Claca la coasă, vechiul obicei prin care oamenii dintr-o comunitate se ajutau reciproc ori de câte ori aveau ceva de făcut, a fost readus la viaţă în la Mogoș, în județul Alba.

Zeci de cosaşi au ascuţit coasele şi au tăiat iarba, iar la final au fost cinstiţi, după obiceiul locului, cu mâncare și băutură.

Publicitate

Claca la coasă - supraviețuirea tradițiilor de odinioară

"Claca la coasă" este un exemplu viu al modului în care tradițiile pot supraviețui și pot fi relevante chiar și în contextul unei lumi în continuă schimbare.

Este un memento al solidarității, al colaborării și al importanței comunității în viața noastră. În inima Ardealului, eco-ul coaselor și râsetele celor adunați la clacă răsună ca un imn al unității și al rădăcinilor adânci.

Îmbrăcaţi în straie populare, cosaşii din Mogoș  -au apucat de treabă imediat după ce şi-au ascuţit şi bătut coasele.

Publicitate
Clinica Balneomed Articol 728x90

Chiar și politicienii prezenți la clacă au pus mâna pe coasă, măcar și pentru a-și face o poză. Printre cei care au participat la eveniment s-au aflat și Ion Dumitrel președintele CJ Alba și deputatul Florin Roman.

Pe vremuri oamenii se ajutau între ei. Nu exista mecanizare și nici atâta invidie. Oamenii mai bătrâni care nu reușeau să se descurce singuri erau ajutați de ceilalți localnici din sat.

 

Claca era o modalitate de a ajuta membrii comunității să facă față numeroaselor munci de la tară. A fost, de asemenea, o bună ocazie de a „socializa” prin cântec și bună dispozitie.

Publicitate

De fiecare dată după o muncă serioasă, se lasă cu cântec şi voie bună, cu joc. Iar toată organizarea arată spectaculos în combinație cu peisajul superb din această zonă a Apusenilor.

Obiceiul a fost reînviat de Centrul de Cultură Augustin Bena din Alba Iulia care a organizat pe  muntele Bîrleștilor din Mogoș  o serie de manifsetări dedicate lui  Ovidiu Bîrlea cel care a scos în evidență într-o amplă lucrare tradițiile culturale de la Mogoș.

Claca la coasă: Tradiții și Solidaritate în Inima Ardealului

Ardealul, cunoscut pentru peisajele sale pitorești, arhitectura tradițională și comunitățile strâns unite, este și locul unde tradițiile și obiceiurile își găsesc adăpost de-a lungul secolelor.

Publicitate

Unul dintre aceste obiceiuri, profund înrădăcinat în cultura rurală a regiunii, este "claca la coasă", o manifestare a solidarității și colaborării comunitare.

Origini și semnificații

Claca este un sistem tradițional de muncă în comun, unde membrii unei comunități se adună pentru a ajuta la realizarea unor lucrări agricole sau la construirea unei case.

"Claca la coasă" se referă în mod specific la ajutorul reciproc în perioada cositului. Această tradiție se bazează pe principiul reciprocității: astăzi te ajut pe tine, mâine mă ajuți pe mine.

Desfășurarea clăcii

În zorii zilei, bărbații se adună cu coasele lor ascuțite și se îndreaptă către lanul de cereale sau fâneața care trebuie cosită. Munca în câmp este grea și necesită efort coordonat.

Publicitate

Ritmul este dictat de cel mai experimentat coasă, iar ceilalți îl urmează într-o linie dreaptă, lăsând în urmă o pătură uniformă de cereale sau iarbă cosită.

Femeile joacă un rol esențial în acest obicei. Ele pregătesc mâncarea și aduc apa pentru bărbații care lucrează în câmp.

Când soarele atinge zenitul, toți se adună pentru a împărtăși un prânz tradițional, preparat cu ingrediente locale și servit cu vin sau țuică de casă.

Claca la coasă - mai mult decât o muncă

Deși la prima vedere poate părea doar o formă de muncă colectivă, claca la coasă este mult mai mult decât atât. Este un moment de socializare, de împărtășire a poveștilor și râsului, de consolidare a legăturilor comunitare.

Publicitate

După finalizarea muncii, adesea se organizează o petrecere, cu muzică, dans și voie bună.

Păstrarea tradiției în lumea modernă

În ciuda modernizării și a mecanizării agriculturii, claca la coasă încă persistă în multe sate din Ardeal. Pentru localnici, este un mod de a-și reafirma identitatea culturală și de a menține vie spiritul comunității.

foto: Ion Dumitrel/ facebook