Cum ne afectează agresivitatea din mediul online. Specialist: Nu am fost construiți pentru a face față unor avalanșe de critici

Cei mai mulți dintre noi sunt supuși insultelor, comentariilor sarcastice sau feedback-ului negativ în viața de zi cu zi. Dar nu am fost construiți pentru a face față unor avalanșe de critici.

Fie că este vorba de critici adresate cu calm de un profesor de la școală, fie de un comentariu crud aruncat în căldura unui conflict cu un prieten sau un iubit, sau chiar de comentarii primite pe rețelele de socializare, avem tendința de a ne aminti criticile mult mai bine decât comentariile pozitiv. 

Tendința universală este ca emoțiile negative să ne afecteze mai puternic decât cele pozitive. Ne determină să acordăm o atenție deosebită amenințărilor și să exagerăm pericolele, potrivit lui Roy Baumeister, psiholog social la Universitatea din Queensland și coautor al cărții The Power of Bad: And How to Overcome It.

BBC a dedicat un articol acestui subiect, discutând cu specialiști în domeniu, într-o abordare antropologică.

În timp ce tendința noastră de a ne concentra asupra părții mai întunecate a lumii din jurul nostru poate părea o perspectivă deprimantă, de fapt ea a ajutat oamenii să depășească orice, de la dezastre naturale până la ciumă și războaie, fiind mai bine pregătiți să le facă față (deși există dovezi că optimismul poate ajuta, de asemenea, pentru a ne proteja de stresul situatiilor extreme).

Creierul uman a evoluat pentru a ne proteja corpurile și a ne menține în viață și are trei sisteme de avertizare pentru a face față noilor pericole, consideră specialiștii.

Există sistemul  de ganglioni bazali care ne controlează răspunsul de luptă sau fuga, sistemul limbic care declanșează emoții ca răspuns la amenințări pentru a ne ajuta să înțelegem pericolele și cortexul prefrontal, care ne permite să gândim logic în fața amenințărilor.

„Strămoșii noștri care aveau această abordare (negativă) aveau mai multe șanse să supraviețuiască”, spune Baumeister.

Oamenii sunt pregătiți să caute amenințări și, la doar opt luni, bebelușii se vor întoarce mai urgent la o imagine a unui șarpe decât la o broască mai prietenoasă.

Până la vârsta de cinci ani, ei au învățat să acorde prioritate unei fețe supărate sau înfricoșate în raport cu o față fericită.

Baumeister spune că concentrarea mai întâi pe probleme poate fi o strategie bună: „Mai întâi scăpați de aspectele negative și rezolvați problemele. În esență, opriți sângerarea.”

Dar, în timp ce asta ne ajută în situații extreme, trăirea experiențelor negative este inutilă dacă are loc în fiecare zi.

Baumeister crede că până când învățăm cum să depășim impactul disproporționat al negativității, aceasta distorsionează viziunea noastră asupra lumii și modul în care răspundem la aceasta.

De exemplu, viața tinde să arate sumbru între paginile unui ziar. Jurnaliştii sunt adesea acuzaţi că urmăresc ştirile proaste pentru că vinde ziare şi atrage telespectatori.

Acest lucru poate fi parțial adevărat, dar cercetătorii au arătat că cititorii sunt atrași în mod natural de povești negative și sunt mai probabil să le împărtășească altora.

Zvonurile despre potențiale pericole – chiar dacă sunt puțin probabile – se răspândesc printre oameni mult mai ușor decât zvonurile despre subiecte pozitive.

Într-un studiu, oamenii de știință de la Universitatea McGill din Canada au folosit tehnologia de urmărire a ochilor pentru a studia articolele de știri cărora le-au acordat cea mai mare atenție voluntarii înscriși.

Ei au descoperit că oamenii aleg adesea povești despre corupție, eșecuri, ipocrizie și alte știri proaste, în detrimentul poveștilor pozitive sau neutre.

Oamenii care erau mai interesați de afacerile actuale și de politică erau în mod special predispuși să aleagă veștile proaste și, totuși, când au fost întrebați, acești oameni au spus că preferă veștile bune.

Emoțiile negative durează mai mult și ne afectează mai tare

În timp ce îngrijorarea cu privire la o situație ipotetică, dar îngrozitoare, ne poate face să ne temem, o singură mică experiență neplăcută poate avea un impact disproporționat asupra întregii noastre zile.

Randy Larsen, profesor de științe psihologice și ale creierului la Universitatea Washington din St Louis, a analizat dovezile care sugerează că emoțiile negative durează mai mult decât cele fericite.

