Doar trei liberali l-au omagiat pe Ion I. C. Brătianu la monumentul de la Alba Iulia, la aniversarea a 149 de ani de la naștere

Doar trei dintre cei peste 3.000 de membri ai PNL Alba, respectiv peste 700 de membri ai PNL Alba Iulia, l-au comemorat pe Ion I. C. Brătianu marți, în jurul orei 17.00, cu ocazia împlinirii a 149 de ani de la naștere. Aceștia sunt Gabriel Pleșa, vicepreședinte al partidului și director al Electrica Serv Alba, Dan Brătean, director la Electrica Furnizare Alba și Adrian Simion, purtătorul de cuvânt al partidului. 

Pe motiv că este perioadă de concedii și mulți dintre liberali sunt, probabil, plecați din județ în aceste zile, singurii care au reușit să aducă o coroană de flori la statuia lui Ionel Brătianu sunt aceiași trei liberali care au participat și la conferința de presă de la ora 12.00, de la sediul partidului.

Ion I. C. Brătianu s-a născut pe 20 august 1864 și este cel mai mare fiu al liberalului Ion C. Brătianu. Devine membru al Partidului Național Liberal în 1895, în același an candidează la Colegiul I și este ales deputat de Gorj. La Congresul PNL. din ianuarie 1909, Ion I. C. (Ionel) Brătianu este ales președinte al partidului, funcție politică pe care o va păstra până la sfârșitul vieții sale.

La 2 octombrie 1913, Comitetul Executiv al PNL acceptă propunerea înaintată de Brătianu privind reforma agrară (exproprierea parțială a marii proprietăți) și electorală (colegiu electoral unic). Aceste propuneri ale liderului liberal sunt susținute și de o importantă parte a oamenilor de stat ai vremii: Regele Carol I, conservatorii democrați (care susțin însă niște modificări – două colegii electorale și expropiere prin cumpărare) și chiar conservatorii „bătrâni” (expropiere in extremis și în plan electoral acceptă doar o lărgire a bazei colegiilor existente).

A fost conducătorul delegației române la Conferința de Pace de la Versailles. În această calitate i-a revenit obligația de a răspunde reproșului semnării de către România a unei păci separate cu Puterile Centrale în 1918 (Pacea de la Buftea). Abilității sale diplomatice i se datorează lămurirea acestui punct, precum și convingerea aliaților cu privire la justețea revendicărilor teritoriale ale Regatului Român.