Connect with us
Publicitate

ACTUALITATE

BNR a decis să păstreze dobânda politică monetară la 2,25% pe an. Cât a crescut rata anuală a inflației


Publicat

bnr banca nationala a romaniei

Consiliul de administraţie al Băncii Naţionale a României a hotărât, miercuri, menținerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 2,25 la sută pe an, transmite instituţia, într-un comunicat de presă.

De asemenea, BNR a mai stabilit menţinerea ratei dobânzii pentru facilitatea de depozit la 1,25 la sută pe an, iar rata dobânzii aferente facilității de creditare la 3,25 la sută pe an.

Vor fi păstrate şi nivelurile actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii aplicabile pasivelor în lei şi în valută ale instituţiilor de credit.

“Deciziile Consiliului de administraţie al BNR au ca scop asigurarea și menținerea stabilității prețurilor pe termen mediu, într-o manieră care să contribuie la realizarea unei creşteri economice sustenabile şi în condiţiile prezervării stabilităţii financiare. Consiliul de administrație subliniază că mixul echilibrat de politici macroeconomice și evoluţia reformelor structurale sunt esențiale pentru menținerea stabilității macroeconomice și întărirea capacității economiei românești de a face față unor eventuale evoluții adverse”, transmite BNR.

Rata anuală a inflației a înregistrat o creştere semnificativă în luna ianuarie 2018, până la 4,32 la sută, de la 3,32 la sută în decembrie 2017, urmată în luna februarie de o creştere la 4,72 la sută, uşor sub nivelul prognozat, precizează BNR.

Principalele cauze țin de efectele de bază asociate reducerilor și eliminărilor de impozite indirecte şi taxe nefiscale în perioada similară a anului anterior, dar şi de majorările recente ale tarifelor la energia electrică, gaze naturale și energie termică, precum şi de creşterea preţului combustibililor, potrivit sursei citate.

“Rata anuală a inflației CORE2 ajustat şi-a accelerat ascensiunea, până la 2,8 la sută în ianuarie şi 2,9 la sută în februarie 2018, de la 2,4 la sută în decembrie 2017. Majorarea reflectă acumularea progresivă de presiuni inflaționiste pe partea cererii și pe cea a costurilor, dar și influențele cursului de schimb al leului, receptate prioritar de segmentul prețurilor serviciilor.

Rata medie anuală a inflației IPC a continuat să crească până la 1,7 la sută în ianuarie şi 2,1 la sută în februarie 2018, de la 1,3 la sută în luna decembrie 2017; calculată pe baza indicelui armonizat al preţurilor de consum, media anuală a crescut la 1,6 la sută în februarie, de la 1,1 la sută în luna decembrie 2017.

Creșterea economică a decelerat în trimestrul IV 2017, conform aşteptărilor, dinamica sa anuală rămânând, totuși robustă, la 6,9 la sută, după nivelul de 8,8 la sută atins în trimestrul III, ce a reprezentat maximul perioadei post-criză.

Pe partea cererii, principalul determinant al creşterii economice a continuat să fie consumul gospodăriilor populaţiei, deși cu o contribuție diminuată, în timp ce un aport pozitiv în creștere a fost adus de formarea brută de capital fix, care a atins cel mai mare nivel din 2015. Exportul net și-a mărit în schimb contribuția negativă la avansul PIB. Pe partea ofertei, creşterea economică a beneficiat de o susţinere cvasigenerală (servicii, industrie, construcţii, impozite nete).

Pe ansamblul anului 2017, creșterea economică a accelerat la 7 la sută, în condițiile dinamizării semnificative a cererii interne, dar și a unui aport negativ în creştere a exportului net, care a avut ca implicaţii inclusiv majorarea la 3,4% a ponderii deficitului de cont curent în PIB.

Datele statistice aferente lunii ianuarie 2018 relevă menținerea la un nivel deosebit de ridicat a dinamicii anuale a producției industriale, precum și a celei aferente activității de comerț și servicii, concomitent însă cu temperarea ritmului anual de creştere a salariului net real.

Condițiile monetare au continuat să-și atenueze caracterul acomodativ în trimestrul I 2018, în contextul creşterii uşoare a cotaţiilor relevante ale pieţei monetare şi al relativei stabilităţi a cursului de schimb al leului. Pe ansamblul primelor două luni ale anului 2018, dinamica anuală a creditului acordat sectorului privat s-a menţinut la nivelul mediei trimestrului IV 2017. Componenta în lei a continuat să şi mărească ponderea în creditul total, până la 62,9 la sută la sfârşitul lunii februarie (de la un minimum de 35,6 la sută în mai 2012). Pe ansamblul anului 2017 dinamica nominală a creditului acordat sectorului privat (5,6 la sută) s-a situat sub ritmul anual de creştere economică, gradul de intermediere financiară continuând astfel să se reducă.

Cele mai recente evaluări reconfirmă perspectiva continuării creșterii și a plafonării ulterioare a ratei anuale a inflaţiei deasupra intervalului țintei pe orizontul foarte scurt de timp, în linie cu prognoza pe termen mediu din februarie 2018, care indică revenirea acesteia spre finalul anului curent la limita superioară a intervalului”, precizează BNR, în comunicatul de presă.



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Alba24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


Publicitate

ECONOMIE

ANCPI: A scăzut numărul imobilelor vândute în aprilie. Situația tranzacțiilor de construcții și terenuri în Alba și în țară

Publicat

blocuri apartamente 2

În luna aprilie 2021 au fost vândute, la nivelul întregii țări, 55.569 de imobile, cu 28.548 mai multe față de perioada similară a anului 2020, potrivit celor mai recente date comunicate de Agenţia Naţională de Cadastru şi Publicitate Imobiliară (ANCPI).

În județul Alba, au fost vândute 435 de imobile, mai puține față de luna martie.

Statistica ANCPI arată că numărul caselor, terenurilor și apartamentelor care au făcut obiectul contractelor de vânzare-cumpărare în luna aprilie 2021 este cu 7.322 mai mic față de luna martie, la nivel național.

Cele mai multe vânzări de imobile au fost înregistrate, în aprilie 2021, în București – 9.365, Ilfov – 3.243 și Timiș – 3.144. Județele cu cele mai puține imobile vândute în aceeași perioadă sunt Covasna – 175, Călărași – 290 și Teleorman – 355.

Numărul ipotecilor, la nivel național, în aprilie 2021, a fost de 26.025, cu 3.180 mai mare față de aprilie 2020. Cele mai multe operațiuni de acest gen au fost înregistrate în București – 4.490, Dolj – 2.130 și Ilfov 1.903. La polul opus se află județele Covasna – 60, Sălaj – 63, și Harghita – 65.

Județele în care au fost vândute cele mai multe terenuri agricole în a patra lună a anului 2021 sunt  Arad – 672, Caraș Severin – 598 și Buzău – 450.

Situația în Alba

În județul Alba, numărul imobilelor vândute în martie este de 435 (576 în martie, 626 în februarie), din care 150 de case și apartamente (228 în martie, 172 în februarie) și 96 terenuri agricole (78 în martie, 161 în februarie).

Au fost înregistrate 208 de ipoteci (258 în martie, 179 în februarie), 121 dintre ele pentru terenuri cu construcții (107 în martie, 72 în februarie).

sursă: ancpi.ro

Citeste mai mult
Publicitate

ACTUALITATE

Cele mai importante amenințări cibernetice în limba română. Raport anual, realizat la nivelul UE

Publicat

Agenția Uniunii Europene pentru Securitate Cibernetică a publicat raportul anual al amenințărilor în limba română.

Acest raport anual lansat de Agenția Uniunii Europene pentru Securitate Cibernetică (ENISA) oferă o prezentare generală cu privire la amenințările din zona securității cibernetice, prezentând cele mai importante subiecte la care se face referire în toate celelalte rapoarte ENISA Threat Landscape.

De asemenea, un top realizat de ENISA cu primele 15 amenințări care ne-au vizat în 2020, dar și concluzii și recomandări.

ENISA a mers mai departe și a ales să ofere o variantă de raport în limba română și pentru rapoartele strategice, respectiv tehnice ale amenințărilor prezente în 2020.

Cele mai importante 15 amenințări sunt descrise pe larg în documentul care poate fi consultat AICI.

Pe primele locuri se află malware, atacurile online, pishing, atacurile asupra aplicațiilor web, furtul de indentitate, șantajul digital, criptojacking și spionajul cibernetic.

Sursă: Cert.ro

 

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

„Marea asfaltare”, în Apuseni: 50 de km din DN 75, între Bistra și Ocoliș, reabilitați printr-o investiție de 17,8 milioane lei

Publicat

Un sector în lungime de 50 de kilometri din drumul național DN 75, ce trece prin orașul Baia de Arieș și comunele Bistra, Lupșa, Sălciua, Poșaga și Ocoliș din Munții Apuseni, va fi asfaltat printr-o investiție de peste 17,8 milioane de lei. 

Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR), prin Direcția Regională de Drumuri și Poduri (DRDP) Cluj a lansat marți, 11 mai, în Sistemul Electronic de Achiziții Publice (SEAP) o licitație pentru executarea de covoare asfaltice la cald, cu mixtură asfaltică tip BA16 de 6 cm, cu frezare, pe drumul național DN 74, între km 85+000 și km 135+000.

