Bulgarii vor adopta moneda Euro de la 1 ianuarie 2026: Cetățenii au păreri diferite despre “expansiunea colonială europeană”

Pare că Bulgaria va fi cel de-al 21 stat membru al Uniunii Europene care va utiliza moneda euro, începând cu data de 1 ianuarie 2026. Deși România a aderat la UE la 1 ianuarie 2007, țara noastră nu mai îndeplinește din anul 2017 criteriile necesare pentru accesul la zona euro.

Cehia, Ungaria, Polonia, România și Suedia sunt state membre care s-au angajat și sunt obligate să adopte moneda euro, în baza prevederilor tratatelor de aderare la Uniunea Europeană.

Danemarca beneficiază de o clauză specială de derogare în a nu opta pentru adoptarea euro, clauză de care s-a prevalat și de care alte state membre nu beneficiază.

Bulgaria îndeplinește condițiile pentru trecerea la euro

Adoptarea euro este condiționată de îndeplinirea unor criterii de convergență nominală. La data de 4 iunie 2025, Banca Centrală Europeană a publicat un raport din care rezultă că Bulgaria îndeplinește condițiile pentru trecerea la euro.

Rata medie a inflației pe 12 luni a fost de 2,7% (mai mică decât referința europeană de 2,8%). În ceea ce privește aspectele fiscale, din anul 2012, Bulgaria nu a mai fost în vizorul procedurilor europene de deficit excesiv și a reușit să aibă în ultimul an un deficit bugetar de 3% (la limita stabilită), iar procentul datoriei publice din PIB a fost de 24,1% (mult sub valoarea de referință de 60%).

Au reușit să mențină stabilă moneda lor națională, fără nicio fluctuație a cursului de schimb în ultimii ani – 1,95583 leva pentru un euro. Rata dobânzilor pe termen lung a fost de 3,9% (inferioară referinței de 5,1%). În plus, și-au modificat legislația internă, așa încât să fie compatibilă cu norme europene în materie de curs de schimb și rol al băncii centrale.

Cum a reușit Bulgaria?

Tradiționalul “uitat peste grad” ne ajută să înțelegem parțial etapele pe care vecinii noștri le-au parcurs, cu nuanțele firești ale percepției publice eterogene ale fenomenului. În primul rând, și-au configurat o țință asumată politic de trecere la euro încă din anul 2024, numai că nu îndeplineau condițiile în acea perioadă (aveau inflație de 9,5%). În al doilea rând, au reușit să consolideze politicile bugetare și fiscale, în așa fel încât să nu depășească limitele stabilite în plan european.

Din luna iulie 2025, prețurile în lei și leva se vor afișa în magazine, în scopul familiarizării cetățenilor cu noua monedă, iar de la 1 ianuarie 2026, moneda națională va dispărea și va fi înlocuită de euro.

Euroscepticismul în Bulgaria a crescut simțitor

Deși sunt pe linia dreaptă a adoptării euro, în țara vecină, gradul de euroscepticism este în creștere și este alimentat în special de o inegalitate accentuată a veniturilor locuitorilor din cea mai săracă țară a UE, măcinată de crize politice profunde și instabilitate în ultimii ani. Corupția reprezintă un alt subiect îngrijorător pentru bulgari, în condițiile în care un indicator care măsoară gradul de control al corupției arată o valoare negativă de minus -0,14 (ultimele data disponibile aferente anului 2023).

Ca să puteți face o comparație, același indicator de control al corupției înregistra în România valoarea pozitivă de 0,04 în același an, iar în Finlanda valoarea era de 2,22 (indicatorul Controlul corupției se calculează de către Banca Mondială și este disponibil AICI)

Astfel, încrederea vecinilor în autorități este la cote foarte scăzute și cetățenii se tem că odată cu trecerea la euro, creșterea prețurilor bunurilor și serviciilor în timpul tranziției le va afecta nivelul de trai și așa scăzut. În ultimele săptămâni au existat proteste publice împotriva adoptării euro și chiar se invocă în anumite medii necesitatea unui referendum național prin care să se decidă sau nu trecerea la euro, pe fondul invocării unui fenomen de colonialism european asociat monedei unice.

Care este percepția generală a cetățenilor europeni privind adoptarea Euro?

În ansamblu, pe plan european, conform Eurobarometrului din anul 2025 (aprilie-mai), un procent de 74% dintre cetățenii Uniunii Europene și 83% dintre cetățenii din statele care au adoptat euro se declară în favoarea monedei unice, ceea ce reprezintă cel mai mare sprijin înregistrat vreodată pentru euro (așa cum rezultă din graficul de mai jos, care surprinde perioada 2004-2025).

Păreri privind moneda euro, 2025

(linia punctată cetățeni din zona euro, linia continuă cetățeni UE), Eurobarometru: Standard Eurobarometer 103 – Spring 2025

România nu îndeplinește criteriile tehnice de adoptare a euro

Situația României se dovedește a fi din ce în ce mai dificilă în plan macroeconomic, bugetar și fiscal. În trimestrul I 2025, rata inflației a fost de 4,9%, iar în luna mai 2025 inflația a fost de 5,45%.

Cu deficite bugetare care depășesc cu mult limita de 3% din PIB,  am înregistrat maxime nedorite de 9,3% din PIB în anul 2024. Datoria publică a fost de 64% din PIB în anul 2024.

Structura datoriei publice poate fi citită aici

Și rata dobânzii pe termen lung de 6,3% depășește referința europeană.

Cu ultimele fluctuații de pe piața valutară avem toate șansele ca și evoluția monedei naționale în raport cu euro să depășească limita de plus/minus 15%. Dezechilibrele structurale majore din sfera finanțelor publice denotă abateri semnificative de la reperele europene specifice zonei euro.

Să nu uităm și că, dincolo de cifrele rigide ale convergenței nominale pentru adoptarea monedei euro, reflexia acestora în viața de zi cu zi se traduce printr-o degradare a condițiilor de acces a unei majorități din ce în ce mai largi a locuitorilor la bunuri și servicii esențiale, pe fondul inflației și a veniturilor în scădere din diverse sectoare de activitate.

În concluzie, participarea la zona euro implică un mix de criterii tehnice pe care statele trebuie să le îndeplinească, dar dincolo de care asumarea politică este decisivă. Iar un consens societal în favoarea sau defavoarea zonei unice nu este facil de înregistrat.

Ambele tabere posedă argumente viabile pentru temele predilecte asociate subiectului: pierderea competitivității, securitatea energetică, birocrația, reformele structurale, integrarea fiscală etc. Alegerea între o politică monetară autonomă și una unică este dificilă. Exemplul statelor din jur va furniza pentru România repere esențiale în înțelegerea obstacolelor viitoare.

Dincolo de beneficiile unei monede unice europene – concretizate în eliminarea riscului ratei cursului de schimb, reducerea costului tranzacțiilor, stabilitatea mediului economic pentru investitori, transparența și gradul mai mare de comparabilitate al prețurilor pentru cetățeni (care afectează deciziile de zi cu zi) – se pun întrebări firești referitoare la pierderea independenței monetare naționale, incapacitatea ciclurilor de afaceri naționale de a se alinia la cele de bază din zona euro (care poate genera fluctuații în activitatea economică), cotele de contribuții naționale la Mecanismul European de Stabilitate (în funcție de ponderea țării în populația și PIB-ul zonei euro), modificări ale softurilor de gestiune și afișare a prețurilor etc.

O cuantificare precisă a costurilor asociate trecerii la euro este imposibilă, dar pare că pierderea atribuțiilor băncii centrale de a influența ratele dobânzii de referință și cursul de schimb reprezintă cele mai mediatizate îngrijorări, întrucât poate fi astfel afectată capacitatea națională de răspuns la șocuri economice în viitor.

Prof. Univ. Dr. Adela Socol – Universitatea „1 Decembrie 1918” din Alba Iulia – contributor Alba24