575

47

22.

Hunedoara

3709

26

23.

Ialomița

1907

29

24.

Iași

9435

144

25.

Ilfov

5430

102

26.

Maramureș

3587

65

27.

Mehedinți

1945

31

28.

Mureș

4191

137

29.

Neamț

5474

82

30.

Olt

3107

62

31.

Prahova

8888

164

32.

Satu Mare

1416

41

33.

Sălaj

2092

100

34.

Sibiu

4349

150

35.

Suceava

8635

78

36.

Teleorman

2735

10

37.

Timiș

7338

160

38.

Tulcea

1360

17

39.

Vaslui

4571

55

40.

Vâlcea

4363

129

41.

Vrancea

3264

30

42.

Mun. București

31231

555

43.

141

TOTAL

209.648

3.855

 

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate