Dezbatere la Sebeș pentru elaborarea Planului de calitate a aerului. Evenimente majore de poluare și cum pot fi reduse emisiile

Primăria Sebeș anunță organizarea unei dezbateri publice privind propunerea de elaborare a „Planului de calitate a aerului pentru Municipiul Sebeș”. Dezbaterea va avea loc în sala „Gheorghe Maniu” din cadrul Centrului Cultural „Lucian Blaga” Sebeș în data de 10 aprilie, ora 16:00.

Planul de calitatea aerului și-a propus să evalueze calitatea aerului în municipiul Sebeș și să evalueze consecințele emisiilor de PM10, în scopul fundamentării măsurilor specifice de reducere a acestora. Obiectivul principal îl constituie calitatea sănătății populației.

Emisiile de pulberi în suspensie PM10 pe teritoriul municipiului Sebeș sunt eliberate în atmosferă în special în zonele locuite și pe platformele industriale. Odată eliberați în aer, poluanții, din cauza fenomenului de dispersie, pot fi transportați în zone diferite, în funcție de condițiile meteorologice prezente în zonă.

Dimensiunea particulelor pulberilor în suspensie – PM10 este direct legată de potenţialul de a provoca efecte nedorite. O problemă importantă o reprezintă particulele cu diametrul aerodinamic mai mic de 10 micrometri, care trec prin nas şi gât şi pătrund în alveolele pulmonare, provocând inflamaţii şi intoxicări. Sunt afectate în special persoanele cu boli cardiovasculare şi respiratorii, copiii, vârstnicii şi astmaticii.

Copiii cu vârstă mai mică de 15 ani, inhalează mai mult aer şi în consecinţă mai mulţi poluanţi. Ei respiră mai repede decât adulţii şi tind să respire mai mult pe gură, ocolind practic filtrul natural din nas. Sunt în mod special vulnerabili, deoarece plămânii lor nu sunt dezvoltaţi, iar ţesutul pulmonar care se dezvoltă în copilărie este mai sensibil.

Poluarea cu pulberi înrăutăţeşte simptomele astmului, respectiv tuse, dureri în piept şi dificultăţi respiratorii. Expunerea pe termen lung chiar și la o concentraţie scăzută de pulberi poate provoca cancer şi moarte prematură.

Există o relație strânsă, cantitativă, între expunerea la concentrații mari de particule mici (PM10 și PM2,5) și creșterea mortalității sau morbidității, atât zilnic, cât și în timp. În schimb, atunci când concentrațiile de particule mici și fine sunt reduse, mortalitatea aferentă va scădea (în condițiile în care alți factori rămân aceiași). Acest lucru permite factorilor de decizie să proiecteze sisteme și mecanisme ce au ca scop reducerea concentrației acestor particule, rezultând astfel îmbunătățirea sănătății populației.

Sectoarele populației aflate în cel mai mare risc în cazul unei expuneri la PM10 sunt adulții mai în vârstă cu boli cronice de inimă sau pulmonare, copiii și astmaticii. De asemenea, copiii și sugarii sunt susceptibili la rănirea cauzată de inhalarea poluanților, cum ar fi PM, deoarece inspiră mai mult aer pe kilogram de greutate corporală decât adulții – respiră mai repede, petrec mai mult timp în aer liber și au dimensiuni mai mici ale corpului. În plus, sistemul imunitar imatur al copiilor îi poate determina să fie mai susceptibili la PM decât adulții sănătoși.

Agenţia pentru Protecţia Mediului Alba exploatează trei staţii automate de monitorizare a calităţii aerului incluse în Reţeaua Naţională de Monitorizare a Calităţii Aerului, la Alba Iulia, Sebeș și Zlatna. În Sebeș este amplasată o staţie de monitorizare a influenţei zonei industriale (AB2) pe str. Mihail Kogălniceanu (Școala Generală nr. 4), nr. 114 A, aceasta analizând indicatorii: monoxid de carbon, oxizi şi bioxid de azot, ozon, bioxid de sulf, COV, particule în suspensie PM10 și poluantul atmosferic aldehidă formică (formaldehidă).

Natura şi evaluarea poluării

Particulele în suspensie reprezintă un amestec complex de particule sub formă solidă, semi-solidă sau lichidă, variind în diametru de la 0,1 la 100 microni (µm).

Particulele cu dimensiuni sub 10 microni (PM10) rămân în suspensie în aer timp de minute sau chiar ore, fiind capabile să ajungă la zeci de kilometri depărtare de locul producerii. Particulele cu dimensiuni sub 2,5 microni (PM2,5) rămân în suspensie în aer câteva zile sau săptămâni şi pot fi vehiculate la sute de mii de kilometri depărtare de locul producerii lor.

Particulele care prezintă interes sub aspectul sănătăţii umane şi sunt monitorizate la nivel european şi global sunt fracţiile PM10 şi respectiv PM2,5, care sunt cele mai nocive din cauza dimensiunilor mici. PM10, şi mai mult PM2,5, pătrund în sistemul respirator şi se pot asocia cu afecţiuni ale acestuia. Din acest punct de vedere ele se clasifică astfel:

• Particule inhalabile (PM10): particulele cu diametrul între 0,1 şi 10 microni.
• Particule respirabile (PM2,5): particule cu diametrul între 0,1 şi 2,5 microni.

În funcție de mărimea particulelor, acestea sunt reprezentate de:

• PM10: praf şi fum generat de industrie – operaţiuni de măcinare şi sfărmare, agricultură, transport; mucegaiuri, spori, polen.
• PM2.5: compuşi organici toxici, metale grele generate de motoare cu ardere internă (trafic), termocentrale, arderea combustibililor fosili, topitorii de metale etc..

Evenimente majore de poluare pe raza municipiului Sebeș, în perioada 2014-2020

Evenimente majore de poluare pe raza municipiului Sebeș în perioada 2014-2020 înregistrate la CNM-CJ Alba:

Anul 2015:

• 26 iunie 2015 – zona Sebeș, factorul de mediu afectat aer, substanta poluantă methanol;
• 22 octombrie 2015 – zona Sebeș, factorul de mediu aflectat aer, substanta poluantă fum.

Anul 2017:

• 1 august 2017 – zona Sebeș, factorul de mediu afectat aer, substanța poluantă fum de la arderea materialului lemnos.

Anul 2019:

• 2 august 2019 – zona Sebeș – Petrești, factor de mediu afectat aer, substanța poluantă provine de la acoperiri metalice.

Anul 2020:

• 30 ianuarie 2020 – zona Sebeș, factor de mediu afectat aer, substanța poluantă provine de la praf de lemn;

Vezi și UPDATE FOTO-VIDEO: PANICĂ la Sebeș din cauza unui FUM GROS și NEGRU emanat de o instalație de pe platforma Kronospan

• 12 aprilie 2020 – zona Sebeș, factor de mediu afectat aer, substanța poluantă provine din fumul rezultat de la arderea benzilor transportoare.

Vezi și UPDATE VIDEO: INCENDIUL izbucnit la o bandă transportoare, între HS Timber și Kronospan din Sebeș, STINS după aproape 4 ore

Depășirea valorilor limită pentru sănătatea umană la 24 h, înregistrate în anii 2019 și 2020:

În anul 2019 au fost înregistrate 47 de depășiri, în următoarele perioade: 6 zile în ianuarie, 6 zile în februarie, 6 zile în martie, 2 zile în aprilie, 1 zi în septembrie, 7 zile în octombrie, 6 zile în noiembrie și 13 zile în decembrie.

În anul 2020 s-au înregistrat 38 de depășiri ale VL 24 h: 14 zile în ianuarie, 6 zile în februarie, 6 zile în martie, 2 zile în aprilie, 5 zile în octombrie, 2 zile în noiembrie și 3 zile în decembrie.

Valori ridicate ale nivelului maxim zilnic se evidențiază în:

• Zona adiacentă parcului Arini, la SE de acesta – populație expusă de cca. 500 persoane, cca. 0,015 kmp
• Zona centru – SV în apropierea intersecției Bulevardul L. Blaga cu str. D. Pavel – populație expusă de cca. 1.000 persoane, cca. 0,515 kmp
• Zone centru – NV în apropierea Spitalului de Fizioterapie și a intersecției str. Călărași cu str. Mărășești – populație expusă de peste 1.000 persoane, cu pondere mare de persoane
  vulnerabile, cca. 0,030 kmp
• Zona Sud a localității Lancrăm – populație expusă de cca. 300 persoane, cca. 0,089 km2

Zonele în care populația este posibil a fi afectată se evidențiază astfel:

Cum pot fi reduse emisiile anuale

Potrivit documentului, cele mai importante reduceri ale emisiilor anuale aferente surselor de suprafață sunt datorate introducerii de rețele de distribuție gaze naturale în locuințele în care principalul combustibil utilizat pentru încălzire este cel solid (lemnul). Reducerea consumului de combustibili solizi prin extinderea rețelei de alimentare cu gaze naturale reprezintă măsura principală pentru reducerea emisiilor datorate încălzirii instituționale și rezidențiale.

Aplicarea măsurilor de anvelopare a locuințelor va conduce la reducerea nivelului local de PM10 cu cca. 20% în arealul în care se află respectivele locuințe și indirect, la reducerea nivelului de fond urban cu 1%.

Aplicare măsurilor de echipare cu centrale de cvartal, înlocuind centralele individuale, corelat cu înălțarea coșului de exhaustare a centralei pentru o dispersie adecvată, poate conduce la reducerea nivelului local de PM10 cu cca. 50% și a nivelului de fond urban cu 10%.

Aplicarea măsurilor de asfaltare a drumurilor pietruite și a celor de pământ poate conduce la o reducere de cca. 5% a nivelului de PM10 local.

Realizarea variantei ocolitoare vest, poate conduce la reducerea aportului traficului la fondul urban cu cca. 10%.