BOBOTEAZA: Semnificații, tradiții, superstiții. Ce nu ar fi bine să faci în 6 ianuarie. La ce se folosește agheasma mare

Boboteaza – 6 ianuarie: în această dată, Biserica sărbătorește Botezul Domnului. Reprezintă botezul în apa Iordanului a Mântuitorului Iisus Hristos de către Sfântul Ioan Botezătorul. În această perioadă, preoții sfințesc apele.

În amintirea botezului lui Iisus Hristos în Iordan şi a arătării Sfintei Treimi în ziua Bobotezei (6 ianuarie) se săvârşeşte slujba Agheasmei mari sau sfinţirea cea mare a apei. Atât în Vechiul cât şi în Noul Testament, apa este un element de regenerare a creaţiei, şi prin Botezul Său, Iisus a sfinţit natura apelor.

Citește și BOBOTEAZA 2023: Slujbele de sfințire a apei la Catedrala Încoronării din Alba Iulia. Detalii pentru credincioși

Sărbătoarea Botezului Domnului se mai numeşte şi „Arătarea Domnului” sau „Epifania”.

Hristos se face cunoscut acum, la Botezul său în Iordan de către Sfântul Ioan Botezătorul, şi nu la naşterea Sa. Acum Botezătorul, care nu ştia cine este Hristosul, Îl descoperă şi Îl mărturiseşte:

„Şi eu nu-L ştiam; dar ca să fie arătat lui Israel, de aceea am venit eu, botezând cu apă. Şi a mărturisit Ioan zicând: Am văzut Duhul coborându-Se, din cer, ca un porumbel şi a rămas peste El. Şi eu nu-L cunoşteam pe El, dar Cel ce m-a trimis să botez cu apă, Acela mi-a zis: Peste Care vei vedea Duhul coborându-Se şi rămânând peste El, Acela este Cel ce botează cu Duh Sfânt. Şi eu am văzut şi am mărturisit că Acesta este Fiul lui Dumnezeu” (Ioan 1; 33, 34).

Vezi și BOBOTEAZA: Tradiții, obiceiuri, superstiții. Nu trebuie să te speli pe cap. Ce păţeşti dacă aluneci pe gheaţă

Pentru că Botezul Domnului se mai numeşte şi Arătarea Domnului, este bine să ştim, spune părintele Cleopa, că arătările Domnului în această lume sunt două. Una este cea de acum care s-a împlinit la Botez. Cea de-a doua este aceea care are să vină şi care se va face cu slavă mare la sfârşitul lumii.

Boboteaza: semnificații. Puterea agheasmei

Boboteaza este o tradiţie veche în sânul Bisericii, prăznuirea ei fiind consemnată începând cu din secolul al III-lea. Încă de la început era considerată alături de Paşte şi Crăciun, una dintre cele mai importante sărbători din lumea creştină.

Pentru cei care cred, puterea agheasmei este foarte mare. Ea se ia spre sănătatea sufletului şi a trupului. Se foloseşte la sfinţirea locaşului de cult, la sfinţirea vaselor bisericeşti, la sfinţirea veşmintelor liturgice, a caselor în care locuim, a izvoarelor de apă şi a grădinilor roditoare, potrivit Agerpres.

Citește și Calendar Ortodox 2023: TOATE sărbătorile importante din fiecare lună a anului: Zilele sfinților, zile de post, dezlegări

În Biserică, Botezul este una din Tainele instituite direct de Iisus Hristos şi practicate de Apostoli ca fiind actul de inţiere în istoria mântuirii şi de intrare în Biserică:

„Datu-Mi-s-a toată puterea, în cer şi pe pământ. Drept aceea, mergând, învăţaţi toate neamurile, botezându-le în numele Tatălui şi al Fiului şi al Sfântului Duh, Învăţându-le să păzească toate câte v-am poruncit vouă, şi iată Eu cu voi sunt în toate zilele, până la sfârşitul veacului. Amin”. (Mt 28, 18-20)

Vezi și Agheasma Mare, apa sfinţită la slujba de Bobotează. Credinţe populare şi semnificaţii religioase

„Credinţa şi botezul sunt două condiţii ale mântuirii şi sunt legate, de nedespărţit, una de alta”, spune Sfântul Vasile cel Mare.

„Pe de o parte, credinţa se desăvârşeşte prin botez; iar pe de altă parte, botezul se întemeiază pe credinţă; ambele sunt depline (prin invocarea) aceloraşi nume. Pentru că după cum credem în Tatăl şi în Fiul şi în Sfântul Duh, la fel ne şi botezăm în numele Tatălui şi al Fiului şi al Sfântului Duh. Mărturisirea precede credinţa, care duce la mântuire, însă botezul, cel ce pecetluieşte asentimentul nostru, îl urmează de aproape” – Vasile cel Mare, Despre Sfântul Duh.

Boboteaza: la ce se folosește apa sfințită

În ziua de 6 ianuarie, preoţii sfinţesc apele, iar cu apa sfinţită oamenii îşi stropesc casele şi animalele. Restul de agheasmă pe care o primesc de la preot când vine cu Iordanul o păstrează în sticle, pentru leac.

În satele de pe malul unei ape, în timpul slujbei de Bobotează, s-a împământenit obiceiul ca preotul să arunce o cruce de lemn în apa rece, uneori îngheţată, iar câţiva feciori curajoşi sar după ea şi o aduc înapoi.

Citește și SFÂNTUL IOAN 2023: MESAJE şi FELICITĂRI de SFÂNTUL IOAN Botezătorul. Felicitări pentru Ion, Ioana, Nelu, Oana

În tradiția românească, în unele zone, se practicau ritualuri de alungare a spiritelor rele din gospodării şi animale; unii îşi afumă grajdurile şi vitele pentru a alunga duhurile rele din acestea, alţii aprind focuri pe câmp sau cântă melodii însoţite de strigături şi zgomote.

Apa sfinţită sau agheasma este elementul cel mai important al sărbătorii de Bobotează. Preoţii spun despre aceasta că este sfinţită şi capătă proprietăţi supranaturale prin intervenţia directă a Duhului sau Spiritului Sfânt.

Cel mai bun argument pentru a susţine sfinţenia acestei ape este faptul că aceasta nu se alterează în timp, păstrându-şi calităţile chiar şi un an sau doi.

După sfințirea apei, credincioșii duc acasă o sticlă de agheasmă, pentru a-i feri de boli şi de rele tot anul ce vine.

Boboteaza: tradiții, superstiții

Boboteaza este, simbolic şi o sărbătoare a purificării naturii de forţele răului, prin apa sfinţită.

• în anumite zone ale ţării, se fac previziuni despre condiţiile meteorologice din acest an, dacă acestea vor fi sau nu favorabile recoltei: dacă plouă, urmează o iarnă lungă, iar timpul frumos prezice o vară frumoasă; dacă bate crivățul, este semn că vor fi roade bogate, iar dacă va curge apa din streașină, se va face vin bun; dacă de Bobotează pomii sunt îmbrăcați în promoroacă, va fi belșug și sănătate
• se crede că, atunci când preotul bagă sau aruncă crucea în apă, dracii ies de unde s-au ascuns şi fug pe câmp, dar nu pot fi văzuţi de oameni, ci doar de lupi, care îi urmăresc şi îi sfâşie
• nu este bine să lași haine la uscat, căci diavolii își caută scăpare, ascunzându-se sub ele
• două săptămâni după Bobotează nu se recomandă să speli în pârâuri rufele sau cămășile, căci diavolii abia așteaptă să se agațe de ele; râurile, fluviile şi lacurile sunt purificate acum; femeile nu au voie să spele rufe în apele curgătoare vreme de opt zile, iar aceste ape rămân sfinţite trei-şase săptămâni
• fetele care cad pe gheaţă în ziua de Bobotează se vor mărita în acel an, potrivit credinţei populare
• fetele care doresc să îşi viseze ursitul trebuie să „fure” sau să accepte de la preot un firicel de busuioc sfinţit; se spune că dacă îl vor ţine în sân sau îl vor pune sub perna înainte de a adormi, dar şi dacă postesc şi se roagă Sfântului Ioan în ajun de Bobotează, îl vor vedea în vis pe cel cu care le este hărăzit să se căsătorească
• în alte zone, se spune că pentru a-şi visa alesul, fetele trebuie să mănânce o turtă frământată doar cu 9 degete, din 8 linguri de făină şi o lingură de sare şi să-şi lege pe inelar un fir roşu de mătase
• agheasma luată de la preot în ziua de Bobotează ajută la curăţarea gospodăriei de diavoli, moroi, șerpi, purici, boli, dar și de influența oamenilor malefici, precum favorizarea unor recolte bogate
• spre seară, vânătorii şi pădurarii trag cu puşca peste oglinda apei, pentru alungarea duhurile rele, care se spune că sunt cuibărite în apă
•  potrivit tradiţiei ortodoxe, agheasma se bea dimineaţa, înainte de micul dejun, în zilele de post, de sărbători sau la ceas de boală sau de mare necaz
• sfinţirea apei se făcea într-un loc special amenajat lângă o fântână sau o apă curgătoare; din agheasma binecuvântată în această zi obişnuiau să bea toţi membrii familiei, iar o parte se punea şi în mâncarea vitelor, pentru ca şi acestea să fie sănătoase
• se spune că Boboteaza este dricul iernii; după gerul mare, tradiţional, zilei de Bobotează, iarna se pregăteşte să plece
• cu agheasmă, adunată de la trei biserici, se stropesc ogoarele, pâinea făcută în casă şi portofelul, care conţine cel puţin trei bancnote noi, pentru ca sporul să nu fie alungat din casă de gândurile rele ale duşmanilor
• tradiţia spune că Boboteaza este momentul când cerurile se deschid, iar îngerul păzitor dezvăluie tinerilor care le este norocul şi ursita în dragoste.

Boboteaza: Secretul agheasmei

Secretul stă, însă, spun oamenii de ştiinţă, în faptul că apa respectivă intră în contact cu argint, prin scufundarea crucii, şi cu busuiocul, ambele având proprietăţi antimicrobiene.

Argintul, introdus chiar pentru scurtă vreme în apă, omoară bacteriile de putrefacţie şi algele microscopice care se află în ea sau creează un mediu în care acestea nu se pot dezvolta.

Vezi și VIDEO: Minunea apei din Israel. De Bobotează, râul Iordan îşi schimbă cursul

Busuiocul este şi el cunoscut ca fiind o plantă cu proprietăţi antiseptice, iar cele două, în combinaţie, fac ca apa sfinţită să se conserve mult mai bine.

Busuiocul este şi el recunoscut pentru calităţile sale de vindecare a anumitor afecţiuni. Potrivit specialiștilor în medicina naturistă părţile aeriene ale plantei de busuioc prezintă importanţă atât în medicina umană, cât şi în cea veterinară.

Principiile sale active acţionează antiseptic intestinal, stimulează digestia, antimetic, antiinflamator renal şi intestinal, antiseptic pulmonar, antifungic, febrifug. La om e folosit în colici intestinale, balonări intestinale, vomă, gripă, răceală, bronşită acută şi cronică, dureri de cap, ulcer gastric, infecţii urinare, anorexie, diaree etc.

Ajunul Bobotezei: post negru

Prin tradiţie, se ţine post negru (sau zi de sec) în Ajunul Bobotezei. Se spune că cei care reuşesc să nu mănânce şi să nu bea nimic în această zi vor avea parte de noroc, sănătate şi binecuvântare de la Dumnezeu pe tot parcursul anului.

După ce iau agheasma de la preot, fetele tinere obişnuiesc să se îmbăieze de trei ori în râu sau să-şi toarne apă pe cap simbolic. Precum s-a adunat poporul la malurile Iordanului, tot aşa se vor strânge peţitorii la uşa fetei respective.

Pe vremuri se obişnuia ca, în Ajunul Bobotezei, să se pregătească o masă bogată, asemănătoare cu cea din Ajunul Crăciunului, cu 12 feluri de mâncare: colivă, bob fiert, fiertură de prune sau perje afumate, sarmale umplute cu crupe, borş de „burechiuşe” sau „urechiuşele babei” (fasole albă cu colţunaşi umpluţi cu ciuperci), borş de peşte, peşte prăjit, plăcinte de post umplute cu tocătură de varză acră, plăcinte cu mac.

Masa era sfinţită de preot, care umbla din casă în casă cu „Iordanul” sau „Chiralesa”. Exista credinţa că, strigând „Chiralesa”, care înseamnă „Doamne, miluieşte!”, oamenii capătă putere, toate relele fug şi anul va fi curat până la Sfântul Andrei (30 noiembrie).

După sfinţirea mesei, o parte din mâncare se dădea animalelor din gospodărie, pentru a fi fertile şi protejate de boli.