Connect with us
Publicitate

ACTUALITATE

BOBOTEAZA: Tradiții, obiceiuri, superstiții. Nu trebuie să te speli pe cap. Ce păţeşti dacă aluneci pe gheaţă


Publicat

În fiecare an, pe 6 ianuarie, preoţii sfinţesc apele, iar cei care se stropesc sau se îmbăiază în apa sfinţită sunt feriţi de rele şi de boli. Totuşi, dacă stropirea cu agheasmă este permisă, nu este bine să te speli pe cap sau să speli haine, pentru că „se spurcă apele”, potrivit superstiţiilor din popor.

Apa are o semnificaţie specială în această zi; se spune că apa sfinţită luată are puteri miraculoase, astfel, în ziua de Bobotează nu se spală rufe.

De asemenea, se spune că nu e bine să te speli pe cap, pentru că se murdăreşte apa sfinţită. Unii bătrâni spun că dacă te vei spăla pe cap în ziua de Bobotează, o să ai dureri de cap tot anul.

Citește și SFÂNTUL IOAN 2020: MESAJE şi FELICITĂRI de SFÂNTUL IOAN Botezătorul. Felicitări pentru Ion, Ioana, Nelu, Oana

În ziua de 6 ianuarie, preoţii sfinţesc apele, iar cu apa sfinţită oamenii îşi stropesc casele şi animalele. Restul de agheasmă pe care o primesc de la preot când vine cu Iordanul o păstrează în sticle, pentru leac.

În satele de pe malul unei ape, în timpul slujbei de Bobotează, s-a împământenit obiceiul ca preotul să arunce o cruce de lemn în apa rece, uneori îngheţată, iar câţiva feciori curajoşi sar după ea şi o aduc înapoi.

Boboteaza este, simbolic şi o sărbătoare a purificării naturii de forţele răului, prin apa sfinţită. Tot acum, în anumite zone ale ţării, se fac previziuni despre condiţiile meteorologice din acest an, dacă acestea vor fi sau nu favorabile recoltei.

Dincolo de obiceiurile creştine din această zi, în tradiţia românească se practică şi unele ritualuri păgâne de purificare, de alungare a spiritelor rele din gospodării şi animale.

Unii îşi afumă grajdurile şi vitele pentru a alunga duhurile rele din acestea, alţii aprind focuri pe câmp sau cântă melodii însoţite de strigături şi zgomote

Citește și VIDEO: Minunea apei din Israel. De Bobotează, râul Iordan îşi schimbă cursul

boboteaza crucePotrivit unei alte credințe populare, atunci când preotul bagă sau aruncă crucea în apă, dracii ies de unde s-au ascuns şi fug pe câmp, dar nu pot fi văzuţi de oameni, ci doar de lupi, care îi urmăresc şi îi sfâşie.

În ziua Botezului Domnului nu este bine să lași haine la uscat, căci diavolii își caută scăpare, ascunzându-se sub ele. În popor se mai spune că două săptămâni după Bobotează nu se recomandă să speli în pârâuri rufele sau cămășile, căci diavolii abia așteaptă să se agațe de ele.

De asemenea, fetele care cad pe gheaţă în ziua de Bobotează se vor mărita în acel an, potrivit credinţei populare.

Agheasma luată de la preot în ziua de Bobotează ajută la curăţarea gospodăriei de diavoli, moroi, șerpi, purici, boli, dar și de influența oamenilor malefici, precum favorizarea unor recolte bogate.

Boboteaza este o tradiţie veche în sânul Bisericii, prăznuirea ei fiind consemnată începând cu din secolul al III-lea. Încă de la început era considerată alături de Paşte şi Crăciun, una dintre cele mai importante sărbători din lumea creştină.

An de an, mii de litri de apă sunt sfinţiţi de preoţi pentru credincioşii care se îmbulzesc să ducă acasă o sticlă de agheasmă, pentru a-i feri de boli şi de rele tot anul ce vine.

agheasma1Apa sfinţită sau agheasma este elementul cel mai important al sărbătorii de Bobotează. Preoţii spun despre aceasta că este sfinţită şi capătă proprietăţi supranaturale prin intervenţia directă a Duhului sau Spiritului Sfânt.

Cel mai bun argument pentru a susţine sfinţenia acestei ape este faptul că aceasta nu se alterează în timp, păstrându-şi calităţile chiar şi un an sau doi.

Secretul stă, însă, spun oamenii de ştiinţă, în faptul că apa respectivă intră în contact cu argint, prin scufundarea crucii, şi cu busuiocul, ambele având proprietăţi antimicrobiene.

Argintul, introdus chiar pentru scurtă vreme în apă, omoară bacteriile de putrefacţie şi algele microscopice care se află în ea sau creează un mediu în care acestea nu se pot dezvolta.

Busuiocul este şi el cunoscut ca fiind o plantă cu proprietăţi antiseptice, iar cele două, în combinaţie, fac ca apa sfinţită să se conserve mult mai bine.

Busuiocul este şi el recunoscut pentru calităţile sale de vindecare a anumitor afecţiuni. Potrivit specialiștilor în medicina naturistă părţile aeriene ale plantei de busuioc prezintă importanţă atât în medicina umană, cât şi în cea veterinară.

Principiile sale active acţionează antiseptic intestinal, stimulează digestia, antimetic, antiinflamator renal şi intestinal, antiseptic pulmonar, antifungic, febrifug. La om e folosit în colici intestinale, balonări intestinale, vomă, gripă, răceală, bronşită acută şi cronică, dureri de cap, ulcer gastric, infecţii urinare, anorexie, diaree etc.

Vremea din ziua de Bobotează o prevestește, conform credinţei populare, pe cea de peste an. Dacă plouă, urmează o iarnă lungă, iar timpul frumos prezice o vară frumoasă.

Dacă bate crivățul, este semn că vor fi roade bogate, iar dacă va curge apa din streașină, se va face vin bun. Totodata, daca de Bobotează pomii sunt îmbrăcați în promoroacă, va fi belșug și sănătate.

Sărbătoarea Bobotezei se asociază cu practicarea unor ritualuri care diferă, de multe ori, de la o zonă geografică la alta.

După liturghie, preotul, însoţit de credincioşii dintr-o localitate anume, merg în procesiune pe malul apei din localitatea respectivă pentru sfinţirea apei. Spre seară, vânătorii şi pădurarii trag cu puşca peste oglinda apei, pentru alungarea duhurile rele, care se spune că sunt cuibărite în apă.

Râurile, fluviile şi lacurile sunt purificate acum şi, de aceea, femeile nu au voie să spele rufe în apele curgătoare vreme de opt zile, iar aceste ape rămân sfinţite trei-şase săptămâni.

Când este foarte frig (proverbialul ger al Bobotezei), se pregăteşte Crucea de gheaţă a Bobotezei.Potrivit tradiţiei ortodoxe, agheazma se bea dimineaţa, înainte de micul dejun, în zilele de post, de sărbători sau la ceas de boală sau de mare necaz.

La Bobotează, datina cea mai importantă era Iordanul sau Sfinţirea cea mare a apei. Încă din vechime, în tradiţia populară se spunea că oricine ar intra în această zi în apă va fi apărat de toate bolile.

Sfinţirea apei se făcea într-un loc special amenajat lângă o fântână sau o apă curgătoare. Din Agheazma binecuvântată în această zi obişnuiau să bea toţi membrii familiei, iar o parte se punea şi în mâncarea vitelor, pentru ca şi acestea să fie sănătoase.

Şi în zilele nostre, în popor se spune că Boboteaza este dricul iernii; după gerul mare, tradiţional, zilei de Bobotează, iarna se pregăteşte să plece. În ziua de Bobotează, preoţii sfinţesc cu agheasmă oamenii, casele şi lucrurile din gospodăria fiecărui credincios.

Cu apă sfinţită se stropesc şi animalele din gospodărie-oile, porcii şi boii, animale binecuvântate de Dumnezeu. În schimb, nu se împrăştie agheasmă peste cai şi peste iepuri, care se pot preface în diavoli.

Cu agheasmă, adunată de la trei biserici, se stropesc ogoarele, pâinea făcută în casă şi portofelul, care conţine cel puţin trei bancnote noi, pentru ca sporul să nu fie alungat din casă de gândurile rele ale duşmanilor.

Tradiţia spune că Boboteaza este momentul când cerurile se deschid, iar îngerul păzitor dezvăluie tinerilor care le este norocul şi ursita în dragoste.

Fetele care doresc să îşi viseze ursitul trebuie să „fure” sau să accepte de la preot un firicel de busuioc sfinţit. Se spune că dacă îl vor ţine în sân sau îl vor pune sub perna înainte de a adormi, dar şi dacă postesc şi se roagă Sfântului Ioan în ajun de Bobotează, îl vor vedea in vis pe cel cu care le este hărăzit să se căsătorească.

În unele zone ale țării, în ajunul Bobotezei, se spune că pentru a-şi visa alesul, fetele trebuie să mănânce o turtă frământată doar cu 9 degete, din 8 linguri de făină şi o lingură de sare şi să-şi lege pe inelar un fir roşu de mătase.

Apoi, cel pe care-l vor visa noaptea că le aduce apă este ursitul lor.

Prin tradiţie, se ţine post negru (sau zi de sec) în Ajunul Bobotezei. Se spune că cei care reuşesc să nu mănânce şi să nu bea nimic în această zi vor avea parte de noroc, sănătate şi binecuvântare de la Dumnezeu pe tot parcursul anului.

După ce iau agheasma de la preot, fetele tinere obişnuiesc să se îmbăieze de trei ori în râu sau să-şi toarne apă pe cap simbolic. Precum s-a adunat poporul la malurile Iordanului, tot aşa se vor strânge peţitorii la uşa fetei respective.

Pe vremuri se obişnuia ca, în Ajunul Bobotezei, să se pregătească o masă bogată, asemănătoare cu cea din Ajunul Crăciunului, cu 12 feluri de mâncare: colivă, bob fiert, fiertură de prune sau perje afumate, sarmale umplute cu crupe, borş de „burechiuşe” sau „urechiuşele babei” (fasole albă cu colţunaşi umpluţi cu ciuperci), borş de peşte, peşte prăjit, plăcinte de post umplute cu tocătură de varză acră, plăcinte cu mac.

Masa era sfinţită de preot, care umbla din casă în casă cu „Iordanul” sau „Chiralesa”. Exista credinţa că, strigând „Chiralesa”, care înseamnă „Doamne, miluieşte!”, oamenii capătă putere, toate relele fug şi anul va fi curat până la Sfântul Andrei (30 noiembrie).

După sfinţirea mesei, o parte din mâncare se dădea animalelor din gospodărie, pentru a fi fertile şi protejate de boli.

surse: romaniatv.ro, crestinortodox.ro



ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Alba24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

2 Comentarii

2 Comments

  1. Rika de Alba

    sâmbătă, 06.01.2018 at 09:43

    in ro este traditie ca tiganul popa sa vina la cersit banii casa aibe tot anu banii si sa rada de noi ca ce fraieri suntem ca lucram pentru banii si el ii primesre gratis fara sa se oboseasca lucrand… asta e traditia in ro …oamenii cinstiti lucra si tot nu au banii ca ii da la puturosi gen stat si popi….

  2. Rika de Alba

    sâmbătă, 06.01.2018 at 16:49

    Ce interesant azi o stat nebunii la coada la biserici sa ia sticle cu apa de la robinet…cred ca nau apa acasa de iau de la popi apa tot de la robinet ? cat de nebun sa fi sa crezi ca e ceva deosebit daca tot apa w ori acasa ori la biserica tot pe conducta vine si tot cu clor in ia !

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


Publicitate

EVENIMENT

RADARE de WEEKEND în ALBA: Locațiile în care Poliția monitorizează traficul rutier. Atenționări pentru șoferi

Publicat

radar

Poliţia Rutieră monitorizează traficul în judeţul Alba și în acest weekend. Oamenii legii atenționează șoferii să respecte regulile de circulație, ca să evite accidentele rutiere.

Conducătorilor auto le este recomandat să ţină cont de limitele de viteză, să nu conducă obosiţi sau sub influenţa alcoolului şi să manifeste respect în trafic.

Amplasarea radarelor în perioada 26 – 28 septembrie 2020

Drumul Naţional 1- Alba Iulia – Sântimbru –– Oiejdea – Galda de Jos – Teiuş – Aiud – Inoc – limită cu judeţul Cluj

Drumul Naţional 1- Sebeş – Cut – Cunţa – limită judeţul Sibiu

Drumul Naţional 7 Săliştea –– Șibot – limită cu judeţul Hunedoara

Drumul Naţional 67C – Sebeş –Petreşti – Săsciori

Drumul Naţional 74 – Ighiu – Zlatna – Feneş – Abrud –– Bucium Cerbu

Drumul Naţional 75 – Câmpeni – Gârda – Arieşeni

Drumul Naţional 75 – Baia de Arieş – Lupşa

Alba Iulia – Bulevardul Încoronării – Bulevardului Ferdinand I – strada Clujului, strada Regiment V Vânători, Strada Calea Moţilor

Municipiul Sebeş – strada Lucian Blaga, strada Traian

Cugir – strada Victoriei

Ocna Mureş – Războieni – Noşlac

Pot fi amplasate radare și în alte locații, astfel că șoferii sunt atenționați să respecte regulile rutiere pe tot parcursul deplasării. De asemenea, vor putea fi organizate acțiuni și filtre în trafic.

Potrivit Codului Rutier, limitele maxime de viteză sunt de:

– 50 km/oră în localităţi (în unele cazuri, limita este mai mare, dar de maximum 80 km/oră sau mai mică, dar minimum 30 km/oră);

– 90 km/oră pe drumuri naţionale, judeţene, comunale

– 100 km/oră pe drumuri expres sau drumuri naţionale europene

– 130 km/oră pe autostrăzi.

Dacă depăşiţi aceste limite maxime admise de viteză riscaţi sancţiuni, astfel:

– pentru depăşirea limitei cu 10-20 km/oră, se calculează 2 sau 3 puncte-amendă, plus două puncte de penalizare;

– pentru depăşirea limitei cu 21-30 km/oră: 4 sau 5 puncte-amendă plus trei puncte de penalizare;

– pentru depăşirea limitei cu 31-40 km/oră: între 6 şi 8 puncte-amendă, plus patru puncte de penalizare;

– pentru depăşirea limitei cu 41-50 km/oră: între 9 şi 20 puncte-amendă, plus sase puncte de penalizare;

– pentru depăşirea limitei cu mai mult de 50 km/oră: între 9 şi 20 puncte-amendă, dar şi suspendarea permisului pentru 90 de zile.

Conducerea pe drumurile publice a unui vehicul pentru care legea prevede obligativitatea deținerii permisului de conducere de către o persoană care, la momentul prelevării mostrelor biologice, are o îmbibație alcoolică de peste 0,80 g/l alcool pur în sânge se pedepsește cu închisoare de la unu la 5 ani sau cu amendă – art. 336 Cod Penal.

Citeste mai mult
Publicitate

ADMINISTRATIE

VIDEO: Persoanele cu febră sau cu simptome respiratorii au acces prioritizat în secțiile de votare. REGULI și MĂSURI OBLIGATORII

Publicat

Persoanele cu febră, cu simptome respiratorii sau cu risc mare de îmbolnăvire vor avea acces în secțiile de votare la alegerle locale și pot solicita accesul cu prioritate la urne. Cetăţenii cu drept de vot care se vor prezenta duminică la urne trebuie să respecte anumite reguli de protecţie sanitară în contextul pandemiei de COVID-19.

Autorităţile au instituit măsuri care privesc accesul şi fluxul alegătorilor în sediul secţiei de votare, dar şi exercitarea propriu-zisă a dreptului de a alege.

Persoanele cu risc mare de îmbolnăvire pot solicita acces prioritar în localul de vot, iar în cazul în care un alegător prezintă simptome respiratorii evidente sau este febril va fi organizat accesul prioritizat al acestuia la urne.

Accesul alegătorilor în sediul secţiei de votare se va face eşalonat spre a evita aglomerările din interiorul acestuia. Alegătorii sunt obligaţi să poarte masca de protecţie şi să îşi dezinfecteze mâinile la intrarea în sediul secţiei de votare şi la ieşirea din acesta.

În situaţia în care se formează aglomerări la intrarea în sediile secţiilor de votare, personalul de pază va asigura distanţarea de minimum un metru între persoane. Persoanele care prezintă un risc crescut de a dezvolta o formă gravă de COVID-19 (de exemplu vârsta de peste 65 de ani, persoane ce se declară cu diabet zaharat sau alte boli cronice, persoane cu imunitate deficitară) pot solicita acces prioritar în localul de vot. Accesul va fi dispus de preşedinţii birourilor electorale ale secţiilor de votare prin măsuri organizatorice.

Distanţarea de minimum un metru poate fi asigurată şi prin marcarea acesteia între persoanele ce aşteaptă în curtea sau în faţa sediului secţiei de votare. Este recomandabil ca şi în curtea sau în faţa sediului secţiei de votare alegătorii să poarte masca de protecţie, astfel încât să acopere nasul şi gura, precizează autorităţile.

La intrarea în sediul secţiei va fi organizat un filtru, asigurat de personalul tehnic al birourilor electorale ale secţiilor de votare desemnat, dotat cu termometru, materiale de protecţie sanitară şi flacon cu dezinfectant, iar alegătorii vor fi supuşi unui triaj observaţional şi vor fi termometrizaţi cu ajutorul unui termometru noncontact.

Dacă nu sunt evidenţiate temperatura de peste 37,3 grade C şi/ sau simptome respiratorii evidente (de exemplu tuse, rinoree, dificultăţi în respiraţie), alegătorul îşi va dezinfecta mâinile, va intra în sediul secţiei de votare, păstrând distanţa de minimum un metru faţă de celelalte persoane şi evitând atingerea pe cât posibil a suprafeţelor. În cazul în care un alegător nu dispune de masca de protecţie, acestuia i se va pune la dispoziţie una, pe care o va purta pe tot parcursul prezenţei în interiorul sediului secţiei de votare şi în localul de vot.

Alegător cu febră sau simptome respiratorii – care este procedura stabilită în secțiile de votare

În cazul în care un alegător prezintă simptome respiratorii evidente (de exemplu tuse, rinoree, dificultăţi în respiraţie) sau este febril (este depistat cu temperatura de peste 37,3 grade C), personalul tehnic al birourilor electorale ale secţiilor de votare va organiza accesul prioritizat al acestuia în localul de vot astfel:

– alegătorul va purta mască, astfel încât să acopere nasul şi gura, şi va fi menţinut la distanţă de celelalte persoane în exteriorul sediului secţiei de votare;

– se va identifica rapid numărul secţiei de votare la care alegătorul este arondat şi va fi anunţat preşedintele biroului electoral al secţiei de votare de existenţa cazului unui alegător ce necesită acces prioritizat;

– în localul de vot se vor face pregătirile necesare, astfel încât respectivul alegător să stea cât mai puţin timp în interiorul acestuia;

– alegătorul îşi va dezinfecta mâinile la intrarea în sediul secţiei de votare;

– va fi condus în interiorul sediului secţiei de votare până la intrarea în localul de vot, evitând contactul fizic cu suprafeţele sau cu alte persoane;

– după îndeplinirea cu celeritate a formalităţilor prevăzute de lege, alegătorul va vota în cabina de vot care este mai apropiată de intrarea în local;

– după finalizarea procedurilor de votare prevăzute de lege, alegătorul va fi condus în afara sediului secţiei de votare;

– cabina de vot va fi dezinfectată prin ştergerea suprafeţelor prin pulverizare cu un dezinfectant pe bază de alcool şi prin ştergere cu o lavetă curată ce va fi aruncată după folosire; acolo unde este posibil, după primul alegător febril şi/ sau cu simptome respiratorii, cabina va fi rezervată până la sfârşitul zilei de votare doar alegătorilor febrili şi/ sau cu simptome respiratorii;

– alegătorului i se va recomanda purtarea măştii de protecţie până la domiciliu, evitarea transportului în comun, contactarea medicului de familie sau a serviciului 112, după caz;

– în cazul în care starea medicală a alegătorului este deteriorată, se va contacta serviciul 112, iar acesta va fi izolat într-o sală separată, evitând contactul cu alţi alegători sau cu alte persoane, şi va fi supravegheat până când va fi preluat de personalul medical.

Accesul alegătorilor în localul de vot se va face eşalonat, astfel încât în sala unde se votează să nu fie prezenţi, în acelaşi timp, mai mult de 5 alegători şi să se respecte distanţarea de minimum un metru între persoane.

Alegătorii sunt obligaţi să poarte masca de protecţie, astfel încât să acopere nasul şi gura, şi să îşi dezinfecteze mâinile la intrarea în localul de vot şi la ieşirea din acesta.

Potrivit ordinului emis de ministrul Sănătăţii şi cel al Afacerilor Interne, alegătorul va fi instruit să poziţioneze actul de identitate sau documentul de identitate în suportul terminalului informatic, astfel încât datele sale de identificare să poată fi preluate în Sistemul informatic de monitorizare a prezenţei la vot şi de prevenire a votului ilegal – SIMPV.

Dacă acest lucru nu este posibil, operatorul de calculator va realiza această procedură, după care îşi va dezinfecta mâinile prin aplicarea unei soluţii dezinfectante pe baza de alcool sau va schimba mănuşile.

În vederea identificării de către operatorul de calculator şi de către membrii biroului electoral al secţiei de votare, alegătorul va fi instruit să îşi îndepărteze pentru scurt timp masca spre a fi identificat, la o distanţă de minimum 1,5 metri faţă de operatorul de calculator şi membrii biroului electoral al secţiei de votare; după identificare, alegătorul îşi va repoziţiona masca, astfel încât să acopere nasul şi gura.

Alegătorul se va îndrepta către biroul sau banca la care se află membrul biroului electoral al secţiei de votare care îi va prelua semnătura în lista electorală şi va poziţiona actul de identitate sau documentul de identitate, după caz, pe biroul sau banca respectivă, astfel încât atingerea acestuia de către membrii biroului electoral al secţiei de votare să nu fie necesară.

Totodată, se va evita contactul fizic cu membrii biroului electoral al secţiei de votare în timp ce alegătorul semnează în lista electorală, la preluarea buletinelor de vot şi a ştampilei cu menţiunea ”Votat”. Pe cât posibil, buletinele de vot, ştampila şi pixurile ce vor fi utilizate de către alegători pentru semnare vor fi dispuse astfel încât alegătorul să le poată prelua singur, fără a avea contact direct cu membrii biroului electoral, sub supravegherea şi la indicaţia acestora.

Dacă alegătorul şi-a dezinfectat mâinile la intrarea în localul de vot şi a purtat masca de protecţie pe durata staţionării în localul de vot, ştampila cu menţiunea ”Votat”, buletinele de vot, pixul şi documentele atinse vor fi considerate necontaminate.

După exercitarea dreptului de vot, alegătorul îşi va aplica singur, la indicaţia şi sub supravegherea membrilor biroului electoral al secţiei de votare, timbrul autocolant ori ştampila cu ”Votat”, după caz, pe actul de identitate sau documentul de identitate.

La urne, fiecare alegător va primi patru buletine de vot: unul pentru primar, unul pentru consiliul local, unul pentru consiliul judeţean şi unul pentru preşedintele consiliului judeţean.

Alegătorii votează separat, în cabine închise, aplicând ştampila cu menţiunea ”Votat” în patrulaterul care cuprinde lista de candidaţi sau numele candidatului pe care îl votează.

După ce a votat, alegătorul îndoaie buletinele de vot astfel încât pagina albă care poartă ştampila de control să rămână în afară şi introduce fiecare buletin de vot în urna corespunzătoare.

Îndoirea greşită a buletinului de vot nu atrage nulitatea votului, dacă secretul votului este asigurat.

În cazul în care buletinul de vot se deschide în aşa fel încât secretul votului nu mai este asigurat, acesta se anulează şi se dă alegătorului, numai o singură dată, un nou buletin de vot, făcându-se menţiune despre aceasta în procesul-verbal al operaţiunilor de votare.

Alegătorul restituie preşedintelui ştampila cu menţiunea ”Votat”, care se aplică pe actul de identitate, menţionând şi data scrutinului. În cazul celor care votează pe baza cărţii de identitate, pe versoul acesteia se aplică un timbru autocolant cu menţiunea ”Votat” şi data scrutinului.

În situaţia în care alegătorul, din motive bine întemeiate, constatate de către preşedintele biroului electoral al secţiei de votare, nu poate semna în lista electorală, preşedintele face o menţiune în lista electorală, confirmată prin semnătura sa şi a încă unui membru al biroului electoral.

De asemenea, persoana care, din motive temeinice, constatate de preşedintele biroului electoral al secţiei de votare, nu poate să voteze singură are dreptul să cheme în cabina de votare, în scopul de a o ajuta, un însoţitor ales de ea. Acesta nu poate fi din rândul persoanelor acreditate, al membrilor biroului electoral al secţiei de votare sau al candidaţilor.

sursă: Agerpres

Citeste mai mult
Publicitate

ADMINISTRATIE

Program special la serviciile de evidența persoanelor din Alba, cu ocazia alegerilor locale 2020. Detalii pentru cetățeni

Publicat

Direcția Publică Comunitară de Evidență a Persoanelor (DPCEP) Alba anunță că programul de lucru cu publicul a fost extins și în weekend la serviciile publice comunitare locale, pentru a permite desfășurarea procesului electoral în bune condiții.

Potrivit sursei citate, în zilele de 26 și 27 septembrie 2020, programul serviciilor publice comunitare locale de evidență a persoanelor din județul Alba va fi extins pentru eliberarea actelor de identitate pentru persoanele cu drept de vot, astfel:

Programul D.P.C.E.P. Alba:

– sâmbătă, 26 septembrie 2020, între orele 8.00 – 16.00;

– duminică, 27 septembrie 2020, între orele 7.00 – 21.00.

Program servicii publice comunitare locale de evidență a persoanelor din județul Alba – sâmbătă, 26 septembrie / duminică, 27 septembrie:

AIUD 8.00 – 16.00 / 7.00 – 21.00

ALBA-IULIA 8.00 – 16.00 /  7.00 – 21.00

BLAJ 7.00 – 16.00 * / 7.00 – 21.00

SEBEȘ 8.00 – 16.00 / 7.00 – 21.00

ABRUD 8.00 – 16.00 / 7.00 – 21.00

BAIA DE ARIEȘ 8.00 – 16.00 / 7.00 – 21.00

CÂMPENI 8.00 – 16.00 / 7.00 – 21.00

CUGIR 8.00 – 16.00 / 7.00 – 21.00

OCNA-MUREȘ 8.00 – 16.00 / 7.00 – 21.00

TEIUȘ 8.00 – 16.00 / 9.00 – 21.00

ZLATNA 8.00 – 16.00 / 7.00 – 21.00

IGHIU 8.00 – 16.00 / 7.00 – 21.00

JIDVEI 8.00 – 16.00 / 7.00 – 21.00

*cu posibilitatea prelungirii programului, în funcție de solicitări

Serviciile publice comunitare locale de evidență a persoanelor din municipiile Aiud, Alba-Iulia, Blaj și Sebeș, orașele Abrud, Baia de Arieș, Câmpeni, Cugir, Ocna-Mureș, Teiuș, Zlatna și comunele Ighiu și Jidvei vor soluționa, cu prioritate, cererile pentru eliberarea actelor de identitate pentru motivele prevăzute la art. 19 alin. (1) lit. f), g) și j) (pierdere, furt, distrugere, deteriorare si anularea actului de identitate) din Ordonanța de urgență a Guvernului 97/2005 privind evidența, domiciliul, reședința și actele de identitate ale cetățenilor români, republicată, cu sau fără o programare prealabilă telefonică sau online.

Cetățenii care dețin acte de identitate ale căror termen de valabilitate a expirat sau va expira în perioada 1.03.2020-27.09.2020 își pot exercita dreptul la vot în baza acestor documente.

Actele de identitate ale căror termen de valabilitate a expirat începând cu data de 1.03.2020 își mențin valabilitatea pe toată perioada stării de urgență/alertă precum și pentru o perioadă de 90 de zile de la încetarea acesteia.

Informații suplimentare la serviciul public comunitar local de evidență a persoanelor care deservește localitatea de domiciliu/reședință.

 

Citeste mai mult
Publicitate

ACTUALITATE

Zece noi trasee marcate pentru alergare, în Munții Apuseni. Acestea sunt adresate atât avansaților, cât și începătorilor

Publicat

Au fost realizate zece noi trasee de alergare montană, în Munții Apuseni. 

Membrii clubului Xterra Sport Bihor au anunţat recent că alergătorii montani au la dispoziție zece noi trasee marcate şi realizate de ei, în Remeţi, Vârtop şi Stâna de Vale.

Acestea sunt dedicate atât începătorilor, cât şi avansaţilor, potrivit alerg.ro.

Traseele se adaugă celor cinci deja existente (două în Roșia și trei în Șuncuiuș) și care au fost lansate anul trecut.

Cele zece noi trasee sunt marcate cu plăcuţe desenate cu silueta unui alergător, colorată în funcţie de nivelul de dificultate al traseului: galben – pentru începători, verde şi albastru – nivel mediu şi roşu – pentru avansaţi.

În total, traseele – care sînt în circuit – au 194 de kilometri, iar cel mai lung este de 38km, în Remeți, putînd fi parcurs în circa 5h:30min. Cel mai scurt traseu are 12 km.

Detalii despre noile trasee pot fi găsite pe site-ul SportinApuseni.ro, care oferă informații şi despre atracţiile turistice de pe trasee, cu posibilităţile de cazare din zonă, producători locali, meşterii populari, alte sporturi practicate în zonă: cicloturism, via ferrata, canioning, căţărare, rafting sau ski.

Proiectul de realizate a traseelor noi a fost finanţat integral de către Agenţia de Management al Destinaţiei Bihor (AMD), bugetul fiind de 35.000 lei.

Președintele Xterra Sport , Szokolszky István, a mai spus că în următorii doi ani clubul ar mai vrea să realizeze „Traversarea Apusenilor”, ce ar urma să fie cel mai lung traseu de alergare montană de la noi. „Ne-am gîndit că ar trebui să aibă peste 300 kilometri. Vrem să înceapă din Vadu Crişului şi să se sfîrşească în Zlatna, în judeţul Alba”, a arătat Szokolszky.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate