Connect with us
Publicitate

EVENIMENT

DOSAR: Teroriştii, morţii şi răniţii Revoluţiei de la 1989 din Alba au rămas în labirint. Vezi ce a fost la Alba Iulia şi Cugir acum 23 de ani


Publicat

În urmă cu 23 de ani, România îşi dobândea dreptul la libertate printr-o revoluţie violentă. Conducătorii comunişti au fost arestaţi şi executaţi, iar protestele, demonstraţiile în stradă şi luptele din luna decembrie a anului 1989 au anunţat sfârşitul regimului ceauşist.

Populaţia a spus atunci „NU” statului poliţienesc, securităţii, politicii economice a lui Ceauşescu şi construcţiilor megalomanice, iar ripostele românilor nu au fost lipsite de vărsare de sânge. Dacă, la Bucureşti, războiul pentru libertate se purta sub privirile ameninţătoare ale Tovarăşului, în Alba, mânia maselor era dusă între oameni. Adevărul din jurul evenimentelor ce au scris istoria românilor în urmă cu 23 de ani sunt însă şi astăzi învăluite de mister. La Muzeul Unirii din Alba Iulia nu a fost realizat până în prezent un studiu privind Revoluţia din 1989, în judeţul Alba. Singurele pagini care descriu protestul românilor din decembrie 1989 sunt adunate în cartea revoluţionarului Mihai Babiţchi, „Revoltă în labirint”.

Revoluţia în judeţul Alba a început la Cugir în 21 decembrie 1989 şi a cuprins Alba Iulia şi localităţile învecinate. La 23 de ani de la revoluţie vă invităm să vă reamintiţi evenimentele ce au avut loc în Alba, la 1989, aşa cum au fost ele reflectate în presa locală şi publicaţiile vremii.

Cugirul, primul oraş din judeţul Alba în care a răbufnit mânia revoluţionară

În 2001, Cugirul a fost declarat oraş martir al Revoluţiei de la 1989. În argumentarea cererii, Consiliul Local al oraşului Cugir a prezentat desfăşurarea evenimentelor aşa cum au fost, în urma consultării participanţilor, a declaraţiilor scrise şi a fotografiile existente. Vedeţi cum a început Revoluţia la Cugir, aşa cum a fost prezentată într-un document oficial, semnat de membrii Consiliului Local Cugir de atunci, prin care a fost solicitată declararea denumirii de Oraş Martir:

„În 21.12.1989, în jurul orei 10.00, la I.M Cugir, în faţa Secţiei Sculărie s-au grupat 40-50 de persoane, majoritatea tineri. Se comentează despre evenimentele de la Timişoara. Sună sirenele macaralelor şi se bate clopotul de alarmă al secţiei sculărie. Se păstrează un moment de reculegere pentru un student cugirean împuşcat la Timişoara. Secretarul comitetului de partid pe întreprindere încearcă să dialogheze cu muncitorii, dar nu este ascultat. La fel se întâmplă şi cu primul secretar al Comitetului Orăşenesc.

Sunt huiduiţi şi se aruncă după ei cu diverse obiecte, pietre, cărămizi – în jurul orei 11.15-11.30. Grupul porneşte spre clădirea conducerii întreprinderii, trecând prin faţa secţiilor: Maşini-unelte, Cuplaje, Turnătorie de precizie. Se alătură alţi manifestanţi, care scandează prima lozincă: <Hai cu Timişoara!>, apoi <Uniţi-vă cu noi!>. După o scurtă staţionare la Pavilionul Conducerii, coloana se îndreaptă pe traseul: Pavilion Comercial, Secţia Prototipuri, Fabrica de Produse Tehnice, Turnătoria de fontă, Secţia M.U Montaj, Bobinaj, Mecano-Energeic III, Mecanică IV, Mecanică II şi Mecanică VIII.

Coloana manifestanţilor, cu steagul tricolor în frunte, iese pe poarta MSR şi parcurge traseul: Strada Doinei, Al. Sahia, Tineretului, Victoriei, Stadionului, Sfatul Popular şi se opreşte scurt timp în faţa porţii oficiale a I.M. Cugir. Se scanda <Fără Violenţă!>.

Apoi se îndreaptă către I.M.C. II, trecând prin faţa Ocolului Silvic, IFET, Şcoala Generală Nr. 1, zona comercială a oraşului vechi. Se alătură noi manifestanţi.
Apar reprezentanţi ai Securităţii (la Miliţie, Consiliul Popular, pe stradă). Lozincile scandate şi traseul parcurs – pas cu pas – sunt înregistrate video şi radio. Prin radio se transmite la judeţ, la Securitate şi la Miliţie.
După intrarea în IMC II, coloana manifestanţilor parcurge traseul secţiilor Mecanica V, Mecanică VII, Mecano-Energetic II, Mecanica VI, pavilionul tehnic şi administrativ. Apoi coloana se întoarce la Consiliul popular şi Miliţie. Cerinţele manifestanţilor devin categorice: <Pentru sângele vărsat, Ceauşescu condamnat! Pentru crima din Banat, Ceauşescu judecat!>.

La Consiliul popular, lozincile <Trăiască RSR> sunt aruncate de pe faţada clădirii. Coloana se îndreaptă spre Miliţie, unde se presupune că sunt 3 arestaţi. Comandantul Miliţiei, împreună cu subordonaţi ai săi, cu reprezentanţi ai securităţii judeţene, comandantul USLA-şilor şi comandantul pompierilor din judeţ se blochează în sediul Miliţiei şi ameninţă manifestanţii. Sunt rupte cablurile telefonice, sunt incendiate 8 maşini, printre care şi maşina ARO (Laboratorul criminalistic).

Se trage din Spitalul Orăşenesc. Se înregistrează 70 de răniţi şi 10 morţi, în perioada 21 decembrie – 10 ianuarie. Răniţii sunt transportaţi la spital. Porţile sunt închise, Se rupe gardul, apoi se deschide poarta din spate. Medicii răspund cu promptitudine solicitărilor. Clădirea Miliţiei este incendiată (aproximativ orele 17.00 – 17.30).

Pe la orele 21.00 – 21.30, la Consiliul popular sunt sparte geamurile la parter, lampadarele, este forţată uşa de la intrare, aruncată benzină pe jos şi clădirea incendiată. Pompierii militari, 2 maşini din Orăştie şi 2 din Alba Iulia nu pot interveni. În jurul orei 24.00, focul este stins. Aproape simultan sunt devastate librăriile, operele lui Ceauşescu sunt aruncate în stradă şi arse. De pe una dintre cele 4 maşini ale pompierilor, o operatoare-securist recepţionează prin radio: <La tov. Ceauşescu a ajuns ştirea că Cugirul arde!>.

În noaptea de 21 Decembrie 1989, Comandamentul gărzilor se întruneşte la ora 1.00 şi organizează paza obiectivelor IM Cugir. În aceeaşi noapte sosesc vânătorii de munte din Alba Iulia, care pătrund în IMC, cu scopul de a o apăra de un eventual atac.

În ziua de 22 Decembrie 1989, are loc în zona Pieţei Complex I o adunare populară. Mulţimea se îndreaptă spre Spital, apoi se opreşte în faţa IMC, în faţa fântânii arteziene. În jurul orei 8.00, s-a început acţiunea de constituire a conducerii oraşului, În jurul orelor 10.00, se primeşte informaţia despre înlăturarea primului secretar al judeţului Alba. Are loc o a doua adunare populară pe stadionul oraşului, unde fuseseră montate microfoane pentru o mai bună sonorizare. Este ales un comitet local format din: Cristea Ioan, Pîclişan Filip, preot Donu Gheorghe, Filimon Ioan, hotărându-se formarea Frontului de Salvare Naţională. La ieşirea din stadion, radiourile anunţau fuga lui Ceauşescu. Mulţimea este entuziasmată, se îmbrăţişează, se aud urale de bucurie.

Pe la ora 10.00, Statul major al vânătorilor de munte este mutat din IM Cugir la Clubul Muncitoresc şi îşi fixează obiectivele de apărare în oraş. Încă în dimineaţa zilei de 22 decembrie 1989 sunt organizate gărzile pentru asigurarea ordinii în oraş. Se distribuie arme gărzilor şi populaţiei. În după-amiaza zilei de 22 şi dimineaţa zilei de 23 decembrie, s-a intrat în dispozitivul de apărare al fabricii (armament greu, muniţie etc.). Din 23 decembrie, conducerea patrulelor este preluată de colonelul Verdeş Ştefan. Se constituie un stat major militar prin implicarea ofiţerilor Recepţiei Tehnice Militare.
În 23 decembrie 1989 are loc o nouă adunare populară, în faţa Clubului Muncitoresc pentru lărgirea comitetului coordonator al oraşului. Din 26 decembrie, acest comitet se transformă în Consiliul Frontului Salvării Naţionale, care şi-a desfăşurat activitatea până în iunie 1990.

Importanţa Revoluţiei în Cugir depăşeşte cadrul local: puternic centru economic şi muncitoresc, care contribuia cu o parte foarte însemnată la venitul naţional şi reprezenta peste 50% din economia judeţului Alba, având fabrică de produse speciale, mai ales armament şi depozite, în zonă.

Cugirenii au dat tonul Revoluţiei din Alba Iulia, din judeţul Hunedoara şi – prin muncitorii IMC – au fost promotorii schimbărilor în satele şi comunele din apropiere. Într-o atmosferă de deplină responsabilitate, au constituit organul democratic de guvernare locală, desemnându-şi reprezentanţii prin adunări, organizând paza şi securitatea obiectivelor oraşului, asigurându-i liniştea, lumina, căldura şi mai ales alimentele atât de necesare. Acestea au fost etapele desfăşurării Revoluţiei din Cugir”.

În 21 decembrie 1989, la Cugir, mulţimea revoltată a atacat sediul miliţiei. Miliţienii au deschis focul, sediul miliţiei a fost incendiat, iar doi miliţieni, comandantul Valentin Pop şi subofiţerul Ilie Staicu au fost linşaţi.

Descrierea evenimentelor într-o interpelare parlamentară a deputatului Emil Crişan:

” Prinşi de un grup de atacatori vizibil excitaţi de băutură şi cuprinşi de o furie ucigaşă, cei doi au fost supuşi unei ploi de lovituri de cuţit şi topor, care le-au transformat curând trupurile într-o masă de carne şi oase, din care sufletele îngrozite încercau, într-un ultim efort de eliberare, să-şi ia zborul. Apoi, stropiţi cu benzină, cei doi au fost transformaţi în făclii groteşti şi spectacolul acesta a continuat, victimelor fiindu-le tăiate urechile, nasul şi organele genitale, gurile fiindu-le umplute cu mizerii, de nişte minţi bolnave de turbare şi ură”.

Misterele Revoluţiei de la Alba Iulia

La Alba Iulia, Revoluţia a pornit în noaptea de 21 spre 22 decembrie.  Un grup format în majoritate din tineri s-au adunat în capătul Bulevardului Transilvaniei, de unde au pornit într-un marş pe străzile oraşului. Liderul ad-hoc al grupului a fost Mihai Babiţchi. Autorităţile comuniste din Alba nu au reacţionat violent la manifestaţia tinerilor, până a doua zi la grupul condus de Babiţchi alăturându-se şi alţi cetăţeni. A doua zi, conducerea PCR a pactizat cu manifestanţii adunaţi în faţa Consiliului Popular Judeţean. Primul secretar PCR, Ioan Savu, a fost aclamat de manifestanţi în momentul în care a anunţat că susţine manifestaţia. După fuga dictatorului cu elicopterul de pe clădirea Comitetului central PCR, revoluţionarii din Alba au preluat conducerea judeţului. Primul conducător al noii ordini judeţene a fost Mihai Babiţchi. Revoluţionarii au ocupat sediul Securităţii şi i-au dezarmat personalul instituţiei. Teama de terorişti, confuzia şi poate lipsa de comunicare între grupurile revoluţionarilor au dus la schimburi de focuri, răniţi şi chiar morţi. Alba Iulia era cuprinsă de o  isterie generală provocată de anunţuri de genul „Apă otravită”, „Vin Terorişti dinspre Mamut”, venite pe diferite canale, greu de verificat. Teama şi deruta au fost principalii factori care au dus la apariţia primelor victime. La 22 de ani de la Revoluţie încă nu se ştie de ce s-a tras la Alba Iulia, nu a fost prezentat niciun terorist şi niciun vinovat pentru morţii şi răniţii din acele zile. După 22 de ani, niciunul dintre cei care au ieşit atunci în stradă nu deţine o funcţie publică. Singurele documente în care sunt prezentate, oarecum unilateral, fapte şi evenimente din acea perioadă sunt cartea „Revoltă în labirint” scrisă de Mihai Babiţchi şi articolele de presă care redau mai mult atmosfera acelor vremuri decât  informaţia necesară pentru clarificarea misterelor revoluţiei din Alba.

21-22 decembrie 1989, la Alba Iulia

În cartea lui Mihai Babiţchi sunt relatate evenimentele din noaptea de 21 spre 22 decembrie: „Seara pe la orele 22.00 am auzit în stradă o voce care a strigat puternic: <Jos Ceauşescu>. Am coborât într-un suflet şi am dat peste vreo trei sau patru bărbaţi într-o vizibilă stare de euforie… Le-am propus să o luăm pe Bulevardul Victoriei şi au acceptat pe loc. Aproape imediat ce am început să strigăm lozinci anticeauşiste, lângă noi au venit şi alţi oameni… grupul nostru creştea… când am ajuns în faţa piaţetei Cinematografului Dacia… Marius Şipoş a scris cu litere mari, cu vopsea albă, pe peretele de la <Materna>: <Jos Ceauşeştii, asasinii>… nu se vedea nici un miliţian sau securist, patrulele mixte dispăruseră, dar ştiam că suntem supravegheaţi îndeaproape”.

Cine a tras în noi după 22?

Din nou, în paginile cărţii lui Mihai Babiţchi se întrevede confuzia acelor zile. Oamenii au ieşit pe străzi, au strigat lozinci şi intoxicaţi de „zvonuri false” referitor la prezenţa unor grupuri teroriste care circulau îmbrăcaţi în civili, purtând banderole tricolore şi dându-se drept revoluţionari, stârneau o psihoză a teroriştilor. „Aşa s-a ajuns ca nu numai civilii înarmaţi, dar chiar şi soldaţii lipsiţi de experienţă să tragă în orice necunoscut, devenit din această cauză suspect… aşa s-a ajuns să fie desăvârşit scenariul cu revoluţia română”, relatează Mihai Babiţchi.

Într-un articol din 26 decembrie 1989, ziaristul Gelu Bogdan povesteşte despre învălmăşeala de pe străzile municipiului Alba Iulia din zilele precedente datei de 26 decembrie ‘89:

“ La poarta spitalului este aglomeraţie. Vin şi pleacă maşini. La posturi, o mulţime de oameni în uniforme. Soldaţi, ofiteri, luptători din gărzile patriotice, dar cei mai mulţi în uniforme albe – cadrele medicale. Sunt peste tot: la patul bolnavilor, în blocul operator, la centrul de hematologie, pe salvări, pe străzi, oriunde este nevoie. Unii n-au dormit de trei zile şi trei nopţi.

… Foc încrucişat dinspre blocul Pati-bar şi Cinematograful <Dacia>. Sosesc maşini care aduc răniţi; pleacă imediat. Chiar din stradă, este adus un corp inert. Prea târziu. Încă o victimă a demenţei unui regim care propovăduia umanitarismul!
La poartă sosesc mereu cetăţeni care doresc să doneze sânge. Mulţi dintre ei sunt donatori noi, foarte mulţi tineri. Întâi 90, apoi încă 25. Recoltarea se sistează. Există destul sânge pentru a face faţă oricărei situaţii!
În spital se desfăşoară o muncă febrilă. Toţi răniţii sunt în afară de pericol. Se înserează, dar salvările aleargă pe străzi. De la blocurile M se transmite că un soldat care a capturat un terorist este rănit. Salvarea nu poate înainta prin barajul de foc. Sanitarii, ajutaţi de soldaţi, ajung la locul indicat, strecurându-se printre blocuri. Acţiunea se încheie cu bine. Un alt apel: la blocul A5 se află un rănit. Salvarea este însă aşteptată la locul indicat cu rafale de armă automată. Teroristul dispare cu ajutorul unei Dacii albastre. Zvonurile se înmulţesc, dar sunt verificate minuţios. Se confirmă că forţele de ordine anihilează rând pe rând teroriştii. La căderea nopţii, aflăm că un convoi de autocamioane cu medicamente şi alimente donate de cetăţenii oraşului Bekeszcsobo din Republica Ungara sosesc în Alba Iulia.

În jurul spitalului sunt întărite gărzile formate din personalul tehnico-economic şi administrativ al direcţiei sanitare. Sunt amplasate şi cadre medicale în posturi de pândă. Nimeni nu se gândeşte la somn. Sosesc întăriri şi din partea armatei. Pe un colţ de birou se stabileşte rapid schema de apărare. Pe peretele opus, o tablă neagră pe care stau scrise cu creta acţiunile medicale zilnice, planificate pentru săptămâna trecută. Peste ziua de vineri, 22 decembrie, s-a şters, scriindu-se în loc: ZIUA LIBERTĂŢII!”.

Evenimentele din Decembrie 1989 reprezintă un episod sângeros din istoria românilor. La Alba, 23 de persoane au murit pentru libertate, iar alte 111 au fost rănite. Prea puţini dintre vinovaţii crimelor de la Alba Iulia au fost descoperiţi. Au fost arestaţi la vremea respectivă conducătorii Securităţii, dar nu au fost condamnaţi. Este vorba, printre alţii, de maiorul Gheorghe Lupeş, fost şef al Securităţii din Alba în decembrie 1989 şi de locotenent-colonelul Florian Brihac.

La Cugir, trei bărbaţi au fost condamnaţi la pedepse între 10 şi 13 ani de închisoare pentru linşarea comandantului Miliţiei Cugir, Valentin Pop şi a subofiţerului Ilie Staicu, dar dramele care conturează peisajul sângeros din Decembrie 1989 nu pot fi şterse din conştiinţa românilor nici printr-o viaţă de detenţie.

Lista cu morţii Revoluţiei din judeţul Alba:

Augustin Dorin
Profesie: conducător auto
Data naşterii: 19.10.1964
Locul naşterii: Vinerea, Cugir, Alba
Calitate: Erou Martir
Data morţii: 23 decembrie 1989
Locul moţii: Cugir
Cauza: microbuzul cu care transporta muniţie s-a răsturnat

Boar Petru
Profesie: muncitor
Data naşterii: 26.05.1963
Locul naşterii: Blaj, Alba
Calitate: Erou Martir
Data morţii: 23 decembrie 1989, ora 15.00
Locul morţii: Blaj, zona Staţiei CFR
Cauza: împuşcat în gât
Vinovaţi: luptători de Gărzile Patriotice, angajaţi la IAMU Blaj

Botar Sorin Ilie
Profesie: funcţionar, şef de cabinet la CJ PCR Alba
Data naşterii: 1.10.1951
Locul naşterii: Alba
Calitate: Erou Martir
Data morţii: 24 decembrie 1989
Locul morţii: Alba Iulia, zona Hotelului Armatei, într-un autoturism
Cauza: împuşcat cu o rafală de mitralieră
Vinovaţi: soldaţi şi civili înarmaţi care au crezut că în Dacia neagră sunt terorişti

Costinaş Emil
Profesie: lăcătuş
Data naşterii: 8.08.1959
Locul naşterii: Mogoş, Alba
Calitate: Erou Martir
Data morţii: 23 decembrie 1989
Locul morţii: Cugir, în misiune de luptă
Cauza: împuşcat

Macarie Daniela Georgeta
Profesie: subofiţer MApN
Data naşterii: 28.04.1969
Locul naşterii: Alba
Calitate: Erou Martir
Data morţii: 24 decembrie 1989
Locul morţii: Alba Iulia, pe scările Hotelului Armatei
Cauza: împuşcată
Vinovaţi: soldaţi şi civili înarmaţi, aflaţi în zonă

Mărginean Ioan
Profesie: şofer la Spitalul Orăşenesc Blaj
Data naşterii: 13.01.1942
Locul naşterii: Roşia de Secaş, Alba
Calitate: Erou Martir
Data morţii: 23 decembrie 1989, ora 20.30
Locul morţii: Turda, într-o salvare în drum spre spital
Cauza: împuşcat în cap
Vinovaţi: soldaţi de la Unitatea Militară din Turda, care au deschis foc asupra Salvării

Poenar Constantin
Profesie: muncitor la Uzina Mecanică Cugir, Secţia Turnătorie
Data naşterii: 18.03.1973
Locul naşterii: Cugir, Alba
Calitate: Erou Martir
Data morţii: 29 decembrie 1989, ora 4.30
Locul morţii: Cugir, în locuinţa sa, care era percheziţionată
Cauza: împuşcat în gât
Vinovaţi: maiorul de securitate Blaj Emil (de la UM 0815 Sibiu), condamnat definitiv la 16 ani închisoare

Radu Gheorghe Ioan
Profesie: maior MI
Data naşterii: 20.02.1948
Locul naşterii: Cugir, Alba
Calitate: Erou Martir
Data morţii: 24 decembrie 1989
Locul morţii: Alba Iulia, într-un autoturism care nu a oprit la semnal
Cauza: împuşcat cu o rafală de mitralieră
Vinovaţi: soldaţi în termen aflaţi într-un filtru de trecere

Rosa Mircea
Profesie: soldat în termen la UM 01908 Bucureşti
Data naşterii: 20.11.1969
Locul naşterii: Poşaga, Alba
Calitate: Erou Martir
Data morţii: 24 decembrie 1989
Locul morţii: Bucureşti, zona Radiodifuziunii
Cauza: împuşcat în cap

Staicu Ilie
Profesie: plutonier adjutant MI, plutonier major (post-mortem)
Data morţii: 21 decembrie 1989
Locul morţii: Cugir
Cauza: tortură (şoc combustional şi ruptură masivă a organelor interne)
Vinovaţi: ucis de Aurel Mihu, Adrian Gheorghe Carica, Alexandru Popa si Dumitru Sivera (condamnaţi). Cazul a fost preluat din arhiva Tribunalului Militar Teritorial Bucureşti
Observaţii: Cadavrul a fost profanat trei zile la rând

Teodorescu Florin
Profesie: inginer
Data naşterii: 3.09.1962
Locul naşterii: Cugir, Alba
Calitate: Erou Martir
Data morţii: 23 decembrie 1989
Locul morţii: Cugir, în timp ce apăra întreprinderea
Cauza: împuşcat

Valentin Pop
Profesie: comandantul Miliţiei Cugir, căpitan post-mortem
Data morţii: 21 decembrie 1989
Locul morţii: Cugir
Cauza: tortură (şoc combustional şi ruptură masivă a organelor interne)
Vinovaţi: ucis de Aurel Mihu, Adrian Gheorghe Carica, Alexandru Popa şi Dumitru Sivera (condamnaţi). Cazul a fost preluat din arhiva Tribunalului Militar Teritorial Bucureşti
Observaţii: cadavrul a fost profanat trei zile la rând

Zeng Octavian
Profesie: pensionar
Data naşterii: 30.12.1928
Locul naşterii: Aiud, Alba
Calitate: decedat în legătură cu evenimentele
Data morţii: 24 decembrie 1989
Locul morţii: Alba Iulia, în drum spre spital
Cauza: împuşcat în ceafă la intrarea într-un bloc din zona Liceului Militar

Foto, Arhivă personală Traian Mârza şi Emil Pojar.



ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Alba24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

14 Comentarii

14 Comments

  1. Ana

    miercuri, 21.12.2011 at 15:09

    Ofirerii de diversiune din cadrul Batalionului de Parasutisti, Luna, jud. Cluj, coordonati de Centrala de Informatii a Armatei, Directia Regionala Cluj-Napoca Someseni, au facut diversiune si au tras in zona Stitalului Judetean Alba, iar cei care erau deteniti de populatie, erau „arestati”, in localul Liceului Militar „Mihai Viteazu”, Alba-Iulia, iar dupa una sau doua ore, veneau patrulele de la Brigada 5 Vanatori de Munte Alba-Iulia, il luau in primire, ii ducea in Cazarma Brigazii, si de acolo nimeni nu mai stia nimic de ei(IESEAU SI FACEAU DIN NOU DIVERSIUNE)! Comandantul Brigazii(din acel timp) din Lt. Col. a avansat la gr. de General de Armata(4 stele), fiind in timpul lui Iliescu, Secretarul CSAT.

  2. margelatu

    miercuri, 21.12.2011 at 17:20

    Sa le fie la toti tarana usoara. Dumnezeu sa ii ierte.

  3. Iulia

    joi, 22.12.2011 at 14:05

    Ne amintim de ei de 2…3 ori pe an, dar golul pe care l-au lasat in sanul familiilor lor nu va putea fi inlocuit niciodata. Ar trebuii sa invatatm copii nostri ce a insemnat Revolutia, fiecare dintre noi care atunci a inteles ce se intampla ar trebuii sa vorbim despre teroarea in care am trait.Dumnezeu sa-i ierte si sa ne ierte.

  4. Ana

    vineri, 23.12.2011 at 20:07

    In zilele urmatoare Profesorul de Geografie Ioan Bele, fura din sediul CFSN, lista informatorilor Securitatii, si a predat-o ofiterilor Directiei de Informatii a Armatei, din Cugir. Pentru acest lucru a fost rasplatit cu functii la CJ Alba, si s-a perindat cam prin toate partidele din Alba, ca Vicepresedinte. Dupa ce s-a pensionat „controlorul” lui din Directia de Informatii militare, a fost trecut pe linie moarta pe un post de Lector, la Universitatea Alba, Facultatea de Stiinte Economice.
    Sursa, TVR, sectia Cluj Napoca, Emisiunea „A Patra Putere”, episodul 4, de redactorul Ghiorghiu

  5. muntean gheorghe

    sâmbătă, 31.12.2011 at 19:52

    Am retinut din articolul prezentat, ca in Cugir au fost 70 raniti si 10 morti, din prezentarea eroilor martiri din judetul Alba, din Cugir prezentati 6 eroi martiri, ceilalti pina la 10 morti de ce nu au fost facuti eroi martiri.
    Cunosc bine situatia de la Cugir si din acest motiv va intreb.

    • moderatorul de serviciu

      duminică, 01.01.2012 at 00:14

      Nu stim de ce. multumim de informatie. o sa ne interesam. noi am scris dupa un document oficial facut de primaria din Cugir

  6. mirica a gheorghe FRONTUL DEMOCRAT ROMIN

    duminică, 13.05.2012 at 18:04

    VAD CA SINTETI IN ANONIMAT ,sint FRONTUL DEMOCRAT ROMIN mergeti in muzeul uniri din alba iulia si veti constata , ca in febroarie 1974 a fost o organizatie a FRONTULUI DEMOCRAT ROMIN , eu mirica a gheprghe am organizat aceasta sau mai bime spus am denumito FRONTUL DEMOCRAT ROMIN IN LUNA FEBROARIE ESTE SCRISA IN CARTEA DE ONOARE A MUZEULUI UNIRI DIN ALBA IULIA UM.01653 PE ATUNCI FLOREA , ACEASTA ACTIUNE ANTICOMUNISTA A PLECAT CU MULTI ANI IN URMA NU INTELEG CUM DE NU ATI RECEPTIONAT LOZINCELE ,TRAIASCA FRONTUL DEMOCRAT ROMIN, sau vrem guvern democrat , chear de a trecut timp vin acum cu aceste comentarii poate citeste cineva si da un telefon 0720175140 , ati fost dezinformatii , nu ezitati mergeti in muzeul uniri si cititi in cartea de onoare a muzeului din anul 1974 febroarie nu va lasati pacaliti REVOLUTIONARII AUTENTICI IESITI , INCHEI SI ASTEPT TELEFON DUPA ATITEA ANII CU RESPECT MIRICA A GHEORGHE

  7. adevar

    joi, 20.12.2012 at 21:50

    In microbuzul care s-a rasturnat la Cugir au fost 2 morti : Augustin Dorin(soferul) si Teodorescu Florin

  8. ionut

    sâmbătă, 22.12.2012 at 16:13

    Se vantura tot felul de informatii incomplete. Dubita din Cugir, care s-a rasturnat la linia de cale ferata NU TRANSPORTA MUNITIE, si accidentul nu a avut nici o legatura cu Revolutia. Armata (150 militari) pazea cu strictete depozitul militar din Vinerea si alte obiective militare din Cugir misiune coordonata de maiorul (pe atunci) Ghete, comandantul Batalionului de geniu. Toti cei raniti din dubita respectiva sunt acum „Luptatori pentru victoria Revolutiei din dec.89” cu grad de „Ranit” si primesc indemnizatii. Au mintit in dosare ca se indreptau spre depozitul militar sa schimbe garda, iar unii ca dubita transporta munitie…O ironie grotesca. Dupa 22 dec. in Cugir nu s-a mai tras un glonte…Pacat ca documente „oficiale” ale primariei colporteaza date false…

  9. cugireanul

    sâmbătă, 22.12.2012 at 19:20

    Tot citesc de ani de zile despre evenimentele de la Cugir. Am participat si eu la ele, impreuna cu ing. Dorin David, Traian Uritescu, Marin Furdui, Dorel Mocan, Vasile Dit si altii de la Scularie I si II, Uzina de sus. Am o intrebare catre cei care tot scriu „istoria revolutiei din Cugir”: de ce se omite in permanenta ca in dimineata zilei de 22 dec. 1989, pe la orele 10,30 a aparut in Cugir un tip mic de statura, am aflat ulterior ca era Mihai Babitchi, conducatorul Revolutiei venit din Alba Iulia sa ne citeasca documentul prin care a preluat puterea acolo. Noi l-am carat pe umeri si l-am urcat pe fantana arteziana, secata sa ne citeasca documentul la tot orasul. Atunci ne-a cerut sa numim un primar nou, sa facem ordine in oras, sa stingem focurile si sa ne intoarcem la lucru. Apoi l-am condus toti la sediul militiei unde era dezastrul acela… Am facut exact ce ne-a cerut. Chiar, prezenta lui atunci a fost uitata?!! Sunt foarte curios, ca eu si prietenii mei ne aducem foarte bine aminte…Revolutia este a tuturor, nu numai a cugirenilor

  10. ola

    duminică, 23.12.2012 at 20:12

    dacă sau poate sau nu,aiasta-îi marea întrebare,dacă s-ar vrea puteți afla și publica numele PERSONAJELOR CARE S-AU BARICADAT ÎN Miliția Cugir,care se bucură și acum de mari pensii, dar nu vreți sau nu puteți?

  11. chisu

    duminică, 13.01.2013 at 13:11

    rusine cine scrie articole mincinoase. Botar a fost SECURIST si voi scrietie ca a fost erou martir. RUSINE cu R mare

  12. Viziru

    joi, 31.01.2013 at 12:05

    De unde aveţi doamnă/domnule Ana informaţiile furnizate? m-ar interesa mai multe detalii. eventual îmi puteţi trimite un email la adresa viziruarmand@yahoo.com

  13. MIRICA A GHEORGHE FRONTUL DEMOCRAT ROMAN 0720175140

    marți, 25.11.2014 at 14:37

    comunisti lupta dar si frontul democrat lupta klaus iohanius nu tre3buie anchetat , practic i se intinde o cursa dupa terminarea mandatului poate fi anchetat , reporteri sa nu mai faca dive3rse obiectiuni sa le timna pentru ele , de ce simplu constitutia zice alceva reporteri terminati cu asfel de comentari , romani isipun respectul in justitie deci ce spune justitia asta este induiferent de alegatorii , astimparativa reporteriiiiiiiiii.,cu asfel de vorbe comunistii sint multi sper ca iohanis sa cistige . lasatil pe ponta .

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


Publicitate

ACTUALITATE

Recensământul populaţiei şi locuinţelor programat pentru acest an, a fost amânat pentru anul 2022

Publicat

Recensământul populaţiei şi locuinţelor se va desfăşura în perioada 1 februarie – 17 iulie 2022, a anunțat miercuri Institutul Național de Statistică.

Potrivit unui comunicat al INS, în 2021, atât în România, cât și în celelalte statele membre UE era programată desfăşurarea Recensământului Populației și al Locuințelor. Comisia centrală pentru organizarea recensământului din 2021 a decalat termenele de desfășurare.

„Din cauza situaţiei create de pandemia SARS-CoV-2, Comisia centrală pentru Recensământul populaţiei şi locuinţelor din România (CCRPL2021) a decis decalarea termenelor Recensământului populației și locuințelor (RPL2021), precum şi a Recensământului de probă. Termenele referitoare la prelucrarea datelor şi la diseminarea şi publicarea rezultatelor rămân nemodificate”, se arată în comunicat.

Astfel, recensământul de probă se va desfăşura în perioada 1 februarie – 31 martie 2021, iar recensământul populaţiei şi locuinţelor (RPL2021) se va desfăşura în perioada 1 februarie – 17 iulie 2022.

Conform INS, termenele referitoare la prelucrarea datelor, la diseminarea şi publicarea rezultatelor Recensământului populaţiei şi locuinţelor rămân nemodificate; iar rezultatele finale vor fi publicate în decembrie 2023, conform calendarului Eurostat.

INS anunță că acest recensământ este primul care se va desfășura preponderent online, iar fiecare persoană va avea posibilitatea de a se autorecenza, completând chestionarul de recensământ după etapa de preînregistrare.

„Informațiile colectate prin intermediul chestionarelor individuale vor fi prelucrate în conformitate cu legislația în vigoare privind protecția datelor cu caracter personal (Regulamentul UE nr.679/2016) și anonimizate imediat după intrarea în sistem. Datele colectate la recensământul de probă și cele rezultate după agregarea lor nu vor fi făcute publice și nici diseminate în vreun fel”, se mai arată în comunicat.

Lista recensămintelor populaţiei din România

  • Recensământul din 1859-1860
  • Recensământul general al populaţiei României din 1899 
  • Recensământul general al populaţiei din 1912
  • Recensământul general al populaţiei din 1930
  • Recensământul general al populaţiei din 1941
  • Recensământul agricol şi al populaţiei din ianuarie 1948
  • Recensământul populaţiei din  februarie 1956
  • Recensământul populaţiei şi locuinţelor din martie 1966
  • Recensământul populaţiei şi al locuinţelor din ianuarie 1977
  • Recensământul populaţiei şi locuinţelor din 1992
  • Recensământul populaţiei şi al locuinţelor din 2002
  • Recensământul populaţiei şi al locuinţelor din 2011

Mediafax

Citeste mai mult
Publicitate

ACTUALITATE

Beneficiile extraordinare ale laptelui: 5 argumente care dovedesc faptul că este benefic pentru sănătatea ta

Publicat

Laptele este consumat de oamenii din întreaga lume, de mii de ani. Prin definiție, este un fluid bogat în nutrienți pe care mamiferele de sex feminin îl produc pentru a-și hrăni puii.

Cele mai frecvent consumate tipuri provin de la vaci, oi și capre. Oamenii din țările occidentale beau cel mai frecvent laptele de vacă.

Consumul de lapte este un subiect puternic dezbătut în lumea nutriției, așa că s-ar putea să vă întrebați dacă este sănătos sau dăunător.

Mai jos sunt 5 beneficii ale sănătății susținute de știință ale laptelui, astfel încât să puteți decide dacă este alegerea potrivită pentru dvs.

1. Laptele este plin de nutrienți

Profilul nutrițional al laptelui este impresionant. La urma urmei, este conceput pentru a hrăni complet animalele nou-născute. Doar o ceașcă (244 grame) de lapte integral de vacă conține:

Calorii: 146

Proteine: 8 grame

Grăsime: 8 grame

Calciu: 28% din DZR

Vitamina D: 24% din DZR

Riboflavină (B2): 26% din DZR

Vitamina B12: 18% din DZR

Potasiu: 10% din DZR

Fosfor: 22% din DZR

Seleniu: 13% din DZR

Laptele este o sursă excelentă de vitamine și minerale, inclusiv substanțe nutritive care sunt sub-consumate de multe populații. Oferă potasiu, B12, calciu și vitamina D, care lipsesc în multe diete.

2. Laptele este o sursă bogată de proteine

Laptele este o sursă bogată de proteine, o singură cană conținând 8 grame.

Proteinele sunt necesare pentru multe funcții vitale din corpul dumneavoastră, inclusiv creșterea și dezvoltarea, repararea celulară și reglarea sistemului imunitar.

Laptele este considerat o „proteină completă”, ceea ce înseamnă că conține toți cei nouă aminoacizi esențiali necesari pentru ca organismul dvs. să funcționeze la un nivel optim.

Există două tipuri principale de proteine ​​găsite în lapte – cazeina și proteina din zer. Ambele sunt considerate proteine ​​de înaltă calitate. Prima reprezintă majoritatea proteinelor găsite în laptele de vacă, cuprinzând 70-80% din conținutul total de proteine. Zerul reprezintă aproximativ 20%. Proteina din zer conține aminoacizii cu lanț ramificat, leucina, izoleucina și valina, care sunt toți legați de beneficiile pentru sănătate. Aminoacizii cu lanț ramificat pot fi deosebit de utili în construirea mușchilor, prevenirea pierderii musculare și furnizarea de combustibil în timpul exercițiilor sportive.

Consumul de lapte este asociat cu un risc mai scăzut de pierdere musculară legată de vârstă în mai multe studii. De fapt, consumul mai mare de lapte și produse lactate a fost legat de o masă musculară mai mare a întregului corp și de o performanță fizică mai bună la adulții în vârstă.

De asemenea, s-a dovedit că laptele stimulează repararea musculară la sportivi. De fapt, mai multe studii au demonstrat că consumul de lapte după un antrenament poate reduce leziunile musculare, poate favoriza repararea musculară, poate crește forța și chiar reduce durerea musculară.

4. Sănătatea oaselor

Consumul de lapte a fost mult timp asociat cu oase sănătoase. Acest lucru se datorează combinației sale puternice de substanțe nutritive, inclusiv calciu, fosfor, potasiu, proteine și (în lactatele alimentate cu iarbă, cu conținut mare de grăsimi) vitamina K2.

Toți acești nutrienți sunt esențiali pentru menținerea oaselor puternice și sănătoase.

Aproximativ 99% din calciu din corpul tău este stocat în oase și dinți.

Laptele este o sursă excelentă de nutrienți pe care se bazează corpul dvs. pentru a absorbi în mod corespunzător calciul, inclusiv vitamina D, vitamina K, fosfor și magneziu.

Adăugarea de lapte și produse lactate în dieta dvs. poate preveni boli osoase, cum ar fi osteoporoza.

4. Previne riscul de obezitate

Mai multe studii au legat aportul de lapte de un risc mai mic de obezitate. Interesant este că acest beneficiu a fost asociat doar cu laptele integral.

Un studiu efectuat pe 145 de copii latino-americani de trei ani a constatat că un consum mai mare de grăsimi din lapte a fost asociat cu un risc mai mic de obezitate infantilă.

Un alt studiu care a inclus peste 18.000 de femei de vârstă mijlocie și în vârstă a arătat că consumul de produse lactate cu conținut ridicat de grăsimi a fost asociat cu o creștere în greutate mai mică și un risc mai mic de obezitate.

Laptele conține o varietate de componente care pot contribui la pierderea în greutate și pot preveni creșterea în greutate.

De exemplu, conținutul său bogat în proteine ​​vă ajută să nu resimțiți foamea pentru o perioadă mai lungă de timp, ceea ce poate împiedica consumul excesiv.

Mai mult, acidul linoleic conjugat din lapte a fost studiat pentru capacitatea sa de a crește pierderea în greutate prin promovarea descompunerii grăsimilor și inhibarea producției de grăsime.

În plus, multe studii au asociat dietele bogate în calciu cu un risc mai mic de obezitate. Dovezile sugerează că persoanele cu un aport mai mare de calciu din dietă au un risc mai mic de a fi supraponderale sau obeze.

Studiile au arătat că nivelurile ridicate de calciu alimentar promovează descompunerea grăsimilor și inhibă absorbția grăsimilor în organism.

5. Este un ingredient versatil

Laptele este o băutură nutritivă care oferă o serie de beneficii pentru sănătate. În plus, este un ingredient versatil care poate fi adăugat cu ușurință la dieta ta.

Recomandare: folosiți pe cât posibil lapte integral sau de la producătorii locali din zona voastră.

Sursă informații: BBC.com

Sursă foto: Pixabay

Citeste mai mult
Publicitate

ACTUALITATE

FOTO ȘTIREA TA: Cum au fost făcute lucrări de colectare a apei pluviale la Săsciori. ”Apa nu curge în canal, vine în fața casei”

Publicat

Modul în care au fost făcute lucrări de modernizare pe o stradă din Săsciori este criticat de unii locuitori ai comunei. Unul dintre aceștia spune că apa ce ar trebui colectată în canalizare îi ajunge în fața casei.

”Apa nu mai curge în canal, ci vine la mine în fața casei. Când o să plouă torențial o să-mi între în pivniță și în curte”, spune cititorul Alba24.ro.

Imaginile sunt de pe strada Bisericii, potrivit sursei citate.

Reprezentanții primăriei spun că lucrările au început din 2019 și sunt în desfășurare.

Acestea sunt pentru rețeaua de colectare a apelor pluviale și asfaltări (inclusiv rigole).

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

LISTA politicienilor din Alba și sumele cu care au contribuit la campania electorală din 2020. Situația la nivel național

Publicat

Expert Forum a făcut publice informații despre finanțarea partidelor politice și a campaniilor electorale. Informarea cuprinde, printre altele, detalii despre veniturile și cheltuielile declarate de competitorii electorali pentru alegerile parlamentare din 2020, cu mențiunea că datele finale vor fi publicate în urma controalelor desfășurate de Autoritatea Electorală Permanentă.

Potrivit celor de la Expert Forum, campania la alegerile parlamentare a fost de mai bine de trei ori mai scumpă decât cea din 2016, în ciuda pandemiei și a restricțiilor în care s-a desfășurat.

Mai jos vă prezentăm informații legate de contribuțiile politicienilor care au candidat pe listele din Alba.

Sinteza informațiilor legate de campania electorală din 2020, potrivit Expert Forum:

Partidele politice au declarat la nivel național venituri (contribuții) de 169,49 de milioane de lei, comparativ cu 51,73 de milioane în 2016

Cea mai mare parte din venituri (79 de milioane) reflectă venituri proprii ale candidaților, în timp ce 37 de milioane de lei au fost înregistrate ca împrumuturi.

Patru partide (Plus, Pro România, PSD și USR) au transferat 33 de milioane din conturile partidului, iar alte trei (PNL, PSD, USR) au transferat 17 milioane de lei din subvenții pentru cheltuieli de campanie.

O parte semnificativă din cheltuieli (34%) se leagă de promovarea competitorilor electorali în mediul online, în timp ce o cincime din bani s-au folosit pentru promovarea prin radio, TV și presă.

Deși anul 2020 a fost caracterizat de restricții cauzate de pandemie, competitorii au cheltuit un sfert din bani pe tipărituri (broșuri, flyere și materiale similare), precum și 7% pentru afișe electorale. Reamintim că în perioada de campanie electorală, competitorii electorali nu pot folosi materiale de promovare stradală, cu excepția afișelor.

Strategiile competitorilor au fost relativ diferite. Spre exemplu, Plus a cheltuit aproape 60% din bani pe campania online, în timp ce AUR a alocat peste jumătate din fonduri pentru tipărituri (822 mii din 1,5 milioane lei).

PSD și PNL au cheltuit cei mai mulți bani pe servicii online, aproape o treime. Cele mai puține fonduri au fost alocate cheltuielilor pentru cercetări sociologice

Cheltuielile partidelor au fost apropiate de venituri. Există câteva cazuri unde cheltuielile sunt mari (ex PNL, cu 1,6 milioane de lei) decât veniturile, dar în general diferențele sunt reduse.

Neconcordanțe la AUR

În cazul AUR există necorcordanțe între datele publicate în timpul campaniei electorale și raportul de venituri și cheltuieli publicat pe 15 decembrie.

Astfel, deși la sfârșitul campaniei electorale, AUR avea venituri declarate de 85.100 de lei, în RVC figurează venituri de 1,4 milioane de lei, respectiv cheltuieli de 1.5 milioane.

Potrivit centralizatorului publicat de AEP pe 21 decembrie, valoarea veniturilor este de 85.100 de lei. Cu toate acestea, partidul a solicitat spre rambursare 1,5 milioane de lei, conform datelor AEP de pe 8 ianuarie 2001.

Potrivit informațiilor furnizate de către AEP ca răspuns la o cerere înaintată de EFOR, la această dată informațiile sunt corecte, în măsura în care instituția desfășoară activitatea de control la finalul căreia va publica atât în Monitorul Oficial, cât şi pe pagina web a instituţiei, cuantumul veniturilor şi cheltuielilor rezultate în urma verificărilor, sumele rambursate şi nerambursate, precum şi sancţiunile aplicate.

Un număr de 24 de competitori electorali care au obținut mai mult de 3% din voturile valabil exprimate la nivelul circumscripției electorale în care au candidat au solicitat rambursarea unor sume de 148,32 de milioane de lei, comparativ cu 45,5 milioane de lei în 2016.

Șapte partide politice au dreptul la subvenții pentru rezultatele obținute în urma alegerilor parlamentare, respectiv celor locale: PNL, PSD, USR, AUR, PLUS, PMP, Pro România. Pentru luna ianuarie, AEP a alocat 19,8 milioane de lei pentru subvenții.

Situația de la Alba

Expert Forum a făcut publice și o serie de date legate de finanțarea campaniei electorale în județul Alba și legate de contribuțiile candidaților la funcțiile de deputați și senatori.

Mai jos vă prezentăm lista politicienilor, în funcție de sumele cheltuite și partidele din care fac parte.

Sursă: banipartide.ro

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate

Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate