Contacteaza-ne si pe

ACTUALITATE

Bugetul de stat pe 2018: Priorităţi şi resurse pentru majorările de salarii, vouchere de vacanţă, investiţii

Publicat

Proiectul de buget pentru 2018 a fost aprobat de Guvern. Este construit pe o creștere economică de 5,5%, inflație medie anuală de 3,1%, curs mediu de 4,55 lei/euro și câștig salarial mediu net lunar de 2.614 lei, potrivit Executivului. Deficitul bugetar (cash) este estimat la 2,97% din PIB, în timp ce deficitul ESA este de 2,96% din PIB, cu încadrare în ținta de deficit bugetar de sub 3% din PIB, potrivit Tratatului de la Maastricht.

În proiectul de buget sunt prevăzute venituri estimate de 287,5 mld lei, cu 30,9 miliarde lei mai mari față de 2017, fiind pentru prima dată când PIB-ul României va depăși nivelul de 200 miliarde euro. Din cele 30,9 miliarde lei venituri suplimentare, 21,1 miliarde lei vor merge către bugetul sănătății, care va avea o creștere de 17% față de 2017, bugetul educației, care va avea o creștere de 16%, și bugetul alocat investițiilor, care va avea o creștere de 42%.

În proiectul de buget sunt prevăzute resursele necesare pentru acordarea de vouchere de vacanță pentru toți salariații din sistemul public, creșterea salariului minim și mediu net în întreaga economie (public și privat) cu 9%, majorarea, de la 1 iulie, a pensiilor cu 10% și a pensiei minime cu 23%. În ceea ce privește persoanele cu dizabilități, bugetul prevede creșterea indemnizației acestora cu 30% de la 1 ianuarie.

Totodată, unul dintre obiectivele guvernului pentru anul 2018 este reprezentat de reducerea ratei șomajului sub 4%, și creșterea numărului de salariați cu normă întreagă cu peste 200.000 de persoane. În acest sens, guvernul va sprijini  dezvoltarea programului Start-Up Nation pentru alte 10.000 de firme, deținute în special de tineri. În același timp, în buget s-au alocat 4,5 mld lei pentru programele de ajutor de stat ce vor demara anul viitor, măsură ce țintește inclusiv creșterea exporturilor cu aproximativ 7,6%.

De asemenea, Guvernul României își respectă angajamentele luate în fața aliaților și alocă, pentru al doilea an consecutiv, 2% din PIB pentru apărare și 53 milioane lei pentru majorarea capitalului operatorilor economici din industria de apărare.

În ceea ce privește absorbția fondurilor europene, Guvernul și-a propus ca în anul 2018 să atragă 28,4 mld lei (6,3 mld euro), cu 32% mai mult față de anul acesta.

Cheltuielile bugetare pentru anul 2018 sunt estimate la 314,5 miliarde lei  mld. lei, ceea ce reprezintă 34,6% din PIB:

– cea mai mare creștere o înregistrează cheltuielile cu asistența socială datorită măsurilor adoptate în domeniul pensiilor, a majorării indemnizației sociale pentru pensionari și a altor drepturi de asistență socială, care ajung în anul 2018 la 98,6 miliarde lei, respectiv 10,9 % din PIB;

– cheltuielile de personal însumează 81,2 miliarde lei ( 8,9%), respectiv o creștere de 11,6 miliarde lei față de anul 2017, pe fondul aplicării Legii cadru privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice;

– bunurile și serviciile însumează în anul 2018 – 39,9 miliarde lei (4,4% din PIB), în timp ce cheltuielile cu datoria publică înregistrează în anul 2018, 12,1 miliarde lei ( 1,3 % din PIB);

– cheltuielile cu investițiile înregistrează în anul 2018 – 38,5 miliarde lei ( 4,2% din PIB), în creștere cu 11,5 miliarde lei față de anul 2017.

BUGETUL pentru anul 2018 – sumele destinate pentru fiecare instituție

MINISTERUL APĂRĂRII NAȚIONALE – 18.164,9 milioane lei  (majorare cu 11,3% față de 2017). S-a asigurat alocarea a 2% din PIB pentru acest minister, asigurându-se astfel respectarea angajamentului asumat de România în relația cu NATO;

MINISTERUL DEZVOLTĂRII REGIONALE, ADMINISTRAȚIEI PUBLICE ȘI FONDURILOR EUROPENE – 6.208,6 milioane lei credite bugetare (majorare cu 30,6% față de anul 2017) și 38.343,0 milioane lei credite de angajament;

MINISTERUL TRANSPORTURILOR – 9.132,8 milioane lei credite bugetare (majorare cu 0,9% față de anul 2017) și 30.911,5 milioane lei credite de angajament;

MINISTERUL EDUCAȚIEI NAȚIONALE – 23.794,4 milioane lei (majorare cu 240,9% față de anul 2017); începând cu anul 2018, din bugetul Ministerului Educației Naționale se vor plăti și drepturile salariale ale personalului din învățământul preuniversitar de stat;

MINISTERUL SĂNĂTĂȚII – 8.762,2 milioane lei (majorare cu 4,6% față de anul 2017).

Precizăm că pentru Casa Națională de Asigurări de Sănătate s-a alocat suma de 33.769,0 milioane lei, cu 4,530,0 milioane lei mai mult față de anul 2017 – (majorare de 15,5%);

MINISTERUL CULTURII ȘI IDENTITĂȚII NAȚIONALE – 1.117,4 milioane lei  (majorare cu 50,4%). În bugetul acestui minister s-au alocat 150 milioane lei pentru finanțarea manifestărilor, acțiunilor și proiectelor prilejuite de aniversarea Centenarului României (1918-2018) și a Primului Război Mondial;

MINISTERUL MUNCII ȘI JUSTIȚIEI SOCIALE – 31.693,0 milioane lei (scădere cu 13,2% față de anul 2017). Menționăm că scăderea provine din diminuarea transferurilor de la bugetul de stat, pentru echilibrarea bugetului asigurărilor sociale de stat, de la 13.599,1 milioane lei în anul 2017, la 7.408,8 milioane lei în anul 2018;

MINISTERUL AFACERILOR EXTERNE – 944,1 milioane lei credite bugetare (majorare cu 21,9% fata de 2017) și 1.033,1 milioane lei credite de angajament. În bugetul Ministerului Afacerilor Externe s-au alocat credite de angajament pentru încheierea de contracte pentru pregătirea exercitării de către România a Președinției Consiliului Uniunii Europene în anul 2019, în sumă totală de 194,9 milioane lei.

MINISTERUL AGRICULTURII ȘI DEZVOLTĂRII RURALE buget – 23.522,1 milioane lei (majorare – 23,6%);

MINISTERUL AFACERILOR INTERNE – buget – 15.311,9 milioane lei (majorare – 20,7%);

MISTERUL JUSTIȚIEI – buget – 3.750,6 milioane lei (scădere – 0,8%);

MINISTERUL PUBLIC- buget – 1.234,7 milioane lei (majorare – 0,23%);

MINISTERUL TINERETULUI ȘI SPORTULUI – buget – 517,3 milioane lei (majorare – 15,3%);

MINISTERUL MEDIULUI – buget – 444,9 milioane lei (scădere – 5,4%);

MINISTERUL COMUNICAȚIILOR ȘI SOCIETĂȚII INFORMAȚIONALE – buget – 291,8 milioane lei, din care 170 milioane lei pentru majorarea capitalului social la Companiei Naționale „Poșta Română” – S.A.;

MINISTERUL ECONOMIEI – buget – 355,9 milioane lei, din care 53 milioane lei pentru capitalul social al operatorilor economici din industria națională de apărare aflați sub autoritatea acestuia (majorare – 104,9%);

MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE – buget – 4.569,4 milioane lei
(majorare – 25,5%); MINISTERUL FINANȚELOR  – ACȚIUNI GENERALE – buget – 21.595,6 milioane lei (majorare – 1,2%);

MINISTERUL ENERGIEI – buget – 583,3 milioane lei (scădere – 36,0%);

SECRETARIATUL GENERAL AL GUVERNULUI – buget – 1.336,3 milioane lei; (majorare – 24,8%);

MINISTERUL TURISMULUI – buget – 63,4 milioane lei (majorare – 39,8%);

MINISTERUL PENTRU MEDIUL DE AFACERI, COMERȚ ȘI ANTREPRENORIAT – buget – 1.237,1 milioane lei (majorare – 32,4%);

MINISTERUL CERCETĂRII ȘI INOVĂRII – buget –1.652,7 milioane lei (majorare – 13,6%);

MINISTERUL APELOR și PĂDURILOR – buget –438,9 milioane lei (majorare – 26,8%);

MINISTERUL CONSULTĂRII PUBLICE ȘI DIALOGULUI SOCIAL buget – 8,9 milioane lei  (majorare – 16,8%);

MINISTERUL PENTRU RELAȚIA CU PARLAMENTUL – buget – 7,3 milioane lei (scădere – 0,7%);

MINISTERUL PENTRU ROMÂNII de PRETUTINDENI – buget –25,4 milioane lei (majorare – 44,6%);

ADMINISTRAȚIA PREZIDENȚIALĂ – buget – 57,6 milioane lei (majorare – 20,7%);

SENAT – buget – 196,0 milioane lei (majorare – 30,3%);

CAMERA DEPUTAȚILOR – buget – 436,2 milioane lei (majorare – 29,6%).

Proiectele de lege privind bugetul de stat și bugetul asigurărilor sociale de stat pentru 2018 vor fi transmise spre dezbatere și adoptare Parlamentului.

ȘTIREA TA - Evenimentele nu se întâmplă doar în fața reporterilor profesioniști. Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite să vadă și alții ceea ce tu ai trait "live". Poți trimite prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Comenteaza

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Publicitate
loading...
loading...
Publicitate

ECONOMIE

Pentru Autostrada Sebeş-Turda, Guvernul a bugetat doar 35% din necesar – Asociaţia „Pro Infrastructură”

Publicat

Pentru Autostrada Sebeş-Turda, trecută pe lista de priorităţi în bugetul Ministerului Transporturilor pe 2018, Guvernul a alocat doar 35% din sumele necesare pentru anul viitor, potrivit reprezentanţilor Asociaţiei „Pro Infrastructură”. Asta în condiţiile în care promisiunile autorităţilor sunt de inaugurare a cel puţin 12 km, la începutul anului viitor.

„A10 Sebeș-Turda. Pe loturile 1 și 2, stadiul fizic și financiar se ridică la aproximativ 40%. Pentru un avans rezonabil de 30%, considerând că proiectele sunt deblocate și vor avansa rapid în anul 2018, ar fi nevoie de 200 de milioane de lei pentru fiecare lot, 400 de milioane în total. Pentru loturile 3 și 4, chiar dacă fizic sunt aproape finalizate, există restanțe financiare de aproximativ 200 de milioane de lei care vor fi plătite în anul 2018. Totalul necesar: 600 de milioane. Bugetat de guvern: 212 milioane de lei, adică aproximativ 35% din necesar”, au scris reprezentanţii Asociaţiei, pe Facebook.

Aceştia cer Parlamentului, la discutarea legii bugetului „să dea dovadă de înțelepciune și de dorință nedisimulată și să ofere un buget suficient acestor investiții majore, astfel încât derularea lor să nu fie încetinită sau oprită în anul 2018”.

“Decidenții politici declară fălos că va curge lapte și miere în 2018, dar în realitate blochează cu bună știință aceste proiecte”, mai precizează sursele citate, referitor la contractele prioritare: autostrăzile București-Brașov, Sebeș-Turda, Lugoj-Deva.

În ceea ce priveşte recepţia lucrărilor pe lotul 3 al Autostrăzii Sebeş-Turda a fost amânată pentru data de 9 ianuarie 2018. Oficiali ai Companiei Naționale de Administrare a Infrastructurii Rutiere afirmă că mai sunt de asfaltat 300 de metri și că trebuie înlocuite corpurile de iluminat care funcționează cu sodiu, cu altele cu LED-uri. Recepția din perioada 8-10 ianuarie 2018 este condiționată de existența condițiilor meteo favorabile, spun ei, citați de digi24.ro.

Vezi Autostrada Sebeș-Turda: Cei 12,4 kilometri dintre Aiud și Decea nu se vor deschide circulației decât în 2018

În 2018, Ministerul Transporturilor alocă 1,71 miliarde de lei pentru construirea de autostrăzi şi centuri, cu aproape 20% mai mult decât suma cheltuită în acest an, estimată la 1,44 miliarde de lei, potrivit proiectului de buget al instituţiei pentru anul viitor. De asemenea, de anul viitor ar putea începe lucrările la Autostrada Sibiu – Piteşti, una dintre cele mai aşteptate din ultimii ani.

Printre prioritățile de anul viitor se numără finalizarea autostrăzilor Sebeș – Turda și Lugoj – Deva, dar și începerea lucrărilor la Autostrada Sibiu – Pitești.

Vezi Ministerul Transporturilor alocă cu 20% mai mulți bani pentru autostrăzi, în 2018. Priorităţile anului viitor

Citește mai departe
Publicitate

ACTUALITATE

Raport UNICEF: Unu din trei utilizatori de internet este copil. Ghid cu recomandări pentru părinţi

Publicat

Unul din trei utilizatori de Internet este copil, iar 71% dintre copii și tineri sunt online comparativ cu doar 48% din populația totală, potrivit unui raport UNICEF. Cu toate acestea, 3 din 5 copii și tineri africani sunt offline, comparativ cu doar 1 tânăr din 25 din Europa.

Astfel, aproximativ o treime din tineretul lumii – 346 de milioane de persoane – nu dispune de conexiune online, ceea ce accentuează inechitățile existente în rândul copiilor și le reduce posibilitatea de a participa la o economie care capătă tot mai mult un caracter digital.

Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale (MCSI) şi UNICEF în România au lansat luni “Raportului Starea Copiilor Lumii 2017: Copiii în lumea digitală”. Raportul este prima analiză amplă efectuata de UNICEF a modalităţilor în care tehnologia digitală afectează viaţa şi perspectivele de viaţă ale copiilor.

Raportul analizează, de asemenea, modul în care Internetul sporește vulnerabilitatea copiilor la riscuri și pericole, inclusiv în ce privește utilizarea necorespunzătoare a informațiilor lor private, accesul la conținutul periculos, și agresiunea în mediul online (cyberbullying).

Potrivit raportului, din cauza omniprezenței dispozitivelor mobile, accesul multor copii în mediul online a devenit mai puțin supervizat – și mai expus pericolelor.

Printre recomandările oferite de raport în sprijinul formulării unor politici mai eficace și a unor practici de lucru mai responsabile în beneficiul copiilor la nivel global se numără:

– plasarea copiilor în centrul politicii digitale

– dezvoltarea competențelor digitale astfel încât copiii să se poată informa, implica și acționa în siguranță în mediul online

– protejarea copiilor împotriva pericolelor din mediul online – precum abuzul, exploatarea, traficul, agresiunea online și expunerea la materiale neadecvate

– valorificarea puterii sectorului privat în demersul de promovare a standardelor și practicilor etice care protejează și susțin copiii în mediul online

– garantarea protecției intimității și identității copiilor în mediul online

– asigurarea accesului necostisitor al tuturor copiilor la resurse online de calitate foarte bună.

Statistici şi concluzii ale raportului:

Tinerii (15–24 ani) reprezintă grupul de vârstă cel mai conectat. La nivel mondial, 71 % se află în mediul online comparativ cu 48 % din populația totală.

La nivel mondial, aproximativ unu din trei utilizatori de internet este copil sau adolescent sub 18 ani.

Există tot mai multe dovezi potrivit cărora copiii accesează internetul la vârste din ce în ce mai mici. În unele țări, copiii sub 15 ani au aceleași șanse de a utiliza internetul ca și adulții peste 25 de ani.

Telefoanele inteligente alimentează o ‘cultură a dormitorului’ (“bedroom culture’), pentru mulți copii accesul online devenind mult mai personal, mai privat și mai puțin supravegheat.

Prin intermediul profilurilor anonime create pe rețelele de socializare și a forumurilor nesecurizate asociate jocurilor online, agresorii îi pot contacta mai ușor pe copiii care nu sunt conștienți de pericolele care îi pândesc.

Noile tehnologii – precum criptovaluta și rețelele de tipul „Dark Web” – reprezintă o sursă care alimentează live streaming-ul actelor de abuz sexual al copiilor și alte tipuri de conținut online dăunător și care ridică probleme serioase pentru organele de aplicare a legii nevoite să țină pasul cu acestea.

92% din numărul total de URL-uri identificate global de către Internet Watch Foundation ca facilitând abuzul sexual în rândul copiilor sunt găzduite în doar cinci țări: Olanda, Statele Unite, Canada, Franța și Federația Rusă.

Eforturile de protecție a copiilor trebuie să aibă în prim plan copiii vulnerabili și dezavantajați care pot să nu înțeleagă așa bine riscurile online, inclusiv pierderea intimității, și care sunt mai expuși pericolelor.

Deși atitudinile diferă de la o cultură la alta, copiii adesea se îndreaptă mai întâi către cei de vârsta lor atunci când se confruntă cu riscuri și probleme în mediul online, astfel încât părinților le este mai greu să-și protejeze copiii.

Deși majoritatea copiilor prezenți online consideră experiența respectivă ca fiind una pozitivă, mulți părinți și profesori sunt îngrijorați de faptul că timpul petrecut de copii absorbiți în fața ecranelor dispozitivelor digitale îi face pe aceștia să sufere de depresie, creând dependența de internet și constituind chiar și un factor ce contribuie la obezitate.

Sfaturile contradictorii pot crea confuzie în rândul celor care au grijă de copii sau care se ocupă de educația acestora, evidențiind nevoia unor cercetări superioare calitativ cu privire la impactul TIC asupra bunăstării.

Cercetătorii recunosc faptul că utilizarea exagerată a tehnologiei digitale poate contribui la depresia și anxietatea în rândul copiilor. Pe de altă parte, copiii care întâmpină dificultăți în mediul offline au posibilitatea uneori de a lega prietenii și a primi sprijin social online de care altfel nu ar putea beneficia.

Pentru majoritatea copiilor, aspectele fundamentale – precum depresia sau problemele de-acasă – au un impact mai mare asupra sănătății și fericirii lor decât timpul petrecut în fața ecranului.

Abordând timpul petrecut de copii în mediul virtual dintr-o perspectivă de tip „nici prea prea, nici foarte foarte” – și acordând atenție mai mult activităților în care sunt implicați copiii online și nu atât duratei petrecute online, le putem asigura copiilor o mai bună protecție și îi putem ajuta să-și valorifice la maximum timpul petrecut online.

CERT-RO a prezentat un ghid pentru părinţi, cu informaţii necesare educării copiilor care navighează online. Acesta cuprinde şi un set de reguli şi măsuri de precauţie pentru evitarea pericolelor din lumea digitală:

Citește mai departe
Publicitate

ECONOMIE

Investiţie de 18,7 milioane lei finalizată, la Alba Iulia, de belgienii de la VCST Automotive Production

Publicat

Compania VCST Automotive Production Alba, subsidiara locală a grupului belgian VCST, producător de componente auto, a finalizat o investiţie de 18,7 milioane lei (4 milioane euro), în extinderea spaţiilor de producţie.

Spaţiile de producţie şi birourile au fost extinse cu 5.400 mp şi a fost construită o cantină pentru angajaţi.

„Până în luna septembrie a acestui an investiţiile companiei noastre au ajuns la peste 18,7 mil. lei. Până la finalul anului viitor sunt planificate noi proiecte de aproximativ 33 de milioane de lei, în creşterea capacităţilor de producţie“, a declarat pentru ZF Transilvania Corneliu Pricope, plant manager VCST Automotive Production Alba.

Fabrica de componente auto VCST Automotive Production Alba a fost inaugurată în urmă cu patru ani, investiţia ridicându-se la 33 milioane euro.

sursă: zf.ro

Citește mai departe
Publicitate

ACTUALITATE

STUDIU: Peste jumătate dintre români preferă un loc de muncă mai prost plătit, dar cu mai mult timp liber

Publicat

Mai mult de jumătate dintre angajații români ar fi dispuși să accepte un loc de muncă mai prost plătit, dar care să le ofere mai mult timp liber, în contextul în care România trece printr-o criză pe piaţa muncii, este concluzia unui studiu efectuat de Hunters, divizie a companiei de cercetare Unlock Market Research.

Studiul arată că românii îşi doresc să aibă mai mult timp liber în loc de bani şi nu mai sunt mulţumiţi de ce le oferă de obicei angajatorii.

„Astfel, 55% dintre români spun că sunt dispuşi să accepte un loc de muncă mai prost plătit, dar care să le ofere mai mult timp liber. În acest timp, România trece printr-o criză pe piaţa muncii, când tot mai multe companii se plâng că nu găsesc resurse umane, în ciuda salariilor oferite”, se arată în studiu.

Totodată, cea mai puternică tendinţă, recunoscută de 65% dintre români, este dorinţa de a-şi încetini ritmul alert al vieţii, în condiţiile în care oamenii vor să îşi recupereze timpul liber şi caută să facă doar lucrurile care le plac, inclusiv la muncă. Astfel, românii nu mai vor să lucreze peste program sau în weekend şi simt că ziua este prea scurtă pentru ceea ce vor să facă. Totodată, românii caută din ce în ce mai mult liniştea din afara tehnologiei şi autenticitatea în relaţiile inter-umane.

”De aceea, 37% dintre români deja îşi limitează timpul petrecut pe internet sau pe telefonul mobil, închizându-le după-amiaza şi în weekend-uri, iar 7 din 10 simt că îi afectează consumul de tehnologie. Motivul, spun sociologii: libertatea pe care o oferă tehnologia este una falsă, ce provoacă dependenţă şi care ne face adesea să irosim timpul”, se arată în studiu.

În schimb, românii vor să se întâlnească mai des cu cei dragi, să se joace mai mult şi să stea în natură – tendinţă confirmată de peste 61% dintre subiecţi. Studiul mai arată şi nevoia de a face lucruri mai importante.

”3 din 10 români fac voluntariat în mod activ pentru cauze sociale sau de mediu, fără să fie constrânşi. Mulţi dintre ei sunt tineri şi copii şi aleg voluntariatul pentru acţiuni de reciclare şi protejare a naturii. La nivel general, 43% dintre români recunosc trendul de a avea un mediu mai curat, iar unii spun că se simt vinovaţi dacă nu fac nimic pentru asta”, se arată în studiu.

În plus, 6 din 10 români recunosc dorinţa de a se strânge în jurul unui scop comun pentru a avea un impact real în lume.

”Pe Facebook sau în stradă, oamenii au învăţat să se formeze natural ca grup, să aibă încredere unii în ceilalţi şi să colaboreze mai mult, cu crezul că astfel îşi pot schimba viaţa în bine. Românii şi-au dat seama că şi cei din jur sunt gata să se implice pentru o cauză”, se arată în comunicat.

În plus, 41% dintre români consideră că România a început să conteze pe harta lumii.

”Potrivit declaraţiilor acestora, nu le mai este ruşine că sunt români şi consideră că identitatea naţională a câştigat reputaţie şi devenit motiv de mândrie. Românii au început să sprijine tot ce reprezintă valoare locală şi cumpără produse româneşti doar din acest motiv”, se arată în studiu.

Totodată, românii nu mai trăiesc după standarde tradiţionale, ci aşa cum îşi doresc ei. Astfel, se căsătoresc mai greu, se decid mai târziu să aibă copii şi aleg să lucreze în forme care îi fac să se simtă liberi.

”O puternică tendinţă, validată de 66% dintre români, este că oamenii au început să trăiască tinereşte indiferent de vârstă sau situaţia socială. Astfel, tot mai mulţi vârstnici îşi prelungesc viaţa activă, angajându-se chiar şi la 70 de ani, intră pe internet şi au conturi de facebook, fac sport şi pleacă în vacanţe”, se arată în comunicat.

Referitor la relaţiile între sexe, rolurile femeilor şi ale bărbaţilor se redefinesc, tendinţă confirmată de 56% dintre români.

”Astăzi, ei au devenit parteneri ce pot să facă în egală măsură anumite activităţi care înainte păreau destinate doar femeilor. De exemplu, bărbaţii îşi iau concediu de paternitate, în timp ce femeile sunt capul familiei”, se arată în comunicat.

Pe plan personal, 6 din 10 români spun că văd în jur tot mai mulţi oameni care investesc în auto-îmbunătăţire.

”Românii au început să nu se ferească să facă o facultate la 40 de ani, să înveţe japoneză din proprie iniţiativă, să danseze sau să gătească. Sociologii explică prin faptul că a crescut competitivitatea pentru a păstra un rol în societate şi a rămâne importanţi pentru cei din jur”, se arată în raport.

sursa: digi24.ro

Citește mai departe
Publicitate

EVENIMENT

Bradul de CRĂCIUN: Preţuri, locaţii de comercializare în judeţul Alba şi decoraţiuni „în trend”

Publicat

Odată cu luna decembrie, a început şi „febra” pregătirilor pentru Sărbătorile de Iarnă. În bugetul stabilit de familii pentru Crăciun intră, pe lângă banii „rezervaţi” pentru alimente, cadouri şi decoraţiuni, şi cei pentru bradul verde sau artificial, după preferinţe.

Direcţia Silvică Alba va comercializa pomi de Crăciun confiscaţi. Preţurile sunt, în medie, de 30 de lei pentru brazi şi 18 lei pentru molizi. Persoanele interesate să cumpere pomi de Crăciun de la Romsilva se pot interesa la sediile ocoalelor silvice din Alba Iulia (str. Nicolae Grigorescu 6), Aiud (str. Transilvaniei 83), Blaj (Iuliu Maniu 2B), Câmpeni – O.S. Valea Arieşului (Câmpeni, str. Horea nr. 4), Cugir (str. 21 Decembrie 1989, nr. 11) şi Garda (str. Izvoarelor 19) sau la sediul Direcţiei Silvice din Alba Iulia (Basarabiei, 9).

Altă locaţie în care se vând brazi este magazinul Dedeman din Alba Iulia. Aici puteţi găsi brazi tăiaţi la preţuri între 29,90 lei (100 – 130 cm), 49,90 lei (140 – 170 cm), 59,90 lei (170 – 210 cm) şi 129,90 lei (220-250 cm).

Pentru brazi în ghiveci, oferta este de la 49,90 lei (80 – 100 cm) până la 93,93 lei (120 – 150 cm). Brazii artificiali se pot achiziționa cu prețuri între 35,70 lei (120 cm, alb) și 339 lei (180 cm, verde, fibră optică – leduri multicolore).

La Ambient, preţul „de catalog” este de 59,90 lei, de exemplu, pentru brazi între 80 cm şi 100 cm.

Sunt câteva variante de locaţii. Brazii vor fi vânduţi şi în pieţe şi în alte locuri special amenajate. La Sebeş, se găsesc pomi de Crăciun în piaţa Dacia.

Brazi artificiali se găsesc la preţuri de la 39,90 lei (90 cm) la 239 lei (180 cm), 350-360 lei (2,5 metri) sau 300-310 lei (2 metri), la hipermarketuri. Preţurile diferă în funcţie de dimensiune şi tip (culoare, model etc).

Pentru decorarea brăduților vom scoate din buzunare între 7,99 – 14,99 lei pentru un set de 12 globuri (6 cm diametru), 15,99 lei pentru un vârf de brad și 10 globuri, 12,59 lei pentru 4 globuri (10 cm diametru). O instalație pentru pomul de Crăciun costă între 29,90 lei (5,9 m, leduri multicolore) și 59,90 lei (23,9 m, leduri multicolore), iar o figurină luminoasă în formă de ren (38 cm, 40 leduri) – 109 lei.

Şi pentru cei care vor să fie „în trend” la decorarea bradului, vă reamintim că a fost aleasă şi culoarea anului 2018. Este vorba despre ultra-violet, o culoare provocatoare şi dramatică. A fost anunţată la sfârşitul săptămânii trecute, de autoritatea mondială în materie de culoare, Institutul Pantone. Ultra-violet simbolizează ingenuitate, putere şi nonconformism.

Citește mai departe
Publicitate
ECONOMIEacum 55 de minute

Pentru Autostrada Sebeş-Turda, Guvernul a bugetat doar 35% din necesar – Asociaţia „Pro Infrastructură”

ACTUALITATEacum 2 ore

Raport UNICEF: Unu din trei utilizatori de internet este copil. Ghid cu recomandări pentru părinţi

Publicitate
ECONOMIEacum 2 ore

Investiţie de 18,7 milioane lei finalizată, la Alba Iulia, de belgienii de la VCST Automotive Production

ACTUALITATEacum 3 ore

STUDIU: Peste jumătate dintre români preferă un loc de muncă mai prost plătit, dar cu mai mult timp liber

Publicitate
EVENIMENTacum 4 ore

Bradul de CRĂCIUN: Preţuri, locaţii de comercializare în judeţul Alba şi decoraţiuni „în trend”

ACTUALITATEacum 4 ore

VIDEO: PROTEST în Bucureşti, după votul din Parlament pe modificările la Legile justiţiei

Publicitate
ACTUALITATEacum 4 ore

UNBR renunţă la onorariile minimale ale avocaţilor. Tarifele nu au fost puse în aplicare

ACTUALITATEacum 5 ore

INS: Salariul mediu net s-a majorat, în octombrie, cu 16 lei până la valoarea de 2.392 de lei

Publicitate
ACTUALITATEacum 5 ore

Premiile GLOBURILE de AUR 2018: Nominalizările pentru cele mai bune filme, seriale, actori şi regizori. LISTA

ACTUALITATEacum 5 ore

Atenţionări de la Poliţia Română pentru instigatorii la proteste violente şi participanţi

Publicitate
EVENIMENTacum 6 ore

VREMEA în Transilvania şi la munte până în Ajunul Crăciunului. Temperaturi maxime de primăvară şi ploi

ACTUALITATEacum 6 ore

FOTO: Clubul Copiilor Sebeș a avut peste 150 de invitați, în cadrul unui eveniment, la Târgul de Crăciun

ACTUALITATEacum 6 ore

Cinci măsuri de austeritate fiscală ale Guvernului, publicate în Monitorul Oficial. Categorii vizate

ABRUDacum 6 ore

Fost director şi fost lider sindical de la Cupru Min Abrud, urmăriți penal pentru conflict de interese

ACTUALITATEacum 7 ore

INCENDIU la Şugag. Acoperişul unei case a fost cuprins de flăcări. Pompierii, chemaţi în sprijinul SVSU