Datoria publică a României a depășit 60% din PIB. Consiliul Fiscal avertizează că măsurile luate de Bolojan nu sunt suficiente

Datoria publică a României a ajuns la 60,2% din produsul intern brut în aprilie 2026, depășind pragul de referință de 60% prevăzut în tratatele Uniunii Europene și ultimul nivel de alertă din Legea responsabilității fiscal-bugetare.

Consiliul Fiscal avertizează că măsurile adoptate în a doua jumătate a anului 2025 de Guvernul Bolojan și în primele luni din 2026 au încetinit creșterea datoriei, dar nu sunt suficiente pentru stabilizarea acesteia.

Continuarea consolidării bugetare este considerată indispensabilă.

Ce înseamnă depășirea pragului de 60% din PIB

Datoria publică reprezintă totalul obligațiilor financiare asumate de stat prin împrumuturi de pe piața internă și din străinătate.

Banii sunt folosiți pentru acoperirea diferenței dintre veniturile și cheltuielile bugetare, refinanțarea datoriilor ajunse la scadență și realizarea unor investiții.

Pragul de 60% din PIB este un indicator de referință folosit în cadrul fiscal european.

Publicitate

Depășirea acestuia nu înseamnă că România intră automat în incapacitate de plată, dar semnalează o creștere importantă a vulnerabilității finanțelor publice.

În același timp, Legea responsabilității fiscal-bugetare stabilește obligații pentru Guvern atunci când datoria depășește anumite praguri.

La un nivel mai mare de 60% din PIB, Executivul trebuie să inițieze și să aplice un program pentru reducerea datoriei publice.

Deficitul bugetar rămâne principala problemă

Creșterea datoriei este alimentată de diferența mare dintre veniturile și cheltuielile statului. Deficitul bugetar al României a fost de 9,3% din PIB în 2024 și de aproximativ 7,9% în 2025, potrivit datelor prezentate în analiza citată.

Pentru 2026, Guvernul a stabilit o țintă de deficit de 6,25% din PIB în metodologia cash și de 6% potrivit standardelor europene ESA.

Consiliul Fiscal arată că reducerea deficitului este un pas necesar, dar nu suficient pentru stabilizarea imediată a datoriei.

Atât timp cât statul cheltuiește anual mai mult decât încasează, diferența trebuie acoperită prin noi împrumuturi.

La acestea se adaugă refinanțarea datoriilor mai vechi care ajung la scadență.

Statul plătește tot mai mult pentru dobânzi

O altă problemă semnalată de Consiliul Fiscal este creșterea costurilor de finanțare. În 2025, cheltuielile statului cu dobânzile au crescut cu aproape 14,2 miliarde de lei, respectiv cu 39,2% față de anul anterior.

Ponderea dobânzilor în PIB a urcat de la 2,1% în 2024 la 2,6% în 2025. Cheltuielile efective cu dobânzile au fost cu aproximativ 8,6 miliarde de lei mai mari decât suma inclusă inițial în buget.

Dobânda medie plătită pentru datoria publică a crescut de la 3,8% în 2024 la 4,5% în 2025, potrivit Știrile ProTV.

Pe piața titlurilor de stat în lei, randamentul mediu a urcat de la 6,3% la aproximativ 7,1%, iar pentru obligațiunile cu scadența la zece ani a ajuns la o medie de 7,3%.

Aceste costuri afectează bugetul deoarece sumele folosite pentru plata dobânzilor nu mai pot fi direcționate către investiții, educație, sănătate sau alte servicii publice.

Costurile de împrumut au început să scadă în 2026

Consiliul Fiscal identifică și o evoluție favorabilă. Spre finalul anului 2025 și în primele cinci luni din 2026, costurile de finanțare au început să se reducă, pe fondul diminuării incertitudinilor interne și al măsurilor de consolidare bugetară.

Randamentul mediu pentru maturitățile analizate a coborât la aproximativ 6,3% în primele cinci luni ale anului 2026, față de 7,1% în 2025.

Reducerea a fost cuprinsă între 0,7 și 1,1 puncte procentuale, în funcție de scadență.

Scăderea dobânzilor poate diminua presiunea asupra bugetului, dar nu rezolvă problema de fond. Pentru stabilizarea datoriei, România trebuie să reducă în continuare deficitul și necesarul anual de împrumut.

Cum ar putea evolua datoria României

Consiliul Fiscal prezintă două scenarii foarte diferite.

În scenariul în care ajustarea fiscală se oprește după măsurile deja adoptate, datoria publică ar continua să crească într-un ritm mediu de aproximativ 3,4 puncte procentuale din PIB pe an.

Aceasta ar putea depăși:

• 70% din PIB în 2030;
• 80% din PIB în 2034;
• 100% din PIB în 2039.

Acesta este un scenariu ipotetic de tip „fără schimbarea politicilor”, nu o prognoză inevitabilă. Rolul său este să arate ce s-ar putea întâmpla dacă deficitul nu va continua să fie corectat.

Consiliul Fiscal consideră că o asemenea evoluție ar fi nesustenabilă și ar fi penalizată de piețele financiare.

În scenariul continuării consolidării bugetare, datoria ar putea atinge un nivel maxim de aproximativ 63% din PIB în perioada 2027–2028.

Ulterior, aceasta ar urma să scadă și să revină sub pragul de 60% în 2030, porivit unui document al Consiliului Fiscal.

Ce ar trebui să facă România

Pentru stabilizarea datoriei, România trebuie să reducă treptat deficitul, fără să afecteze sever investițiile și creșterea economică. Printre direcțiile discutate de Consiliul Fiscal se află:

• creșterea colectării taxelor și combaterea evaziunii;
• evaluarea și prioritizarea cheltuielilor publice;
• respectarea țintelor bugetare;
• utilizarea eficientă a fondurilor europene;
• limitarea cheltuielilor permanente care nu au o sursă sigură de finanțare;
• menținerea încrederii investitorilor pentru reducerea costurilor de împrumut.

România se află în procedura europeană de deficit excesiv din aprilie 2020. Obiectivul actual este ca deficitul calculat potrivit metodologiei europene să ajungă la 2,8% din PIB în 2030, sub pragul european de 3%.

• Vezi aici mai multe detalii legate de faptul că Guvernul nu mai poate majora salariile și cheltuielile sociale.

Depășirea nivelului de 60% din PIB este, așadar, un semnal de avertizare, nu dovada unei incapacități imediate de plată.

Riscul major apare dacă deficitele ridicate continuă, datoria crește rapid, iar statul trebuie să se împrumute la dobânzi tot mai mari.