El a descoperit că avem tendința de a petrece mai mult timp gândindu-ne la evenimentele rele decât la cele bune, ceea ce poate ajuta la explicarea motivului pentru care momentele jenante sau comentariile critice ne pot bântui ani de zile.

Poate fi greu să nu insistăm asupra comentariilor dureroase din partea unui iubit, a unui membru al familiei sau a unui prieten.

Comentariile negative de la prieteni, devastatoare

„M-aș gândi că comentariile negative din partea oamenilor pe care îi iubim și în care avem încredere ar avea mai mult impact decât cele venite de la străini”, spune Baumeister.

Acest lucru se datorează în parte faptului că avem așteptări cu privire la modul în care prietenii și familia noastră ar trebui să se comporte cu noi.

În unele cazuri, comentariile negative din partea persoanelor pe care le iubim pot duce la răni psihice de lungă durată și la resentimente care pot duce la ruperea relațiilor.

Cercetătorii de la Universitatea din Kentucky, SUA, au descoperit că relațiile sunt rareori salvate atunci când partenerii ignoră problemele de relație pentru a rămâne „pasiv loiali”.

„Nu atât lucrurile bune și constructive pe care partenerii le fac sau nu le fac unul pentru celălalt sunt cele care determină dacă o relație funcționează, cât lucrurile distructive pe care le fac sau nu le fac ca reacție la probleme”, au spus ei.

Un alt studiu, care a urmărit cuplurile timp de peste 10 ani, a arătat că măsura în care și-au exprimat sentimente negative unul față de celălalt în primii doi ani de căsnicie a prezis dacă se vor separa sau nu, nivelurile de negativitate fiind mai ridicate în rândul cuplurilor care divorțează.

Critica pe rețelele sociale

Critica este, de asemenea, amplificată atunci când vine în cantități mari, făcând rețelele sociale o potențială cameră de ecou a negativității.

În ciuda faptului că are cel mai bine vândut album din 2019, Billie Eilish a declarat pentru BBC Breakfast că evită să se uite la comentarii. „Mi-a ruinat viața”, a spus ea.

„Cu cât lucrurile pe care le faci sunt mai tari, cu atât te urăsc mai mult. Este o nebunie. E mult mai rău decât a fost vreodată.”

Starul pop Dua Lipa și fostul membru al Girls Aloud Nicola Roberts sunt alte celebrități care au vorbit despre impactul trolling-ului online.

Expunerea constantă la ură pe internet este similară cu cea din viața reală și forțează corpul să intre într-o stare de „supraviețuire”, arată un studiu realizat de Media Psychology Research Center.

• Ura se manifestă mai ales prin intermediul comentariilor, a postărilor. La adăpostul tastaturii, oricine poate gândi puțin și jigni mult. Însă efectele urii funcționează în amble direcții. Și subiectul urii, dar și cel care urăște, au de suferit.

De ce nu facem față agresivității din mediul online

Baumeister avertizează că nu avem capacitatea de a face față negativității pe rețelele de socializare, deoarece creierul nostru a evoluat pentru a ține seama de avertismentele unei comunități apropiate de vânători-culegători în loc de sute sau mii de străini.

„Deci, a auzi lucruri negative de la un număr mare de oameni trebuie să fie devastator”, spune el.

Bineînțeles, impactul de a fi trollat ​​online sau criticat de un prieten variază de la persoană la persoană. Dar primirea, interiorizarea și consolidarea oricăror comentarii negative poate crește stresul, anxietatea, frustrarea și îngrijorarea, spune Lucia Macchia, om de știință în comportament și membru în vizită la London School of Economics.

„Confruntarea cu aceste emoții negative are un impact mare asupra corpului nostru, deoarece ele pot chiar crea și exacerba durerea fizică”, adaugă ea.

Vârsta ne ajută să fim mai relaxați

Zeci de studii au arătat că oamenii au tendința de a privi partea bună pe măsură ce îmbătrânesc. Oamenii de știință se referă la acest efect drept „prejudecată pozitivă” și cred că începem să ne amintim detaliile pozitive mai mult decât informațiile negative de la vârsta mijlocie.

Baumeister crede că acest lucru se datorează faptului că trebuie să învățăm din eșecuri și critici în anii noștri tineri, dar această nevoie se diminuează pe măsură ce îmbătrânim.

”O  strategie utilă ar putea fi să considerăm că comentariile sunt mai conectate la persoana care le face decât la cea care le primește” a spus Lucia Macchia.

Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Alba24 și pe Google News