CALENDAR ORTODOX: Ce sfânt este pomenit în 5 septembrie şi ce rol au avut în viaţa Sfântului Ioan Botezătorul

În data de 5 septembrie, Calendarul Ortodox Român îl consemnează pe Sfântul Prorocul Zaharia. Era din Ierusalim, fiu al lui Iuda preotul, numit și Varahia. Era căsătorit cu Elisabeta, sora Sfintei Ana, mama Prea Sfintei Născătoare de Dumnezeu.

Sfântul Proroc Zaharia, tatăl Sfântului Ioan Botezătorul, a fost preot în templul din Ierusalim. În acele timpuri grele pentru creştini, la Roma domnea împăratul Cezar August, iar în Ţara Sfântă pe tron era Irod cel Mare, cel care a ucis zeci de mii de prunci.

Din Scriptură aflăm că, în timp ce acesta slujea la Templul din Ierusalim, în sfântul altar i s-a arătat îngerul Gavriil care i-a vestit că Elisabeta, soţia lui, îi va naşte fiu, ca răspuns la rugăciunile lor. Zaharia s-a îndoit de cuvintele îngerului, pentru că atât el, cât şi soţia sa erau înaintaţi în vârstă. Pentru îndoiala sa, va rămâne mut până când îi va scrie numele fiului său pe o tăbliţă, după naşterea acestuia.

Motivul pentru care Sfântul Zaharia este trecut în rândul prorocilor este prorocia pe care acesta a făcut-o despre viaţa şi activitatea fiului său, Ioan: „Iar tu, pruncule, prooroc al Celui Preaînalt te vei chema, că vei merge înaintea feţei Domnului, ca să găteşti căile Lui, să dai poporului Său cunoştinţa mântuirii întru iertarea păcatelor lor, prin milostivirea milei Dumnezeului nostru, cu care ne-a cercetat pe noi Răsăritul cel de Sus, ca să lumineze pe cei care şed în întuneric şi în umbra morţii şi să îndrepte picioarele noastre pe calea păcii.“ Aceasta o găsim în Evanghelia de la Luca 1, 67-69.

Împăratul Irod, ştiind de naşterea minunată a lui Ioan şi crezând că însuşi Ioan ar putea fi Mesia, a poruncit soldaţilor sa îl caute şi să îl omoare. Pentru că soldaţii nu l-au gasit pe Ioan, Irod a poruncit ca preotul Zaharia să fie înjunghiat în locul fiului său.

Elisabeta, mama Sfântului Proroc Ioan Botezătorul și Înaintemergătorul Domnului, acoperindu-se de Dumnezeu, era ascunsă cu pruncul într-o peșteră, aici curgea izvor de apă și a crescut un finic (curmal) deasupra peșterii, plin de fructe. Când era vreme de mâncare, se apleca pomul acela, dându-și spre mâncare rodul său, apoi iar se ridica în sus.

După patruzeci de zile de la uciderea Sfântului Proroc Zaharia, Sfânta Elisabeta și-a dat sfârșitul în această peșteră. Iar Sfântul Ioan a fost hrănit de un înger, care l-a păzit în pustie.

sursa: crestinortodox.ro