Criza creditelor în CHF: Patronatele bancare resping conversia prin lege. Francul elveţian a scăzut a patra zi consecutiv

Consiliul Patronatelor Bancare din România (CPBR) susţine că impunerea pe cale legislativă a unor soluții pentru clienții cu credite în franci elvețieni, care nu respectă principiile economiei de piață, poate genera lipsă de predictibilitate în activitățile economice și investiționale, dar și inechitate între clienții băncilor. De asemenea, o lege a insolvenței persoanelor fizice ar putea fi benefică dacă nu încurajează indisciplina la plata ratelor bancare, se arată într-un comunicat al CPBR.

„CPBR consideră că orice inițiativă privind conversia creditelor în valută trebuie să țină cont de principiile stipulate de Directiva europeană nr. 17 din 2014, care stabilește că operațiunile de conversie se vor efectua la cursul de schimb de la data acesteia.  (…) Deși Directiva europeană are ca termen de aplicabilitate luna martie 2016, CPBR consideră că elaborarea unei legislații naționale care să se armonizeze cu principiile Directivei este posibilă chiar din acest an”, se arată în comunicat.

Referitor la conversia creditelor la alt curs de schimb decât cel al pieței din momentul conversiei, reprezentanții CPBR cred că această problemă nu poate fi tratată printr-un act normativ, ci doar punctual, între bănci și clienții lor. În cazul în care conversia la alt curs se impune pe cale legislativă, ar putea apărea situații inechitabile în rândul clienților.

Citeşte şi Criza creditelor în franci elveţieni: Banca Transilvania poate negocia cu clienţii care au împrumuturi CHF la Volksbank şi Bancpost reduce dobânzile cu 0,8

“Spre exemplu, persoane care au contractat credite de sute de mii sau milioane de franci elvețieni sau alte valute pentru investiții în afaceri imobiliare ar beneficia de aceleași condiții cu cei care, în mod obiectiv, nu-și mai pot achita ratele lunare”, spun specialiștii CPBR.

În plus, băncile membre ale CPBR susțin că o lege a insolvenței persoanelor fizice ar fi benefică doar în măsura în care nu va încuraja abuzurile în aplicare și indisciplina la rambursare în rândul persoanelor fizice.

„Din păcate, ca și concept, până în prezent considerăm că el nu a fost corect promovat și nici mediatizat, deoarece a circulat ca o soluție percepută ca potențial salvatoare pentru consumatorii care, mai mult sau mai puțin, pe o durată mai lungă sau mai scurtă de timp, se confruntă cu unele dificultăți financiare, însă doresc să-și mențină nivelul de trai actual chiar în condițiile scăderii veniturilor după perioada de criză”, se subliniază în comunicat.

În ceea ce privește OUG 46/2014, privind restructurarea creditelor, cu modificările propuse recent de Ministerul Finanțelor, băncile membre ale CPBR sunt de acord cu implementarea ei, cu caracter de protecție socială.

Membrii CPBR sunt Banca Comercială Română, BRD – Groupe Societe Generale, Raiffeisen Bank, UniCredit Ţiriac Bank, ING Bank România şi Volksbank România. Cele şase bănci deţin circa jumătate din totalul activelor bancare din sistem şi peste o treime din personalul din domeniu.

Cursul pentru francul eleveţian anunţat de BNR a scăzut joi cu 2%, la 4,2748 lei, şi a înregistrat astfel a patra şedinţă de depreciere după maximul istoric de 4,5817 lei atins vinerea trecută, în timp ce dolarul a crescut cu 0,77 bani, la 3,9335 lei, iar euro a coborât cu 1,34 bani, la 4,4451 lei.

Cursul pentru francul eleveţian anunţat de BNR a scăzut miercuri cu 1,4%, la 4,3632 lei, consemnând a treia zi de depreciere după maximul istoric de 4,5817 lei atins vineri după mai multe şedinţe în care a doborât record după record, ca urmare a eliminării a plafonului minim de 1,2 franci/euro impus de Banca Elveţiei.

Peste 75.000 de persoane fizice au credite în franci elveţieni, iar 95% din împrumuturi sunt concentrate la şase bănci. În total, 14 instituţii de credit au acordat finanţări în franci elveţieni.

Din totalul celor 75.000 de persoane care figurează cu credite în franci elveţieni înregistrate în bilanţurile băncilor, aproape o treime (32%) se regăsesc la Bancpost, 24% la Volksbank, 20% la Pireus Bank, 11% la Raiffeisen, 7% la Banca Românească şi 2% la OTP Bank.

BNR a estimat o pierdere contabilă de aproape 4,3 miliarde lei (950 milioane de euro) pentru cele 11 bănci, dacă s-ar aplica la portofoliul existent conversia în lei la cursul de la momentul acordării împrumutului.

surse: agerpres, mediafax