Valoarea totală este estimată la 17.868.799,73 de lei, fără TVA.

Potrivit caietului de sarcini, lucrarea este prevăzută a se executa în planul de întreținere periodică a drumurilor publice în anul 2021, durata de execuție a lucrărilor fiind de 2 luni.

Sectorul de drum studiat se află pe raza județului Alba și aparține de drumul național DN 75 care face legătura între localitatea Ștei, județul Bihor și localitatea Mihai Vieazul, județul Cluj și care se află în administrarea Direcției Regionale de Drumuri și Poduri Cluj.

Contractul este împărțit pe trei loturi, respectiv:

  • Lotul 1 – DN 75 km 85+000- km 101+595 (între Bistra și Baia de Arieș) 

 

Potrivit caietului de sarcini, traseul studiat se întinde pe raza comunelor Bistra, Lupșa și a orașului Baia de Arieș. În prezent, pe sectoarele analizate au apărut o serie de degradări pe suprafețe întinse (fisuri, crăpături, etc.) care creează disconfort asupra conducătorilor auto.

Traseul are un caracter sinuos, urmând meandrele râului Arieș, cu porțiuni cu aliniamente scurte racordate prin curbe cu raze destul de mici.

Lungimea traseului este de 16.595 m, având o suprafață (incluzând partea carosabilă cu supralărgiri și suprafața până în borduri (în localități) de 106.055,47 mp.

  • Lotul 2 – DN 75 km 101+595- km 119+303 (între Baia de Arieș și Sălciua)

Traseul studiat se întinde pe raza orașului Baia de Arieș și a comunei Sălciua. În prezent, pe sectoarele analizate au apărut o serie de degradări pe suprafețe întinse (fisuri, crăpături, etc.) care creează disconfort asupra conducătorilor auto.

Traseul are un caracter sinuos, urmând meandrele râului Arieș, cu porțiuni cu aliniamente scurte racordate prin curbe cu raze destul de mici.

Lungimea traseului este de 17.708  m, având o suprafață (incluzând partea carosabilă cu supralărgiri și suprafața până în borduri (în localități) de 112.117,40 mp.

  • Lotul 3 – DN 75 km 119+303- km 135+000 (între Sălciua și Ocoliș – limita cu județul Cluj)

Traseul studiat se întinde pe raza a trei comune, Sălciua, Poșaga și Ocoliș. În prezent, pe sectoarele analizate au apărut o serie de degradări pe suprafețe întinse (fisuri, crăpături, etc.) care creează disconfort asupra conducătorilor auto.

Traseul are un caracter sinuos, urmând meandrele râului Arieș, cu porțiuni cu aliniamente scurte racordate prin curbe cu raze destul de mici.

Lungimea traseului este de 15.615  m, având o suprafață (incluzând partea carosabilă cu supralărgiri și suprafața până în borduri (în localități) de 98.040,08 mp.

Citeste mai mult
Publicitate

EDUCAȚIE

VIDEO: Profesor universitar din Cluj, condamnat la închisoare. A luat bani de la zeci de studenți pentru a-i trece la examene

Publicat

Ardelean Ioan, profesor la Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca, a fost condamnat definitiv la trei ani de închisoare cu executare pentru luare de mită. Mai exact, procurorii au reușit să probeze 43 de acte materiale, în care profesorul a primit bani de la studenți pentru a-i trece la disciplinele „Mecanisme I” sau „Mecanisme II”.

Modalitatea de prindere a profesorului, care în mare parte primea mita sub formă bancnotelor de 50 de euro, a fost una foarte complexă. Au fost folosite persoane sub acoperire, supraveghere audio video și în final un flagrant, în biroul profesorului, în care au descoperit mai multe plicuri cu bancnote euro.

Faptele pentru care profesorul a fost condamnat s-au petrecut în luna septembrie a anului 2017, iar o primă condamnare a venit în luna octombrie a anului 2020. Atunci judecătorii Tribunalului Cluj l-au condamnat la trei ani de închisoare cu suspendare.

În urma primei decizii, procurorii au făcut apel, iar dosarul s-a mutat pe rolul instanței superioare, la Curtea de Apel Cluj, unde magistrații au schimbat sentința și l-au condamnat la închisoare cu executare.

În motivarea instanței de fond este descris pas cu pas modul în care anchetatorii au obținut probele împotriva profesorului. Aceștia au chemat la audieri studenți, au obținut un mandat pentru supraveghere ambientală foto – video dar au folosit și investigatori sub acoperire.

Mai mult de atât din câte se pare, fenomenul era atât de cunoscut la nivelul studenților, încât la un moment dat, când doi studenți au mers la un xerox din apropierea unității de învățâmânt pentru a cumpara două plicuri, vânzătoarea le-a zâmbit, fapt care i-a dus pe cei doi cu gândul că practica este una cunoscută.

Modul de operare

”mecanismul folosit de către inculpatul Ioan Ardelean pentru desfășurarea activității ilicite, consta în aceea că studentul interesat de promovarea examenului se prezenta la biroul profesorului înainte de susținerea examenului având banii într-un plic pe care menționa numele, anul, specializarea și disciplina la care dorește să promoveze, plic pe care îl oferă profesorului care comunica studentului un subiect de examen pentru a-l pregăti iar în momentul susținerii examenului oral, studentul susținea subiectul de examen primit de la profesor cu ocazia predării banilor, indiferent de subiectul trecut pe biletul extras.

De la caz la caz, au existat situații în care modul de operare a fost oarecum diferit, după cum se va detalia în cele ce urmează însă numitorul comun a fost că predarea banilor se realiza anterior examenului, în biroul profesorului în plicuri albe sau foi de examen, suma a fost constantă, 50 euro sau echivalentul în lei și toți studenții care au achitat suma amintită, au trecut examenul”, se arată în motivarea pe scurt a instanței de fond.

Ce au reținut procurorii

S-a reținut în esență sub aspectul stării de fapt aceea că la data de 02.09.2017 inculpatul Ioan Ardelean, în calitate de profesor în cadrul Universității Tehnice din Cluj-Napoca a primit în biroul său sume de bani de la un număr de 10 studenți, totalizând 400 de euro (câte 50 euro de la un număr de 8 studenți) și 450 de lei (200 lei respectiv 250 lei de la un număr de 2 studenți), în legătură cu examenul ce trebuia susținut de către acești studenți la data de 02.09.2017 la disciplinele„Mecanisme I” sau „Mecanisme II” , respectiv pentru ca inculpatul să le acorde acestora note de trecere la respectivele examene iar în intervalul 04-09.07.2017, în calitate de profesor în cadrul Universității Tehnice din Cluj-N_____, a primit în biroul său sume de bani de la un număr de 33 studenți suspecți, totalizând 1.500 euro (câte 50 euro de la un număr de 30 studenți suspecți) și 600 lei (câte 200 lei de la un număr de 3 studenți suspecți), în legătură cu examenul ce trebuia susținut de către acești studenți la data de 09.07.2017 la disciplinele„Mecanisme I” sau „Mecanisme II” , respectiv pentru ca inculpatul să le acorde acestora note de trecere la respectivele examene, ulterior însușindu-și acești bani, în condițiile în care toți studenții în cauză au promovat examenul, se mai arată în documentul citat.

După mai bine de trei ani de la momentul flagrantului, profesorul a fost condamnat. Curtea de Apel Cluj a dat decizia finală, în data de 7 mai 2021.

” Admite apelul declarat de Parchetul de pe lângă Tribunalul Cluj împotriva sentinţei penale nr. 295 din data de 12 octombrie 2020 a Tribunalului Cluj şi a încheierii de îndreptare a erorii materiale din data de 28.01.2021. Desfiinţează sentinţa penală nr. nr. 295 din data de 12 octombrie 2020 cu privire la modalitatea de executare a pedepsei aplicate inculpatului A.I. şi cu privire la dispoziţiile privind confiscarea specială şi confiscarea extinsă, şi, pronunţând o nouă hotărâre în aceste limite: Menţine pedeapsa de 3 ani închisoare aplicată inculpatului A.I. pentru comiterea infracţiunii de luare de mită în formă continuată (…) şi dispune executarea acesteia în regim de detenţie.

(…) dispune confiscarea specială de la inculpatul A.I.a sumelor de 1050 lei şi 1900 euro dobândite prin săvârşirea infracţiunii de luare de mită. În temeiul art. 1121 alin. 1 lit. m şi al. 2 C.pen. dispune confiscarea extinsă de la inculpatul A.I.a sumei de 11750 euro. Desfiinţează în totalitate încheierea de îndreptare a erorii materiale din data de 28.01.2021. Menţine restul dispoziţiilor sentinţei penale atacate. Respinge ca nefondat apelul declarat de inculpatul A.I.împotriva aceleiaşi sentinţe. Obligă inculpatul la plata sumei de 400 lei cheltuieli judiciare în apel restul cheltuielilor judiciare avansate de stat în apel rămânând în sarcina statului. Definitivă. Pronunţată în şedinţa publică din data de 7 mai 2021”, se arată în minuta pe scurt a Curții de Apel Cluj.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate

Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate