Connect with us
Publicitate

ACTUALITATE

Comunicat Sorin Bumb, deputat PNL de Alba: PSD este cel mai mare dușman al românilor


Publicat

sorin bumb

Începerea campaniei electorale a dat un nou imbold războiului rece dintre găștile de la guvernare. Dacă, până acum, luptele se dădeau pe ascuns, lansarea campaniei electorale a încălzit puternic acest conflict, scoțând la iveală problemele din așa-zisa coaliție care, în fapt, este doar o adunătură de interese. Problema cea mai mare este însă că România este victima acestui război, fiind prinsă în focul încrucișat dintre găștile de mafioți și incompetenți ce vremelnic conduc țara.

A fost nevoie doar de o schimbare semnificativă a vremii pentru ca miniștrii să înceapă lupta pentru voturi, cu acuze care mai de grabă mai hilare. Am putut vedea, în doar două zile, câteva exemple de „bune practici” demne de o țară africană, despre cum înțeleg acești politruci să-i trateze pe români.

Ministrul Mediului – de la ALDE – îl atacă pe Ministrul Agriculturii – de la PSD – că nu a dat cu rachete anti-grindină. Acesta spune că a dat, dar norii erau prea sus. Mai sus decât cormoranii! Raed Arafat – un fel de curcubeu politic, ce se remarcă doar prin numărarea victimelor și achiziția de ambulanțe scumpe (pentru că în rest nu mai face nimic de pe vremea când se războia cu Băsescu) sare la gâtul șefei de la Meteo că n-a anunțat tornada. Aceasta îi spune că a anunțat-o, dar nu le-a mers celor de la ISU super-aplicația de avertizare a cetățenilor. Ministerul Agriculturii – condus de PSD – sare la gâtul celor de la Externe – minister condus de ALDE – că România pierde 80 de milioane de euro din cauza unei contestații. Cei de la Externe spun că au făcut contestația, dar cauza pierderii banilor este haosul de la APIA. În plus, imaginile grotești cu indivizi lipsiți de orice scrupule care jefuiesc nonșalanți mașina avariată a unui creator de modă, ce zace decedat la doar câțiva pași, au făcut înconjurul Europei, „întărind” brand-ul de țară. Nu există însă, nici după mai multe zile de la incident, vreo luare de poziție a Ministerului condus de Carmen Dan, care să condamne aceste fapte, sau să vreo ieșire a Ministerului Turismului, că faptele tot s-au produs la deschiderea sezonului, pe litoral…

După toate acestea, rămâne doar drama românilor. PSD a devenit cel mai mare dușman al românilor și nu inamicii străini inventați de un Dragnea tot mai speriat de pușcărie.

Luați prizonieri de gruparea mafiotă numită PSD-ALDE, românii încep să semene tot mai mult cu supraviețiuitorii unui gulag roșu modern, în care autoritatea statului are singurul rol de a-i pedepsi și de a-i spolia de orice agoniseală, prin taxe și impozite fără nicio acoperire în viața reală.

Dacă tot vrea să facă ceva pentru români, Ministrul Mediului s-ar putea ocupa de calitatea aerului, pentru că numărul bolnavilor de cancer de plămâni care nu au fumat niciodată începe să crească alarmant. Ministrul Agriculturii ar putea reforma birocrația infernală de la APIA, din cauza căreia fermierii au ajuns să doarmă pe scările instituției. Ministrul de Interne ar putea spune ce s-a întâmplat pe 10 August 2018 în Piața Victoriei, iar șeful DSU ar putea lansa o campanie de prevenire prin intermediul super-aplicației de smartphone mult lăudate, ca să nu mai vedem șoferi de autocar ce conduc direct în mijlocul tornadei.
Toți sunt însă ocupați cu campania electorală și nu mai au timp de problemele românilor!

Pe 26 mai mergeți la vot și arătați-le că așa nu se mai poate! Arătați-le că nu sunteți de acord cu modul în care conduc Romania și că trebuie să țină cont de votul dumneavoastră!

Deputat PNL de Alba, Sorin Ioan Bumb



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Alba24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

1 Comentariu

1 Comentariu

  1. pilu

    luni, 06.05.2019 at 14:18

    Deci, sa mergem sa votam impotriva PSD. De acord.Dar cu cine, ca nici voi nu sunteti de treaba. Vezi ultimul mare vot. Asa ca te-ai chinuit degeaba cu materialul tau. Parerea mea !

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


Publicitate

EVENIMENT

PROGRAM 1 Decembrie – Ziua Națională a României 2021 la Alba Iulia. Paradă militară, concerte, spectacol cu drone

Publicat

Parada militară cu peste 500 de soldați și tehnică militară, concerte transmise în mai multe locații din oraș, dar și un spectacol de drone – cele mai importante momente Zilei de 1 Decembrie la Alba Iulia. 

Primarul Gabriel Pleșa, președintele Consiliului Județean, Ion Dumitrel, prefectul de Alba, Nicolae Albu și un reprezentant al armatei au prezentat programul complet al manifestărilor și cele mai importante momente.

Vezi Ziua Națională la Alba Iulia: Paradă militară cu peste 500 de participanți, elicoptere SOCAT și avioane MiG LanceR

Aproximativ 550 de militari vor participa la parada militară, ce se va desfășura pe Bulevardul 1 Decembrie 1918, cu ocazia Zilei Naționale a României, la Alba Iulia. De asemenea, pe lângă militari, vor trece prin fața celor prezenți la eveniment și vehicule de luptă, aparatură antiaeriană și terestră, dar și transportoare și autospeciale. 

Cerul va fi survolat elicoptere IAR 330 SOCAT și aeronave MIG 21 LanceR

În 1 Decembrie, parada militară cu trupe și tehnică de luptă se va desfășura în zona Bulevardului 1 Decembrie 1918, după ora 15.00.

Vor participa:

  • 9 detașamente de defilare pe jos (aproximativ 550 de militari aparținând Diviziei 4 Infanterie „Gemina”, Forțelor pentru Operații Speciale, Batalionului 136 Geniu „Apulum”/ Brigada 10 „Dunărea de Jos”, Batalionului 26 Cercetare Supraveghere „Avram Iancu”/ Brigada 18 Cercetare Supraveghere „Decebal”, Grupării de Jandarmi Mobilă „Regele Ferdinand I” Târgu Mureș și Inspectoratului pentru Situații de Urgență „Unirea” al județului Alba)
  • 9 detașamente de defilare cu mijloace terestre (vehicule de luptă HUMVEE ale forțelor pentru operații speciale, complexe de artilerie antiaeriană și terestră GEPARD și HIMARS, transportoare PIRANHA III și PIRANHA V, autospeciale de intervenție ale celorlalte structuri din sistemul de apărare, ordine publică și securitate națională)
  • aeronave militare ale Bazei 71 Aeriană „General Emanoil Ionescu” (elicoptere IAR 330 SOCAT și avioane MiG 21 LanceR).

Dacă în 2020, din cauza pandemiei de COVID au lipsit aproape în totalitate manifestările, în 2021, acestea vor avea loc, în mai multe localții din oraș.

La unele dintre evenimentele tradiționale, precum ”Masa Populară” s-a renunțat în acest an din cauza pandemiei, dar vor exista comercianți în șanțurile Cetății.

La parada militară vor participa peste 500 de soldați, alături de tehnică militară. Dacă vremea va permite, cerul va fi survolat și de avioane militare.

Cel mai așteptat moment va fi cel al spectacolului de drone, unde 100 de drone vor lumina cerul municipiului Alba Iulia. Reprezentația va dura în jur de 10 minute.

De asemenea vor exista și concerte, care vor fi proiectate pe patru ecrane, montate în mai multe locații din oraș.

Ecranele vor fi amplasate: pe strada Muzeului, Piața Cetății, Parcul Unirii, Catedrala Reîntregirii spre poarta a IV-a și în curte la Centrul Augustin Bena.

Programul manifestărilor din 1 DECEMBRIE 2021 – actualizat

Orele 8.00-10.00 Marșul Unirii – itinerant – Autogara Alba Iulia – Esplanada Catedralei Încoronării, tinerii basarabeni

Ora 11.00 Primirea Soliilor din Cetățile de Scaun. Proclamația Unirii – Citirea ”Rezoluțiunii Adunării Naționale de la Alba Iulia” – Sala Unirii; reconstituire istorică, discursuri

Ora 12.00 Te Deum – esplanada Catedralei Încoronării

Ora 12.00 Sala 67 – „Micii muschetari”, regia artistică: Teodora Popa – spectacol de teatru 3+ . Teatrul de Păpuși „Prichindel” Alba Iulia

Ora 13.30 Declarația de la Alba Iulia. Citirea Rezoluției Adunării Naționale de la Alba Iulia – Biserica Română Unită cu Roma, Greco-catolică. Lansare de baloane tricolore – Monumentul Unirii

Ora 15.00 Ceremonie militară – depunere de coroane și jerbe de flori – Monumentul Unirii. Parada Militară pe Bulevardul 1 Decembrie – ceremonie, defilare

Ora 16.00 Povestea Armatei Române 1918-1922 – Intrarea Armatei Române în Alba Iulia. Paradă de front. Citirea Proclamației Încoronării – animație culturală cu participarea Fanfarei Județului Alba

Centrul de Cultură ”Augustin Bena” – Poarta I – Poarta a III-a Sala Unirii

Ora 17.00 Vernisaj – Expoziție anuală UAP Alba Iulia – Galeriile municipale de artă

Ora 19.00 Concert extraordinar ”Alba Unește România”. Lansarea Orchestrei Române de Folclor (prima orchestră de uniune națională) – difuzare în premieră pe ecranele din Cetatea Alba Carolina

Ora 20.00 La mulți ani, ROMÂNIA! Spectacol de drone – Parcul Unirii

Urmăriți știrile Alba24.ro și pe Google News.

Citeste mai mult
Publicitate

EDUCAȚIE

Operațiunea „Întregirea”: În 1918, la Alba Iulia s-a înfăptuit triumful libertății românești. Momentele care au precedat Unirea

Publicat

„Privim în înfăptuirea unităţii noastre naţionale ca la un triumf al libertăţii româneşti”, spunea Iuliu Maniu la Marea Adunare de la Alba Iulia, din 1 decembrie 1918. Atunci se năștea o țară întregită cu teritorii care vremelnic fuseseră rupte de vitregia timpului.

Devenea realitate România Mare pentru că la 9 aprilie Basarabia s-a unit cu România, la 28 noiembrie, acelaşi an, Bucovina hotărâse unirea necondiţionată cu Ţara Mamă, iar la 1 decembrie, la Alba Iulia, Transilvania completa harta reală a statului român.

Dar momentul Marii Uniri, acela în care la Alba Iulia s-a trasat o nouă hartă a Europei a fost pregătit din timp, iar multe și nu mai puțin importante au fost luptele date de românii noștri în războaiele pentru câștigarea libertății.

Cronologia evenimentelor care au marcat România în 1918:

Octombrie – noiembrie 1917:  Comuniştii ruşi ajung la putere.

27 ianuarie 1918: Se încheie la Brest-Litovsk Tratatul de pace dintre Austro-Ungaria şi Ucraina.

18 februarie 1918: Se încheie la Brest-Litovsk Tratatul de pace dintre Rusia Sovietică şi Germania.

5 martie: Se semnează la Buftea (în apropiere de Bucureşti) Tratatul preliminar de pace între România şi Puterile Centrale, pe baza căruia încep la Bucureşti, tratativele în vederea încheierii păcii (9 martie).

24 aprilie: Tratatul de pace de la Bucureşti, dintre România, pe de o parte, şi Germania, Austro-Ungaria, Bulgaria, Turcia, pe de altă parte. România era nevoită să cedeze Dobrogea, să accepte rectificări de frontieră în Carpaţi şi să încheie convenţii economice dezavantajoase pentru ea.

Ecouri internaţionale

26-28 martie: Are loc la Roma un Congres al naţionalităţilor din monarhia austro-ungară, care votează o moţiune cerând recunoaşterea dreptului fiecărei naţiuni de a se constitui în stat naţional independent sau de a se uni cu statul său naţional dacă acesta există
24 august: Se creează la Paris Consiliul Naţional al Unităţii Române, având în conducere pe Take Ionescu (preşedinte), Vasile Lucaciu, Octavian Goga, dr. Constantin Angelescu şi Ioan Th. Florescu. Consiliul este recunoscut la 29 septembrie de guvernul francez, la 23 octombrie de guvernul SUA, la 29 octombrie de guvernul englez, iar la 9 noiembrie de cel italian drept exponent al intereselor poporului român.
2 septembrie: Congresul de la New York al românilor, cehilor, slovacilor, polonezilor, sârbilor, croaţilor şi rutenilor votează o moţiune prin care se cere dezmembrarea Austro-Ungariei şi eliberarea tuturor popoarelor.

Ofensiva Antantei

12 septembrie: Armatele aliate din Balcani sparg frontul bulgar la Dobropolje şi înaintează spre Sofia
16 septembrie: Se semnează la Salonic actul de capitulare a Bulgariei
4 octombrie: Germania şi apoi, la 5 octombrie Austro-Ungaria fac oferte de pace Puterilor Aliate.

Unirea Basarabiei cu Regatul Român

27 martie: Sfatul Ţării de la Chişinău (capitala Basarabiei) hotăreşte unirea Basarabiei cu România

Unirea Transilvaniei cu Regatul Român

29 septembrie: Comitetul Executiv al Partidului Naţional Român, întrunit la Oradea adoptă în unanimitate o declaraţie redactată de Vasile Goldiş prin care se dorea recunoaşterea acestui for ca organ provizoriu de conducere al Transilvaniei. Se constituie un „Comitet de Acţiune”, cu sediul la Arad, avându-l preşedinte pe Vasile Goldiş.
3 octombrie: Manifestul Împăratului Carol I de Habsburg – Către popoarele mele credincioase privind reorganizarea Austro-Ungariei într-o Federaţie de şase state independente (austriac, ungar, ceh, iugoslav, polonez şi ucrainean).
3 octombrie: Declaraţia de răspuns a „Corpului voluntarilor transilvăneni şi bucovineni”, la manifestul lui Carol I de Habsburg, în care, aceştia proclamă unirea teritoriilor lor cu Regatul României.

Spre Marea Unire

Victoria Antantei, care începe să se contureze în 1918 în Apus, are urmări şi pe frontul din Balcani. Armata lui Sarrail de la Salonic înaintează în sfârşit şi străpunge liniile bulgare. Guvernul lui Marghiloman îşi dă demisia, la 24 octombrie/6 noiembrie 1918.

Îi urmează guvernul generalului Coandă, care proclamă imediat mobilizarea generală şi, la 28 octombrie/10 noiembrie, România reintră în război. Un război care a doua zi încetează prin armistiţiul semnat la Compiegne.

Războiul încetează în Europa occidentală, nu şi în cea de răsărit, unde, după armistiţiu, la Belgrad, la 31 octombrie/13 noiembrie 1918, operaţiunile militare vor mai continua intermitent în Ungaria.
Înfrângerea militară aduce cu sine destrămarea imperiilor centrale.

Primul care se prăbuşeşte este, cum era de aşteptat, cel austro-ungar. La 18 octombrie împăratul Carol (Franz Joseph murise în 1916) anunţă printr-un manifest transformarea monarhiei austro-ungare într-un stat federal.

Era, fapt limpede, mult prea târziu. O salvare a imperiului nu mai putea veni decât de la diplomaţia învingătorilor (mai cu seamă de la cea a Marii Britanii).
Dar popoarele din imperiu o iau înaintea diplomaţilor şi decid ele însele asupra destinului lor. La fel şi românii. La 12 octombrie, Partidul Naţional Român din Transilvania adoptă Declaraţia de autodeterminare, redactată de Vasile Goldiş, „în virtutea dreptului naţional al fiecărei naţiuni de a dispune de ea însăşi”.

Şase zile mai târziu, această Declaraţie este citită în Parlamentul de la Budapesta de Alexandru Vaida Voevod, în timp ce, la Viena, Iuliu Maniu concentra 70.000 de soldaţi transilvăneni din armata austro-ungară, cu care se îndreaptă spre Transilvania.

Consiliul National Român Central, înfiinţat la 3 noiembrie 1918, din reprezentanţi ai Partidului Naţional Român şi ai Partidului Social Democrat, preia controlul Transilvaniei, profitând şi de rapida dezintegrare a aparatului administrativ maghiar.

Între timp, fapte similare se petrec în Bucovina, unde la 27 octombrie se creează un Consiliu Naţional Român, sub conducerea lui Iancu Flondor, care formulează dorinţa Bucovinei de unire cu România, proclamată în fapt, necondiţionat şi cu mare însufleţire la Cernăuţi, la 28 noiembrie 1918.

Guvernul lui Károlyi Mihály, format la 31 octombrie la Budapesta şi în care ministrul naţionalităţilor este democratul Jászi Oszkar, încearcă să intre în negocieri cu Consiliul Naţional Român Central.

Negocierile sunt purtate la Arad, între 13-15 noiembrie, dar fără nici un rezultat. În acelaşi timp, guvernul maghiar semnează la 13 noiembrie armistiţiul de la Belgrad cu generalul Franchet d’Esperey, şeful armatei din Orient.

Se fixează o linie de demarcaţie arbitrară între Ungaria şi Transilvania, care lăsa sub autoritatea Budapestei oraşe ca Satu Mare, Oradea, Beiuş, Arad şi regiuni istorice ca Banat (încredinţat administraţiei sârbeşti), Crişana, Maramureş.

Faptul îi pune în gardă pe români. Consiliul Naţional decide să convoace, la 18 noiembrie/1 decembrie, la Alba Iulia, o Adunare Naţională a Românilor din Transilvania şi Ungaria.

Pentru această Adunare urmau a fi aleşi 600 de deputaţi pe bază de vot universal şi 628 reprezentanţi ai organizaţiilor şi societăţilor culturale. Participă la alegeri toţi românii din Transilvania, Banat, Crişana, Maramureş.

Într-o atmosferă de mare entuziasm popular, timp de 12 zile, sunt aleşi câte 5 reprezentanţi de circumscripţie (în cadrul stabilit în 1910). Revendicările alegătorilor: unirea cu România, reformă agrară, vot universal.

Cei 1.228 de deputaţi s-au reunit în sala Cazinoului din Alba Iulia, în timp ce în oraş circa 100.000 de oameni (după mărturiile din epocă) le aşteptau hotărârile. Erau reprezentate toate categoriile sociale şi ambele biserici. Participau şi reprezentanţi ai tuturor regiunilor istorice româneşti.

La 18 noiembrie/1 decembrie 1918, deputaţii decid în unanimitate unirea Transilvaniei, Banatului, Crişanei şi Maramureşului cu România, cu păstrarea unei autonomii locale, pe baze democratice, cu egalitatea naţionalităţilor şi a religiilor.

La Alba Iulia, aşa cum fusese înainte şi la Cernăuţi, la 28 noiembrie, a fost, de fapt, un plebiscit al tuturor românilor din Austro-Ungaria.

Tot la Alba Iulia, cu prilejul Adunării, se constituie Marele Consiliu Naţional Român, format din 200 de membri aleşi şi 50 de membri cooptaţi. A doua zi, acest Consiliu numeşte un guvern provizoriu, numit Consiliul Dirigent al Transilvaniei, în frunte cu Iuliu Maniu.

Consiliul trimite o delegaţie la Bucureşti, condusă de episcopul de Caransebeş, Miron Cristea (viitorul patriarh al României), care, la 1/14 decembrie, înmânează regelui Ferdinand I declaraţia de la Alba Iulia. La 11/24 decembrie, regele Ferdinand promulgă decretul de sancţionare a unirii (totodată şi a Bucovinei şi Basarabiei). Protestele guvernului Károlyi la Budapesta sunt inutile.

Populaţia României Mari în 1930

Pentru perioada interbelică, singurul recensământ complet al populaţiei României a fost făcut în 1930, restul referinţelor statistice sunt numai estimative. Conform acestuia, populaţia ţării era de 18.052.896 de persoane, mai mult cu 2,5 milioane faţă de populaţia estimată a anului 1920.

Din punct de vedere al compoziţiei etnice, românii reprezentau majoritatea populaţiei, atât înainte de primul război mondial, cât şi după sfârşitul acestuia, reprezentând aproximativ 92% în Vechiul Regat şi circa 70% din totalul populaţiei României întregite în 1920.

În război au murit circa 335.000 de soldaţi, care împreună cu populaţia civilă ucisă în timpul luptelor, reprezenta o zecime din populaţia României.

Pierderile de populaţie datorate războiului au fost compensate de cele 8,5 milioane de locuitori care se adăugau la populaţia Vechiului Regat în urma Marii Uniri. Populaţia României număra în 1919 16.250.000 milioane de locuitori, dintre care 30% nu erau etnici români:

  • – maghiari 19,3%,
  • – evrei 5,3%
  • – ucraineni 4,7%
  • – germani 4,3%

Faţă de perioada de dinainte de război, numărul românilor care trăiau în afara frontierelor statului român scade semnificativ: 250.000 în U.R.S.S., 230.000 în Iugoslavia, 60.000 în Bulgaria, 24.000 în Ungaria.

Minorităţile naţionale se găseau preponderent în provinciile istorice revenite la patria mamă:

  • – maghiari: 29% din populaţia Transilvaniei şi 23% din cea a Crişanei şi Maramureşului;
  • – germani: 24% din locuitorii Banatului şi 8% din cei ai Transilvaniei;
  • – evrei: 30% din populaţia urbană din Bucovina, 27% în Basarabia şi 23% în Moldova.

După 1918 au avut loc şi emigrări în străinătate, nesemnificative totuşi:

  • – 200.000 de maghiari din Transilvania în Ungaria;
  • – 42.000 de turci din Dobrogea în Turcia;
  • – 67.646 de emigranţi au plecat în S.U.A, în deceniul 1921-1930, majoritatea fiind evrei.

A avut loc şi o imigraţie în România: 22.000 de evrei din U. R. S. S. au trecut între anii 1918-1921 în Basarabia; în anii ’20 aproximativ 20.000 de români, care emigraseră în S.U.A. înainte de război, au revenit în Transilvania şi Bucovina.

Populaţia României trăia în marea ei majoritate în mediul rural. Astfel, în 1920 ea reprezenta 77% din totalul populaţiei.

surse: Ion Bulei, Scurtă istorie a românilor, Editura Meronia, Bucureşti, 1996, pp. 104-107/ Keith Hitchins, România, 1866-1947, Editura Humanitas, Bucureşti, 1996, capitolul VIII. Societate şi economie/ cimec.ro ( Institutul de Memorie Culturală)

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

Avertizări COD GALBEN și COD PORTOCALIU de vreme rea în 1 decembrie. Vânt puternic, ploaie, lapoviță și chiar ninsoare

Publicat

ANM a emis avertizări meteorologice COD GALBEN și COD PORTOCALIU de vreme rea pentru mai multe județe din România pentru data de 1 decembrie 2021. Meteorologii anunță intensificări ale vântului, precipitații sub formă de ploaie, lapoviță și ninsoare în mai multe județe, printre care și județul Alba.

La Alba Iulia de 1 Decembrie sunt anunțate precipitații, vânt puternic, iar temperaturile nu vor depăși 6 grade Celsius, pe parcursul întregii zile.

INFORMARE METEOROLOGICĂ 

Interval de valabilitate: 30 noiembrie, ora 10:00 – 01 decembrie, ora 20:00

Fenomene vizate: intensificări temporare ale vântului, precipitații moderate cantitativ sub formă de ploaie, lapoviță și ninsoare

În intervalul menționat, temporar, vântul va avea intensificări în toate regiunile, cu viteze la rafală cuprinse în general între 50 și 60 km/h și vor fi precipitații pe arii restrânse moderate cantitativ.

În sud-estul și sudul extrem al țării, pe parcursul zilei de marți (30 noiembrie) vor fi precipitații sub formă de ploaie, lapoviță și pe arii restrânse ninsoare.

La munte va ninge, iar în regiunile intracarpatice în cursul nopții de marți spre miercuri (30 noiembrie/01 decembrie) local vor predomina ninsorile și pe alocuri se va depune strat de zăpadă.

Avertizare meteorologică COD GALBEN

Interval de valabilitate: 30 noiembrie, ora 20 – 01 decembrie, ora 16

Fenomene vizate: intensificări ale vântului și ninsori

Zone afectate: conform textului și hărții

În intervalul menționat, în zona montană și submontană va ninge, se va depune strat de zăpadă, iar vântul va avea intensificări cu viteze cuprinse în general între 55 și 65 km/h. La altitudini de peste 1700 m, rafalele vor depăși 85…95 km/h, viscolind ninsoarea.

Până în dimineața zilei de 01 decembrie, astfel de fenomene se vor semnala și în regiunile nord-vestice.

Avertizare Meteorologică COD PORTOCALIU

Interval de valabilitate: 30 noiembrie, ora 23 – 01 decembrie, ora 11

Fenomene și zone vizate: ninsori abundente și viscol la altitudini de peste 1500 m în nordul Carpaților Orientali, local în Carpații Occidentali și în vestul Carpaților Meridionali

În nordul Carpaților Orientali, local în Carpații Occidentali și în vestul Carpaților Meridionali va ninge abundent, se va depune strat consistent de zăpadă, iar la altitudini de peste 1500 m, rafalele vor depăși 75…85 km/h și va fi viscol.

În funcţie de evoluţia şi intensitatea fenomenelor meteorologice, Administraţia Naţională de Meteorologie se vor actualiza prezentele mesaje.

Citeste mai mult
Publicitate

EDUCAȚIE

ISTORIE VIE la ALBA IULIA: MAREA UNIRE de la 1 DECEMBRIE 1918. Mărturii, documente și semnificații

Publicat

Pe 1 Decembrie 2020, Alba Iulia devine centrul principal al evenimentelor ce marchează 103 de ani de la Marea Unire. 1 Decembrie 1918 a rămas un simbol al afirmării hotărâtoare a poporului de a-şi decide singur soarta.

Cei mai mulţi dintre cei care au văzut cu ochii lor înfăptuirea acestui vis de veacuri au pierit purtând în inimi fiorul libertăţii, iar, pentru generaţia tânără, Unirea de la 1918 a devenit doar o frumoasă lecţie de istorie. 

Alba24 vă prezintă repere importante legate de acest moment unic în istoria românilor şi cum a devenit Alba Iulia capitala de suflet a românilor de pretutindeni, fragmente de istorie vie ce nu ar trebui uitate.

Acum 103 de ani, peste 100.000 de oameni din toate colțurile României se îndreptau către Alba Iulia, pentru a asista la desăvârșirea celui mai puternic act din istoria României.

Cu entuziasm și inimi însuflețite de dragoste de țară, românii au venit să dea mână cu mână într-o țară unită. După terminarea primului război mondial, poporul român a reușit să valorifice contextul mișcării de eliberare a popoarelor din Europa și a consfințit propria eliberare și unire, în „Rezoluțiunea Adunării Naționale de la Alba Iulia”.

Adunarea de la Alba Iulia s-a ținut într-o atmosferă de sărbătoare. Aici au venit 1.228 de delegați oficiali, din toate cele 130 de cercuri electorale și din toate cele 27 de comitate românești, episcopi, oameni de cultură, care au proclamat, la unison, „deplina libertate națională”, „votul obștesc, direct și egal”, „libertatea presei” dar și reforme în mai multe domenii ale vieții, acum 100 de ani.

Pe lângă oficialități, la Alba Iulia au venit, români de peste tot, de peste Carpaţi, cu trenul, cu căruţele, călare, pe jos, îmbrăcaţi în haine de sărbătoare, cu steaguri tricolore, cu table indicatoare a comunelor ori a ţinuturilor de unde proveneau, în cântări şi plini de bucurie. Peste o sută de mii de oameni s-au adunat în această zi spre a fi de faţă la actul cel mai măreţ al istoriei românilor.

Marea Unire a tuturor românilor a fost împlinită în miezul zilei de 1 decembrie 1918, când cele 1.228 de semnături s-au așternut pe Rezoluția Adunării Naționale de la Alba Iulia.

Rezoluţiunea Adunării Naţionale de la Alba Iulia din 18 Noiembrie/1 Decembrie 1918

I. Adunarea Naţională a tuturor Românilor din Transilvania, Banat şi Ţara Ungurească, adunaţi prin reprezentanţii lor îndreptăţiţi la Alba-Iulia în ziua de 18 Noiembrie/1 Decembrie 1918, decretează unirea acelor români şi a tuturor teritoriilor locuite de dânşii cu România. Adunarea Naţională proclamă îndeosebi dreptul inalienabil al naţiunii române la întreg Banatul cuprins între râurile Mureş, Tisa şi Dunăre.

II. Adunarea Naţională rezervă teritoriilor sus indicate autonomie provizorie până la întrunirea Constituantei aleasă pe baza votului universal.

III. În legătură cu aceasta, ca principii fundamentale la alcătuirea noului Stat Român, Adunarea Naţională proclamă următoarele:

1. Deplină libertate naţională pentru toate popoarele conlocuitoare. Fiecare popor se va instrui, administra şi judeca în limba sa proprie prin indivizi din sânul său şi fiecare popor va primi drept de reprezentare în corpurile legiuitoare şi la guvernarea ţării în proporţie cu numărul indivizilor ce-l alcătuiesc.

2. Egală îndreptăţire şi deplină libertate autonomă confesională pentru toate confesiunile din Stat.

3. Înfăptuirea desăvârşită a unui regim curat democratic pe toate tărâmurile vieţii publice. Votul obştesc, direct, egal, secret, pe comune, în mod proporţional, pentru ambele sexe, în vârstă de 21 de ani la reprezentarea în comune, judeţe ori parlament.

4. Desăvârşită libertate de presă, asociere şi întrunire, libera propagandă a tuturor gândurilor omeneşti.

5. Reforma agrară radicală. Se va face conscrierea tuturor proprietăţilor, în special a proprietăţilor mari. În baza acestei conscrieri, desfiinţând fidei-comisele şi în temeiul dreptului de a micşora după trebuinţă latifundiile, i se va face posibil ţăranului să-şi creeze o proprietate (arător, păşune, pădure) cel puţin atât cât o să poată munci el şi familia lui. Principiul conducător al acestei politici agrare e pe de o parte promovarea nivelării sociale, pe de altă parte, potenţarea producţiunii.

6. Muncitorimei industriale i se asigură aceleaşi drepturi şi avantagii, care sunt legiferate în cele mai avansate state industriale din Apus.

IV. Adunarea Naţională dă expresie dorinţei sale, ca congresul de pace să înfăptuiască comuniunea naţiunilor libere în aşa chip, ca dreptatea şi libertatea să fie asigurate pentru toate naţiunile mari şi mici, deopotrivă, iar în viitor să se elimine războiul ca mijloc pentru regularea raporturilor internaţionale.

V. Românii adunaţi în această Adunare Naţională salută pe fraţii lor din Bucovina, scăpaţi din jugul Monarhiei austro-ungare şi uniţi cu ţara mamă România.

VI. Adunarea Naţională salută cu iubire şi entuziasm liberarea naţiunilor subjugate până aici în Monarhia austro-ungară, anume naţiunile: cehoslovacă, austro-germană, iugoslavă, polonă şi ruteană şi hotărăşte ca acest salut al său să se aducă la cunoştiinţa tuturor acelor naţiuni.

VII. Adunarea Naţională cu smerenie se închină înaintea memoriei acelor bravi români, care în acest război şi-au vărsat sângele pentru înfăptuirea idealului nostru murind pentru libertatea şi unitatea naţiunii române.

VIII. Adunarea Naţională dă expresiune mulţumirei şi admiraţiunei sale tuturor Puterilor Aliate, care prin strălucitele lupte purtate cu cerbicie împotriva unui duşman pregătit de multe decenii pentru război au scăpat civilizaţiunea de ghiarele barbariei.

IX. Pentru conducerea mai departe a afacerilor naţiunei române din Transilvania, Banat şi Ţara Ungurească, Adunarea Naţională hotărăşte instituirea unui Mare Sfat Naţional Român, care va avea toată îndreptăţirea să reprezinte naţiunea română oricând şi pretutindeni faţă de toate naţiunile lumii şi să ia toate dispoziţiunile pe care le va afla necesare în interesul naţiunii.

marea unire

1 Decembrie la Alba Iulia: Detalii din culisele Marii Uniri, povestite de istoricul Liviu Zgârciu

De ce la Alba Iulia? Sibiul şi Blajul, oraşe propuse pentru înfăptuirea Marii Adunări de la 1 Decembrie

Alegerea oraşului Alba Iulia ca loc al desfăşurării Marii Adunări de la 1 Decembrie nu s-a făcut întâmplător. Mai fuseseră luate în discuţie Sibiul, văzut drept capitală culturală a românilor ardeleni şi chiar Blajul, pentru rolul lui în revoluţia de la 1848-1849.

În cele din urmă, s-a decis pentru Alba Iulia, prima capitală a românilor atunci când Mihai Viteazul reuşea în 1600 să unească pentru prima dată în istorie cele trei ţări române, Ţara Românească, Transilvania şi Moldova”.

Sala Unirii, fost cazino militar. De ce nu au fost făcute fotografii?

“La 1 decembrie 1918, şedinţa în care cei 1228 de delegaţi au hotărât unirea Transilvaniei, Banatului, Crişanei şi Maramureşului cu România s-a ţinut într-un cazino militar, care după această dată s-a numit Sala Unirii.

Deşi extrem de importantă, adunarea care a început la ora 10.30 nu a fost imortalizată în nicio fotografie. Explicaţia este una extrem de simplă. Fotograful Bach care fusese angajat de autorităţile române să fotografieze nu şi-a respectat contractul.

Speriat probabil de evenimentele tumultoase ale acelor clipe, să nu uităm că în acel moment armata germană se afla la Oarda, Bach nu a venit la Alba Iulia”.

Totuşi, avem 5 poze din 1 decembrie 1918, dar ele au fost realizate în afara Sălii Unirii, în zona unde se găsea mulţimea. Ele au fost realizate de Samoilă Mârza, un român din Galtiu, care a reuşit să imortalizeze 3 imagini cu mulţimea şi 2 cu tribuna oficială.

Ce s-a întâmplat în Sala Unirii?

“Marea Adunare Naţională din Sala Unirii de la 1 decembrie 1918, la care au participat cei 1228 de delegaţi a consfinţit unirea Transilvaniei, Banatului, Crişanei şi Maramureşului cu România.

Desfăşurarea ei este prea puţin cunoscută publicului larg, dar ceea ce s-a petrecut acolo ştim cu exactitate din procesul verbal ce s-a făcut. Şedinţa a fost deschisă de Ştefan Ciceo Pop, după care au urmat discursurile altor lideri ai românilor ardeleni.

Dintre aceştia s-a remarcat cel al lui Vasile Goldiş, care a şi citit cele nouă puncte ale celui mai important act adoptat atunci, Rezoluţia Unirii.

De semnalat că Rezoluţia, deşi a fost adoptată atunci oficial, decizia fusese luată deja cu o seară înainte la Hotelul Ungaria din Alba Iulia, locul în care fuseseră găzduiţi majoritatea liderilor politici ai românilor ardeleni. Din păcate, hotelul denumit apoi Apulum şi Dacia nu mai există, el fiind demolat undeva prin anii ’80”.

MANUSCRIS (52)

Proiectul prin care s-a hotărât „Unirea Transilvaniei, Banatului şi a Părţilor Ungurene cu ţara-mamă“ a fost întocmit de unul dintre cei mai reprezentativi oameni politici români ardeleni, Vasile Goldiş. 

Documentul cuprinde cele nouă puncte şi este conceput după cele mai democratice principii, ca votul universal, reprezentativitate totală pentru fiecare categorie socială, etnică sau profesională în stat, organizarea pe temelii solide a Transilvaniei, uniformizarea legislativă şi administrativă cu România.

Manuscrisul original al documentului se păstrează la Muzeul Național al Unirii.

Articolele Rezoluţiei pentru Unire au fost „negociate“ la Alba Iulia în preziua Marii Adunări Naţionale de la 1 Decembrie 1918. Membrii Consiliului Naţional Român Central, organ cu rol politic şi administrativ,  în jurul cărora s-au grupat şi alţi fruntaşi ardeleni, au avut mai multe consfătuiri succesive, în cursul zilei de 30 noiembrie 1918.

Dezbaterile au avut loc în Hotelul „Hungaria“ din Alba Iulia, la acea vreme cel mai luxos local  din Alba Iulia. Ulterior, hotelul şi-a schimbat numele în „Dacia“. A fost dărâmat la sfârșitul  anilor 1980, când s-a ridicat actualul bloc de locuinţe 280.

Discuțiile pricipale au fost centrate pe articolele Rezoluţiei Unirii. Unii dintre participanţi – Aurel Vlad, spre exemplu – au propus pentru Transilvania o autonomie provizorie pentru a preveni eventuale zguduiri sociale. Alţi fruntaşi ardeleni au susţinut  o autonomie provizorie, până la întrunirea Adunării Constituante. Forma finală a Hotărârii de Unire a fost citită în fața delegaților de marele om politic ardelean al vremii, Vasile Goldiș.

Manuscrisul original a ajuns în patrimoniul Muzeului din Alba Iulia în 1929. În partea centrală a primei coperţi este înscrisă fotografia lui Vasile Goldiş, încadrată în partea stângă de frunze de stejar, iar în dreapta de măslin, sub  care stă scris cu majuscule: „Cuvântarea lui Vasile Goldiş la 1 Dec. 1918“. De jur împrejur se dezvoltă o cusătură cu sârmă de culoare roşu, galben, albastru.

 

colaj

“Privim în înfăptuirea unităţii noastre naţionale ca la un triumf al libertăţii româneşti”, spunea Iuliu Maniu la Marea Adunare de la Alba Iulia, din 1 decembrie 1918. Atunci se năștea o țară întregită cu teritorii care vremelnic fuseseră rupte de vitregia timpului. Devenea realitate România Mare pentru că la 9 aprilie Basarabia s-a unit cu România, la 28 noiembrie, acelaşi an, Bucovina hotărâse unirea necondiţionată cu Ţara Mamă, iar la 1 decembrie, la Alba Iulia, Transilvania completa harta reală a statului român.

Dar momentul Marii Uniri, acela în care la Alba Iulia s-a trasat o nouă hartă a Europei a fost pregătit din timp, iar multe și nu mai puțin importante au fost luptele date de românii noștri în războaiele pentru câștigarea libertății.

Vedeţi o cronologie a evenimentelor care au marcat România în 1918: Operațiunea “Întregirea”: În 1918, la Alba Iulia s-a înfăptuit triumful libertății românești. Vezi momentele care au precedat Unirea de la 1918

poza-1-decembrie-1918-samoila-marza-2

Singurele fotografii care se păstrează din timpul evenimentelor din 1 Decembrie 1918 sunt realizate de Samoilă Mârza, ajuns “fotograful Unirii” din întâmplare. Avea 32 de ani, iar cu patru zile înainte se întorsese din război. Ca să ajungă la Alba a mers 11 kilometri, cărând aparatul pe bicicletă.

1 Decembrie 1918, începutul României moderne, are multe poveşti, unele uitate ori ştiute doar de istorici. Una dintre ele este cea a lui Samoilă Mârza, ajuns din întâmplare “fotograful Unirii”. În 2011, doar istoricii îşi mai aminteau de Samoilă Mârza. Mormântul său era uitat şi neîngrijit într-un cimitir din Alba Iulia, iar reprezentanţii firmei care administrează locurile de veci i-au somat pe urmaşii fotografului că vor exhuma osemintele acestuia pentru neplata unei taxe de concesiune.

Citeşte şi REPORTAJ: Singurele fotografii ale Unirii de la 1918 – Samoilă Mârza a ajuns întâmplător fotograful Unirii, la patru zile de la întoarcerea din război

Mărturii ale celor care au participat la Marea Unire din 1918 au fost prezentate de Serviciul Județean Alba al Arhivelor Naționale. Elena Căpâlneanu din Unirea II, a rememorat în anul 1968, la aniversarea unei jumătăți de secol de la Unire, evenimentele la care a luat parte în 1918. „Amintirile mele despre acele zile premergătoare unirii Transilvaniei cu ţara „Mamă” îmi sunt deosebit de clare, fiindcă bucuria, trăirea acelor zile de însufleţire, au fost copleşitoare”, sunt cuvintele celei care a participat la eveniment.

Vedeţi cum a fost la Marea Unire de la Alba Iulia în 1918: FOTO-DOCUMENT: Marea Unire de la 1 decembrie 1918, povestită „cu sufletul la gură” de o participantă la eveniment

STEGAR-TEIUS

Dosarul de anchetare a morții lui Ion Arion, considerat primul martir al Unirii Transilvaniei cu România, păstrat la Arhivele Naționale Alba, ne permite să aflăm cum se împărțea dreptatea în primii ani de existență a României Mari.

30 noiembrie 1918, preziua Marii Adunări Naționale de la Alba Iulia: O mulțime de trenuri, obișnuite sau speciale, ticsite cu soldați și civili români, se îndreptau spre orașul în care a doua zi s-a consfințit Unirea Transilvaniei cu România.

Citeşte şi DOCUMENT: Dosarul primului martir al Unirii de la 1918, asasinat în gara din Teiuș. Ancheta morții lui Ion Arion – stegarul României Mari

Presa maghiară din Ardeal a comentat pe larg evenimentele petrecute la Alba Iulia în istorica zi de 1 Decembrie 1918. Traduceri din limba maghiară în limba română ale articolelor în cauză  apar în lucrarea colectivă „1918 la Români-Documentele Unirii“. Gazetarii maghiari au prezentat detalii legate de sosirea delegaților la  Marea Adunare Naţională de la Alba Iulia, derularea evenimentelor din urmă cu peste 100 de ani, dar și impresii cu accente dramatice, mergând până la formulări de genul „Ardealul are să fie ocupat“.

Citește și Cum s-a văzut Unirea de la 1918 prin ochii corespondenților maghiari „Nouă, ungurilor, ne este iertat să plângem pentru pierderea Ardealului“

INCORONARE FERDINAND SI MARIA

Anul 1918 marchează un punct de cotitură în istoria României și în imaginarul poporului. Titlul de drept al lui Ferdinand I este Regele Marii Uniri. Un rege neamț care a împlinit un vis al românilor: România Mare. Primul Război mondial (1914-1918) se încheiase cu victoria Antantei și a oferit momentul propice Unirii. 27 martie 1918 – Unirea Basarabiei cu Vechiul Regat, 28 noiembrie – Unirea Bucovinei, culminat cu 1 Decembrie când s-a dat citire la Alba Iulia actului Unirii Transilvaniei la Vechiul Regat îi aduc lui Ferdinand recunoașterea cuvenită.

Citeşte şi DOCUMENTAR: Ferdinand I, regele NEAMȚ care a împlinit visul de veacuri a românilor: MAREA UNIRE de la 1918

Apropiindu-ne de istoria recentă, în Cetatea din Alba Iulia se regăsesc numeroase simboluri ale evenimentelor importante ce au marcat dezvoltarea oraşului şi a ţării. Mai vechi sau mai noi, acestea sunt monumente importante ce atrag atenţia vizitatorilor la fiecare pas. Intrând în Cetate, prin Poarta I, pe Dealul Cetăţii şi apoi ajungând în faţa Porţii a III-a puteţi vedea Obeliscul lui „Horea, Cloşca şi Crişan”. În interiorul cetăţii sunt şi alte obiective cunoscute – Sala Unirii, Muzeul Unirii, cele două catedrale – ortodoxă şi romano-catolică. Odată cu rebilitarea şi modenizarea cetăţii istorice, au fost amplasate şi alte obiecte ce se doresc a marca evenimentele petrecute aici. Unul dintre aceste exemple este cel al clopotului din bronz din Cetatea Alba Carolina, care simbolizează Marea Unire de la 1918.

Pe monument este citată Rezoluțiunea Marii Adunări Naționale de la Alba Iulia, din 1 decembrie 1918. Doar că, dacă în documentul original se vorbește despre Adunarea Națională a tuturor românilor din Transilvania, Banat și Țara Ungurească, pe Clopotul din Cetate „Țara Ungurească” a fost înlocuită cu „Țara Românească”. AICI, detalii.

Citește și 24 ianuarie 1859: „Mica Unire”, primul pas spre România. Cum s-a făcut Unirea Principatelor Române sub domnia lui Cuza

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate

Publicitate