Connect with us
Publicitate

EVENIMENT

Cât valorează un EROU, în țara pensiilor speciale: 476 de lei. Veteranii de război, umiliți de veteranii din politică


Publicat

a

În țara pensiilor speciale, un veteran de război primește de la statul român o indemnizație de 476 de lei pe lună, pentru serviciul adus patriei. O umilință. În paralel, oricât de greu ar fi de crezut, există miniștri în România care au încasat în 2017 peste 327.000 de lei, pensie specială de la stat. Mai trebuie să ținem cont că sunt, de la an la an, tot mai puțini, în timp ce beneficiarii de pensii speciale sunt tot mai mulți. 

Data la care este marcată această zi aminteşte de 29 aprilie 1902, când regele Carol I a promulgat, la solicitarea supravieţuitorilor Războiului de Independenţă (1877-1878), Înaltul Decret prin care a fost instituit pentru prima dată titlul de ”veteran de război”, în conformitate cu Convenţia Statelor Europene de la Geneva, în onoarea ostaşilor care au luptat în acest război. La articolul 2, Înaltul Decret Regal din 29 aprilie 1902 prevedea: ”Pentru ca fiecărui ostaş veteran să i se asigure liniştea şi ocupaţiunea pentru restul de viaţă, i se vor pune la dispoziţie cele necesare în acest scop, ca stimulent pentru generaţiile viitoare”, spune site-ul oficial al Asociaţiei Naţionale a Veteranilor de Război.

Vezi și: Veteranul Emil Rodean din Berghin, condus pe ultimul drum de Armată. Gestul emoționant al soldaților din Alba Iulia

Doar că noțiunea de pensie specială s-a alterat, între timp. Principalii beneficiari: clientela politică și instituțiile de forță.

Peste 1,8 miliarde de euro au plătit contribuabilii români în 2018 pentru sistemul de pensii speciale. În 2017, au plătit „doar“ 1,5 miliarde euro. Nu există precedent în nici o țară a Uniunii  Europene conform căruia „pensionar special“ să  câștige cât 25-30 de pensii medii din sistemul public. 

Vezi și: Portret de erou: Ioan Jurca, ultimul veteran din Abrud. De pe frontul rusesc, la minele de uraniu și aur din Apuseni

PSD nu numai că a respins orice tentativă de abrogare a unora dintre pensiile speciale, ci chiar și-a anulat, la interval de o lună, propriile măsuri de revizuire și diminuare a acestora. Mai mult, peste 10% din membrii Guvernului sunt beneficiarii cumulului pensiei speciale cu nenumărate alte venituri de la stat. În ianuarie 2018, ei au contribuit la emiterea unei ordonanțe de urgență care permitea cumularea pensiei speciale cu salariul de la stat, potrivit Newsweek România. 

Un mic exemplu oferit de publicație:

Tudorel Toader: pensie specială în 2017 de 327.176 de lei (da, ați citit bine), cumulată cu alte venituri care i-au mai adus peste 366.000 de lei.

Teodor Meleșcanu: pensie specială în 2017 de 87.600 de lei, cumulată cu alte venituri care i-au mai adus peste 272.000 de lei. 

Petre Daea: pensie specială în 2017 de 80.661 de lei, cumulată cu alte venituri care i-au mai adus aproape 180.000 de lei. 

Nici unul dintre ei nu a luptat pe front, pentru România. De fapt, nici unul nu a făcut altceva decât să profite toată viața de privilegiile sistemului din care fac parte.

”În afară de membrii Guvernului, cumulează pensia specială cu salariul sau indemnizația și o serie de consilieri guvernamentali cu rang de ministru adjunct, precum și parlamentari. De exemplu, generalul în rezervă Nezir Gelaledin, directorul de cabinet al ministrului Apărării, primește un salariu de 79.000 de lei și are o pensie de 96.000 de lei pe an.

Alt consilier M.Ap.N, Tase Marian, cumulează un salariu de 48.000 de lei cu o pensie de 53.000 de lei.

Deputatul USR Dumitru Lupescu – un apărător declarat al pensiilor speciale – primește circa 49.000 de lei pe an de la casa sectorială a M.Ap.N.

Cinci din cei nouă judecători de la CCR iau pensii speciale: Valer Dorneanu (puțin sub 30.000 de lei pe lună), Mona Pivniceru (circa 15.000 de lei pe lună), Livia Stanciu (peste 10.000 de lei), Mircea Minea (circa 11.500 de lei pe lună) și Marian Enache (sub 2.000 de lei pe lună, în calitate de fost parlamentar)” mai scrie Newsweek.



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Alba24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


Publicitate

EVENIMENT

PSD lucrează la un proiect pentru legalizarea marijuanei. Ciolacu: Vorbim de o legalizare în zona medicală și industrială

Publicat

Marcel Ciolacu, președintele PSD, a declarat că partidul său lucrează la un proiect de lege pentru legalizarea consumului de marijuana în scop medicinal.

”Doamna Cristina Dumitrache de la Constanța, care are acest proiect…el este în dezbatere în interiorul grupului și vom lua o decizie. Vorbim de o legalizare în zona medicală și industrială”, a declarat Marcel Ciolacu la Radio Guerilla.

Ciolacu a interzis magazinele de etnobotanice. ”Elevii, în loc să facă coadă la shaorma, făceau la etnobotanice”

Liderul PSD a fost cel care a interzis magazinele etnobotanice în Buzău, pe vremea când era consilier local.

„Era un flagel în momentul acela în Buzău. Am avut informații puse la dispoziție de poliție si DIICOT și toți elevii mai mari de la licee, în loc să facă coadă la shaorma făceau la etnobotanice”, a reamintit Ciolacu.

Un fost consilier a lui Dan Barna a cerut legalizarea marijuanei

În vară, Andrei Caramitru, fostul consilier al liderului USR Dan Barna, a cerut legalizarea marijuanei pentru a repune Bucureștiul pe harta turismului mondial.

El a spus că prin această măsură capitala României ar putea concura cu Amstedam.

foto: facebook/ Marcel Ciolacu

Citeste mai mult
Publicitate

ACTUALITATE

Ministrul Muncii: Mărim salariul minim și continuăm acțiunea de combatere a muncii nedeclarate și subdeclarate

Publicat

„România are nevoie nu doar de forță de muncă, ci și de salarii mai mari”  transmite Raluca Turcan, ministrul Muncii precizând totodată ca Inspecția Muncii va continua acțiune de combatere a muncii nedeclarate sau subdeclarate.

Ministrul muncii citat de DCNews mai spune că „România are nevoie nu doar de forță de muncă, ci și de salarii mai mari. Pentru a răspunde problemelor din piața muncii, avem nevoie de creșterea salariului minim, de corectitudine în relațiile de muncă și de valorificarea oportunităților locale de dezvoltare.(…)

Ministrul Muncii: Creșterea salariul minim reduce migrația forței de muncă

Majorarea salariului minim și creșterea veniturilor angajaților reprezintă prima condiție pentru a reduce migrația forței de muncă și totodată singura soluție, pe termen lung, pentru a-I ajuta pe români să facă față la creșterile de prețuri.”

Aceasta este una dintre preocupările noastre principale, pe care am subliniat-o și în cursul discuțiilor de astăzi, însă trebuie să avem în vedere și nivelul de suportabilitate al companiilor.

Tocmai de aceea mi-am propus, încă de la începutul mandatului, să avem anul acesta un mecanism predictibil de stabilire a salariului minim agreat cu partenerii sociali.

Orice creștere salarială care nu este fundamentată pe o înțelegere deopotrivă cu firmele și angajații poate duce la pierderea locurilor de muncă.

Acesta este discuția pe care o purtăm acum și căreia trebuie să-I găsim soluție realistă, nu populistă.

I-am asigurat, o dată în plus, pe angajatorii și pe angajații cu care am stat de vorbă astăzi, că sunt cel mai mare susținător al creșterii salariului minim dintre toți miniștrii care au fost vreodată la Ministerul Muncii.

Munca ”la negru” și ” la gri”, în vizorul ministrului

Pe de altă parte, vom continua campania derulată de Inspecția Muncii pentru combaterea muncii nedeclarate și subdeclarate.

Din cele 120.000 noi locuri de muncă înregistrate de la începutul anului, 40% sunt plătite pe salariul minim, iar dacă acest lucru nu corespunde realității cei afectați sunt nu doar angajații care pierd la pensie, ci și angajatorii.

Această campanie este o completare binevenită a efortului de a stabili o majorare a salariului minim care să ducă și la creșterea nivelului general de venituri și la creșterea puterii de cumpărare.(..)” transmite Raluca Turcan, ministrul Muncii.

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

LISTA actualizată a statelor considerate cu risc epidemiologic. Bulgaria și Moldova intră în zona galbenă, Spania în zona verde

Publicat

Comitetul Național pentru Situații de Urgență a adoptat în ședința de joi, 16 septembrie, Hotărârea numărul 71 privind actualizarea listei țărilor/teritoriilor de risc epidemiologic ridicat.

Principalele modificări sunt:

– în zona roșie au intrat: Grenada, Bahamas, Barbados, Guyana, Bonaire, Saint Eustatius și Saba și Liechtenstein;

– în zona galbenă au intrat:

  • din zona roșie, în urma scăderii incidenței: Bulgaria, Franța, Thailanda, Puerto Rico, Eswatini și Guernsey;
  • din zona verde, în urma creșterii incidenței: Republica Moldova, Honduras, Noua Caledonie, Saint Vincent și Grenadine și Gibraltar;

– în zona verde au intrat: Spania, Danemarca, Luxemburg, Mexic, Panama, Argentina, Maroc și Montserrat.

Vezi lista completă – Anexa la HCNSU nr. 71 din 16.09.2021

Zona roșie

Stat/Zonă/Teritoriu – Rata de incidentă cumulată la 1,000 locuitori*

Grenada 18,6
Israel 13,9
Guam 13,0
Polinezia Franceză 12,6
Muntenegru 12,1
Dominica 11,9
Mongolia 10,5
Bermuda 10,0
Georgia 9,7
Serbia 9,5
Cuba 9,4
Saint Lucia 9,1
Suriname 8,6
Malaysia 8,5
Saint Kitts și Nevis 8,3
Kosovo 7,6
Sint Maarten 7,5
Marea Britanie** 7,3
Seychelles 6,9
Anguilla 6,8
Palestina 6,0
Antigua și Barbuda 6,0
Statele Unite ale Americii 5,7
Costa Rica 5,6
Aruba 5,5
Slovenia 5,1
Insula Man 4,4
Elveția 4,3
Albania 4,3
Bahamas 4,2
Azerbaidjan 4,2
Botswana 4,2
Iran 4,2
Irlanda 4,1
Insulele Virgine ale Statelor Unite 4,1
Bonaire, Saint Eustatius și Saba 4,1
Estonia 4,0
Macedonia de Nord 3,9
Lituania 3,9
Belize 3,9
Brunei Darussalam 3,9
Maldive 3,8
Turcia 3,7
Jersey 3,6
Norvegia 3,6
Barbados 3,5
Guyana 3,5
Fiji 3,3
Grecia 3,2
Cipru 3,2
Jamaica 3,1
Liechtenstein 3,0
Sri Lanka 3,0
Kazahstan 3,0
Africa de Sud** 1,6
Brazilia** 0,7
Nepal** 0,7
India** 0,4

Zona galbenă

Stat/Zonă/Teritoriu – Rata de incidentă cumulată la 1,000 locuitori*

Curaçao 2,9
Thailanda 2,9
Noua Caledonie 2,9
Bulgaria 2,8
Austria 2,8
Insulele Turks și Caicos 2,8
Guernsey 2,8
Gibraltar 2,8
Croația 2,6
Letonia 2,6
Guatemala 2,5
Armenia 2,5
Filipine 2,5
Mauritius 2,4
Belarus 2,4
Franța 2,4
Libia 2,4
Belgia 2,4
Insulele Virgine Britanice 2,4
Capul Verde 2,4
Monaco 2,4
Puerto Rico 2,3
Bosnia și Herțegovina 2,2
Olanda 2,0
Tunisia 2,0
San Marino 1,9
Portugalia 1,9
Irak 1,9
Trinidad și Tobago 1,9
Republica Moldova 1,9
Vietnam 1,8
Liban 1,8
Federația Rusă 1,8
Germania 1,8
Eswatini 1,8
Japonia 1,7
Saint Vincent și Grenadine 1,7
Timorul de Est 1,6
Islanda 1,6
Honduras 1,6

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

Bătălie mare pentru construcția primilor 63 de km din Autostrada „Moldovei” A7: 39 de oferte, depuse pentru primul tronson

Publicat

39 de oferte au fost depuse la licitația pentru construirea celor 63 km din Autostrada A7 Ploiești (Dumbrava)-Buzău, a anunțat joi fostul ministru al Transporturilor, Cătălin Drulă. Potrivit acestuia, numărul mare de oferte demonstrează pregătirea temeinică a documentației, precum și importanța proiectului în general.

Fostul ministru a explicat că 13 oferte sunt pentru Lotul I Dumbrava – Mizil, 12 pentru Lotul II Mizil – Spătaru și 14 pentru Lotul III Spătaru – Buzău.

„Autostrada A7 – coloana vertebrală a Moldovei – este un proiect de suflet pentru mine, pentru care m-am luptat încă din 2014, de la momentul dezbaterii Masterplanului de Transport, în 2016 pentru a fi licitată proiectarea la cheie și, mai apoi, în cele 8 luni de mandat la Ministerul Transporturilor”, a spus Drulă.

„Ce am făcut concret în acest an împreună cu echipa mea pentru Autostrada A7:

  • am obținut includerea proiectului până la Pașcani în PNRR, securizând astfel finanțarea viitoarelor lucrări;
  • am finalizat studiul de fezabilitate, am obținut avizele, acordul de mediu, am realizat exproprierile și am licitat la începutul verii primul sector Ploiești-Buzău;
  • am lăsat celelalte sectoare din PNRR într-un stadiu avansat, cu studii de teren în fază finală, studiile de fezabilitate și proiectele tehnice predate și în diverse etape de aprobare, procedurile de mediu în linie dreaptă, în grafic pentru lansarea licitațiilor de lucrări și pentru aceste sectoare;
  • am aprobat traseul și am dat drumul la investigațiile detaliate de teren pe celelalte sectoare Pașcani – Suceava – Siret”, a mai spus Drulă.

Licitația pentru execuția tronsonului A7 Ploiești (Dumbrava) – Buzău a fost lansată pe 1 iunie.

Licitația este de tipul FIDIC Roșu, în care proiectul tehnic deja a fost realizat, iar la licitație este scoasă direct execuția.

Tronsonul Ploiești – Buzău este împărțită în trei loturi distincte:

– lotul 1 Dumbrava – Mizil (km 0+000 – km 21+000)

– lotul 2 Mizil – Pietroasele (km 21+000 – km 49+350)

– lotul 3 Pietroasele – municipiul Buzău (km 49+350 – km 63+250).

Valoarea estimată este între 4,290 miliarde de lei şi 5,062 miliarde de lei, fără TVA.

Câteva cifre în acest sens din cadrul sectorului Ploiești-Buzău:

– lungime – 63 km;

– 6 noduri rutiere;

– 160 de ha de perdele forestiere;

– 42 de poduri + pasaje;

– 4 spații de servicii moderne, dotate și cu stații de încărcare electrice.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate

Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate