Connect with us
Publicitate

ACTUALITATE

Efectele modificărilor Codului Penal, semnalate de Direcția Națională Anticorupție


Publicat

Ca urmare a adoptării de către Parlamentul României a modificărilor la Codul Penal, procurorii din cadrul DNA au realizat o evaluare a impactului pe care aceste modificări le vor avea asupra investigațiilor penale, în situația în care aceste modificări vor intra în vigoare.
După modelul adoptării modificărilor la Codul de Procedură Penală, și modificările aduse Codului Penal de către Parlament au fost adoptate fără a ține seama de observațiile și propunerile formulate de către Consiliul Superior al Magistraturii și de asociațiile profesionale ale judecătorilor și procurorilor, fără a exista o consultare și o colaborare reală cu instituțiile judiciare învestite cu aplicarea legislației penale.

Intrarea în vigoare a modificărilor adoptate la Codul penal va determina următoarele consecințe: 
– dezincriminarea unor categorii largi de fapte care sunt în prezent sancționate de legea penală și care aduc o atingere semnificativă valorilor sociale ocrotite de lege,
– reducerea limitelor de pedeapsă pentru anumite infracțiuni având ca efect prescrierea unor fapte,
– condiții suplimentare pentru ca anumite fapte să poată intra în sfera infracțiunilor (în absența îndeplinirii acestor condiții, dosarele aflate deja pe rol la parchet sau instanțe se vor închide)
– condiții suplimentare pentru ca anumite instituții impuse prin directive europene, cum ar fi confiscarea extinsă, să poată fi aplicate efectiv, ceea ce va îngreuna recuperarea foloaselor obținute prin infracțiuni
– majorarea nejustificată a standardului de probă ceea ce va face mai dificilă dovedirea unor fapte ilicite

1.La infracțiunea de dare de mită, modificările aduse vor îngreuna extrem de mult descoperirea faptelor de corupție săvârșite pentru care nu s-a formulat denunț în termen de 1 an de la săvârșirii faptei, ceea ce echivalează cu o dezincriminare de facto a acestor fapte;

Alineatul (3) al articolului 290 se modifică și va avea următorul cuprins:
„(3) Mituitorul nu se pedepsește dacă denunță fapta mai înainte ca organul de urmărire penală să fi fost sesizat cu privire la aceasta, dar nu mai târziu de 1 an de la data săvârșirii acesteia.”
Se încalcă dispozițiile constituționale referitoare la egalitatea în drepturi, în sensul în care persoane aflate în aceeași situație juridică pot suferi consecințe diferite în funcție de momentul la care este formulat denunțul, deși, din perspectiva pericolului social și al atitudinii de regret a faptei, nu există nicio distincție care să justifice această diferență de tratament.
Nu e indicat nici un argument care să justifice o asemenea modificare.
În legislația română, cauza de nepedepsire a denunțătorului pentru infracțiunile de corupție e o instituție tradițională, în vigoare în mod neîntrerupt din 1936.
În foarte puține cauze, denunțătorii anunță organele de urmărire penală imediat după consumarea infracțiunii, deoarece la acel moment sunt mulțumiți de folosul primit în schimb.
Din practică, s-a constatat că, denunțurile se înregistrează când apar neînțelegeri între participanții la infracțiune sau când aceștia doresc să profite de cauze de reducere a pedepselor. Nu se explică rațiunea pentru care se dorește protejarea celor care au luat mită si garantarea faptului că, după trecerea a un an nu mai pot fi trași la răspundere.

2.La traficul de influență, condiția suplimentare ca fapta să fie săvârșită strict în scopul obținerii unui folos material și cerința ca promisiunea să fie urmată de intervenție restrâng extrem de mult domeniul de aplicare a infracțiunii.
La articolul 291, alineatul (1) se modifică și va avea următorul cuprins:
(1) Pretinderea, primirea ori acceptarea promisiunii de bani sau alte foloase materiale, direct sau indirect, pentru sine sau pentru altul, săvârșită de către o persoană care are influență sau lasă să se creadă că are influență asupra unui funcționar public și care promite că îl va determina pe acesta, promisiune urmată de intervenția la acel funcționar pentru a îl determina să îndeplinească, să nu îndeplinească, să urgenteze ori să întârzie îndeplinirea unui act ce intră în îndatoririle sale de serviciu sau să îndeplinească un act contrar acestor îndatoriri, se pedepsește cu închisoarea de la 2 la 7 ani.
În formularea actuală, obiectul infracțiunii de trafic de influență poate fi și nematerial (de exemplu intervenția pentru promovarea unui examen), iar infracțiunea se consideră consumata chiar și dacă intervenția in schimbul căreia s-a pretins folosul nu s-a realizat.
O modificare de asemenea importanță răstoarnă viziunea constantă a Codului penal cu privire la răspunderea funcționarilor publici și nu corespunde vreunei observații a Curții Constituționale

3.Abuzul în serviciu prevăzut de art. 297 este practic dezincriminat, iar abuzul cu obținere de folos pentru sine sau pentru altul, prevăzut la art. 132 din legea 78/2000 (pentru prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție) este abrogat (detalii în comunicat nr. 546/VIII/3 din 2 iulie 2018 – Punct de vedere al DNA ref. modificări infracțiunea de abuz în serviciu CP)

Alineatul (1) al articolului 297 se modifică și va avea următorul cuprins:
Fapta funcționarului public, aflat în exercițiul atribuțiilor de serviciu reglementate expres prin legi, ordonanțe de guvern sau ordonanțe de urgență, care refuză să îndeplinească un act sau îl îndeplinește prin încălcarea atribuțiilor astfel reglementate, a unor dispoziții exprese dintr-o lege, ordonanță de guvern sau ordonanță de urgență, în scopul de a obține pentru sine, soț, rudă sau afin până la gradul II inclusiv, un folos material necuvenit și prin aceasta cauzează o pagubă certă și efectivă mai mare decât echivalentul unui salariu minim brut pe economie sau o vătămare a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau juridice, se pedepsește cu închisoare de la 2 la 5 ani sau amendă.
Legea nr.78/2000 privind prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție, se modifică după cum urmează: Articol unic: Art. 132 se abrogă

4.Prin modificarea art. 309, s-a exclus în mod nejustificat abuzul în serviciu dintre infracțiunile cu consecințe deosebit de grave (pentru care limitele speciale ale pedepsei prevăzute de lege se majorau) cu consecința reducerii termenului de a prescripție, ceea ce înseamnă că autorii faptelor nu mai pot fi trași la răspundere penală.

5.Deși aparent aria confiscării extinse se lărgește și va cuprinde toate infracțiunile cu pedepse mai mari de 4 ani, se introduc condiții suplimentare care îngreunează aplicarea instituției confiscării extinse. Spre exemplu, se cer:

a.probe certe, dincolo de orice îndoială, din care să rezulte implicarea persoanei condamnate în activitățile infracționale producătoare de bunuri și bani

La articolul 1121 după alineatul (2) se introduce un nou alineat, alin. (21) cu următorul cuprins:
„(21) Decizia instanței trebuie să se bazeze pe probe certe, dincolo de orice îndoială, din care să rezulte implicarea persoanei condamnate în activitățile infracționale producătoare de bunuri și bani.”
Acest articol încalcă art. 5 din Directiva 2014/42/UE din 3 aprilie 2014 privind înghețarea și confiscarea instrumentelor și produselor infracțiunilor săvârșite în Uniunea Europeană, care prevede că se dispune confiscarea extinsă atunci când o instanță consideră că bunurile în cauză au fost obținute din activități infracționale, în baza circumstanțelor cauzei, inclusiv a elementelor de fapt și a probelor disponibile, cum ar fi faptul că valoarea bunurilor este disproporționată în raport cu venitul legal al persoanei condamnate.
Probele certe, dincolo de orice îndoială reprezintă un standard de probă străin unui proces juridic rațional, practic de neatins.

b.nu vor face obiectul confiscării extinse bunurile transferate unui membru al familiei sau unui terț dacă acesta nu cunoștea că scopul transferului este evitarea confiscării
La articolul 1121, după alineatul (8), se introduc două noi alineate, alin. (9) și (10), cu următorul cuprins:
(9) Sunt supuse confiscării în condițiile prezentului articol și:

a) bunurile transferate de către persoana condamnată unui membru de familie, dacă acesta a cunoscut sau trebuia să cunoască că scopul transferului este evitarea confiscării sau dacă transmisiunea s-a realizat cu titlu gratuit;
b) bunurile transferate de către persoana condamnată unei persoane juridice asupra căreia deține controlul;
c) bunurile transferate de persoana condamnată către un terț dacă din împrejurări concrete rezultă că acesta a cunoscut sau trebuia să cunoască că scopul transferului este evitarea confiscării.
(10) Confiscarea dispusă potrivit prezentului articol nu poate aduce atingere drepturilor terților dobânditori cu titlu oneros de bună – credință.

6. Se restrânge sfera funcționarului public, fiind eliminată o întreagă categorie de persoane care exercită servicii de interes public (notari, experți judiciari etc.
Se abrogă art. 175 alin 2 referitor la definiția funcționarul public “De asemenea, este considerat funcționar public, în sensul legii penale, persoana care exercită un serviciu de interes public pentru care a fost învestită de autoritățile publice sau care este supusă controlului ori supravegherii acestora cu privire la îndeplinirea respectivului serviciu public.”

7. Se restrânge în mod nejustificat sfera informațiilor nedestinate publicității, ceea ce va influența conținutul tuturor infracțiunilor care conțin această sintagmă, având ca efect dezincriminarea unor categorii largi de fapte ce aduc o atingere gravă valorilor ocrotite de lege.
Spre exemplu, unul dintre efecte va fi că divulgarea de informații în cursul unei proceduri de licitație publică, unuia dintre participanți, pentru a-l favoriza în raport cu ceilalți, nu va mai putea fi sancționată
„Art. 1871 – Informații nedestinate publicității
Prin informații nedestinate publicității se înțelege acea categorie de informații clasificate, potrivit legii, ca secrete de stat sau de serviciu și care sunt cuprinse într-un document având inscripționare în acest sens, dacă nu au fost declasificate în mod legal.”

8. Modificările privind infracțiunea de favorizarea faptuitorului îngreunează pedepsirea corupției în sistemul judiciar, adică acele fapte care vizează cumpărarea soluțiilor procurorului / judecătorului, traficarea influenței în acest scop. Se creează imunități discreționare în fața legii.

La art. 269, după alineatul (3) se introduce un nou alineat, alin. (4), cu următorul cuprins:
„(4) Nu constituie infracțiunea prevăzută la alin. (1) următoarele:
a) emiterea, aprobarea sau adoptarea de acte normative;
b) pronunțarea sau dispunerea soluțiilor sau măsurilor de către organele judiciare în cauzele cu care acestea sunt învestite,
c) mărturia depusă în cadrul unor proceduri judiciare ori modalitatea de efectuare a unor expertize în cauze judiciare.”

Excluderea organelor judiciare dintre cei care pot săvârși infracțiunea de favorizare a infractorului încalcă principiul legalității în drepturi.
Nu există nicio justificare pentru care alți funcționari publici care prin actele lor oficiale urmăresc să favorizeze un făptuitor să fie pedepsit, în schimb un magistrat care acționează în același mod să beneficieze de imunitate, deși fapta acestuia apare mai gravă prin raportare la obligațiile care îi revin.
Nu există nicio decizie CCR sau directivă UE care să impună o asemenea modificare, după cum textul nu este justificat de o nevoie socială reală.

9. Se dezincriminează practic infracțiunea de mărturie mincinoasă și se obstrucționează înfăptuirea justiției.
La articolul 273, după alin. (3) se introduce un nou alineat, alin. (4), care prevede între altele ca nu constituie mărturie mincinoasă :
c) modificarea și retractarea declarației care a fost dată prin exercitarea unor presiuni de orice fel asupra martorului;
d) simpla divergență de mărturii în cadrul unui proces, dacă nu există probe directe din care să rezulte caracterul mincinos și de rea-credință, al acestora.

Aceste modificări încurajează mistificarea declarațiilor. Martorul își poate schimba ori retracta oricând declarațiile invocând o presupusă presiune exercitată asupra sa, pe care nu este obligat să o probeze.

10. Limitarea nejustificată a sporului de pedeapsă la 3 ani face ca pedepsele ce se pot stabili în caz de concurs de infracțiuni să încurajeze infracționalitatea multiplă, concursul, recidiva. Limitarea nejustificată a sporului de pedeapsă la 3 ani face ca legea penală să devine lipsită de previzibilitate, se deschide calea contestațiilor la executare, este afectată stabilitatea raporturilor juridice.

Modificările la articolul 39, alineatul (1) referitor la concursul de infracțiuni prevede că, în această situație, se va aplica pedeapsa cea mai grea la care se va aplica un spor de cel mult trei ani.
„b) când s-au stabilit numai pedepse cu închisoare, se aplică pedeapsa cea mai grea, la care se poate adăuga un spor de până la 3 ani.
În varianta actuală, sporul de pedeapsă aplicat poate fi de o treime din totalul celorlalte pedepse stabilite.

În cazul pedepselor cu amendă, situația este similară, sporul poate merge până la o treime din amenda cea mai mare, în timp ce, în varianta actuală, sporul putea sa meargă până la o treime din totalul celorlalte pedepse cu amendă.
11. Infracțiunile de corupție și cele asimilate, precum și a infracțiunile de fraudare a fondurilor europene intră în sfera acelora pentru care acoperirea integrală a prejudiciului material cauzat prin infracțiune, în cursul urmăririi penale sau al judecății, devine circumstanță atenuantă.
Se consacră un tratament penal mai blând pentru cele mai grave infracțiuni.
Se creează inechitate între inculpați: autorii infracțiunii de furt calificat, spre exemplu, nu beneficiază de circumstanță atenuantă, dar cei care fraudează bugetul Uniunii Europene, da. De asemenea, beneficiază cei care vând copii, spală bani, fac trafic de organe.
Nu există decizie CCR, directivă europeană care să justifice amendamentul.
Modificările la articolul 75, alineatul (1) litera d) prevăd că devine circumstanță atenuantă “acoperirea integrală a prejudiciului material cauzat prin infracțiune, în cursul urmăririi penale sau al judecății, până la rămânerea definitivă a hotărârii judecătorești, dacă făptuitorul nu a mai beneficiat de această circumstanță într-un interval de 5 ani anterior comiterii faptei. Circumstanța atenuantă nu se aplică în cazul săvârșirii următoarelor infracțiuni, dacă au produs un prejudiciu material: tâlhărie, piraterie, furt calificat, fraude comise prin sisteme informatice și mijloace de plată electronice.

12. La stabilirea pedepsei închisorii cu suspendarea executării sub supraveghere, obligațiile impuse capătă un caracter facultativ, ceea ce slăbește forța coercitivă a acestui tip de pedeapsă, o face mai puțin eficientă și descurajantă
Alineatul (2) al articolului 93 stipulează că
„(2) Instanța poate impune condamnatului să execute una sau mai multe dintre următoarele obligații:
a) să urmeze un curs de pregătire școlară ori de calificare profesională;
b) să frecventeze unul sau mai multe programe de reintegrare socială derulate de către serviciul de probațiune sau organizate în colaborare cu instituții din comunitate;
c) să se supună măsurilor de control, tratament sau îngrijire medicală;
d) să nu părăsească teritoriul României, fără acordul instanței

13. Liberarea condiționată în cazul pedepsei închisorii se va realiza mult mai ușor
În mod nejustificat se optează pentru un act de clemență care lipsește de eficiență activitatea de judecată și golește de conținut funcția pedepsei de descurajare a comiterii de infracțiuni.
Textul face referire la probarea unor fapte negative, activitate imposibilă și care lipsește de finalitate reglementare, încălcând exigențele de calitate ale legii.
Modificările la art. 100 reduc nejustificat termenele de liberare condiționată.
De exemplu, de liberare condiționată poate beneficia:
– cel condamnat care a executat cel puțin jumătate din durata pedepsei, în cazul închisorii care nu depășește 10 ani (în varianta actuală beneficiază cel care a executat două treimi din pedeapsă)
– nu există probe din care instanța să aprecieze că persoana condamnată nu s-ar fi îndreptat și nu s-ar putea reintegra în societate. (în varianta actuala instanța are convingerea că persoana condamnată s-a îndreptat și se poate reintegra în societate)
– în cazul condamnatului care a împlinit vârsta de 60 de ani, se poate dispune liberarea condiționată, după executarea efectivă a cel puțin o treime din durata pedepsei, în cazul închisorii ce nu depășește 10 ani (in varianta actuala beneficiază cel car a executat efectiv jumătate din pedeapsă).
Prezenta evaluare a fost transmisă la data de 6 iulie 2018 către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.



ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Alba24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


Publicitate

EVENIMENT

Cum explică europarlamentarul Rareș Bogdan eșecul PNL la primăria Alba Iulia și succesul candidatului USR PLUS, Gabriel Pleșa

Publicat

Prim-vicepreședintele PNL Rareș Bogdan a încercat să explice de ce liberalii au pierdut primăriile din Alba-Iulia, Timișoara și Brașov. Acesta a spus că la mijloc a fost vorba despre o confuzie, pentru că ambii au fost viceprimari în mandatul lui Mircea Hava. 

„Probabil alegătorii noștri, la Alba a fost o confuzie generată tocmai de faptul că domnul Pleșa a fost viceprimarul lui Mircea Hava, primarul care a transformat complet Alba și candidatul nostru Voicu Paul a fost de asemenea viceprimar.

Deci au fost doi viceprimari. Unul preluat de USR, celălalt al nostru, care s-au bătut, a câștigat probabil datorită unei comunicări ceva mai eficiente, domnul Pleșa.

Până la urmă, sunt trei primari pierduți de noi, dar s-a întors tot dreapta. Era grav pentru mine dacă pierdeam în favoarea stângii, pentru că atunci erau mutații în electorat. Nu s-a întâmplat acest lucru” a spus europarlamentarul Rareș Bogdan, invitat la Digi24.

Rareș Bogdan este originar din județul Alba, de la Ocna Mureș, unde tatăl său a condus cea mai importantă întreprindere din oraș și de unde s-a mutat la Cluj-Napoca.

 

Citeste mai mult
Publicitate

ECONOMIE

Un nou MALL se construiește la Alba Iulia. Centru comercial pe o suprafață de 6,1 hectare.”Ancora” este un hypermarket Carrefour

Publicat

Prime Kapital și MAS REI a anunțat că pregătesc construirea celui mai mare centru comercial din județul Alba, Alba Iulia Value Centre. Noul centru comercial, care urmează modelul celor deschise deja la Roman și Zalău, va avea o suprafață totală de 19.300 mp și se află în faza de planificare.

Ancora noului Mall va fi un hipermarket Carrefour, iar deschiderea este preconizată pentru anul 2022 potrivit moneybuzz.ro

Suprafața totală de teren vizată pentru investiția de la Alba Iulia este în suprafață de 124.000 mp (12,4 hectare), iar construcția ar urma să fie amplasată pe circa 4-5 hectare. Comparativ, mall-ul Vivo din Cluj-Napoca (fostul Polus) se întinde pe 6,1 hectare.

Noul centru comercial va fi accesibil direct din E 81.

Prime Kapital și MAS REI  a deschis până acum Roman Value Centre, care găzduiește 50 de spații comerciale pentru toate categoriile de vârstă și interese, pe o suprafață închiriabilă de aproximativ 20.000 metri pătrați și Zalău Value Centre, care este cel mai mare centru comercial din județul Sălaj.

Centrul comercial care se va construi la Alba Iulia, include un hipermarket, o galerie comercială și spații de tips trip mall, va deservi peste 160.000 de locuitori atât din municipiul Alba Iulia, cât și din localitățile din împrejurimi, generând peste 600 locuri de muncă.

Bugetul estimat pentru construcția Alba Iulia Value Centre este de 23,4 milioane euro, iar data estimată a inaugurării este anul 2022.

Centrul comercial, accesibil direct din E81, va avea o zonă de magazine cu acces din parcare, food court și galerie comercială interioară, iar ancora principală va fi un hipermarket Carrefour. În plus, vor fi amenajate 700 de locuri de parcare.

Potrivit Primăriei Alba Iulia, centrul comercial de tip Mall se va construi în zona Bărăbanț, pe un teren aflat în zona râului Ampoi. O firmă din București a solicitat și primit certificat de urbanism de la Primărie, pentru elaborarea PUZ.

Proiectul prevede construirea unui centru comercial, a unui centru wellness și amenajarea de sensuri giratorii, parcări, alei carosabile și pietonale și spații verzi. Sunt prevăzute construcții pe o suprafață de aproximativ 5 hectare de teren.

Firma PK Topaz SRL din București a solicitat Primăriei Alba Iulia, în data de 27 aprilie 2020, un certificat de urbanism pentru elaborare PUZ – Construire centru comercial Alba Iulia, sensuri giratorii, centru wellness, amenajare platforme exterioare cu parcări, alei carosabile și pietonale, reconfigurare căi de acces, semnalistică rutieră, amplasare casete publicitare luminoase și totemuri publicitare, amenajare spații verzi, împrejmuire teren și introducere parcelă în intravilan.

De asemenea, se dorește devierea rețelei electrice de înaltă tensiune (LEA 220 kW) și efectuarea de operațiuni cadastrale, notariale și schimbare categorie de folosință.

Terenul se află în localitatea Alba Iulia, în zona străzilor Alexandru Ioan Cuza și Fabricilor.

Potrivit PUG, terenul vizat este parțial extravilan, astfel că va trebui trecut în intravilan pentru realizarea investiției și relocată rețeaua electrică de 220 kW (liniile ar urma să fie deviate pe lângă râul Ampoi și trecute în subteran). Procedura este de durată și la această dată se efectuează procedurile de alipire a terenurilor.

Proiectul include circa 1500 locuri de parcare și amenajarea a două sensuri giratorii (unul pe strada Alexandru Ioan Cuza, celălalt pe strada Fabricilor). Proiectul ar putea însă suferi modificări.

Firma PK Topaz SRL are sediul în București, iar, potrivit termene.ro, acționarii firmei și legăturile cu alte companii sunt după cum urmează:

În același timp, pentru anul viitor este planificată și extinderea primului centru comercial de tip mall din oraș. Alba Mall se extinde cu circa 6.000 mp. Crește și numărul de locuri de parcare (285 existente, 140 propuse).

Citeste mai mult
Publicitate

ACTUALITATE

BNS: România, singurul stat din UE cu o indemnizaţie medie de şomaj mai mică de 50% din salariul minim

Publicat

bani

Creşterea indemnizaţiei de şomaj este justificată şi necesară deoarece ar contribui la o integrare reală a şomerilor în piaţa muncii, România fiind singurul stat din Uniunea Europeană cu o indemnizaţie medie de şomaj mai mică de 50% din salariul minim, susţin reprezentaţii Blocului Naţional Sindical (BNS).

Potrivit sursei citate, 703.341 de locuri de muncă au fost pierdute în perioada 15 iunie – 11 septembrie 2020, iar 344.673 din aceste locuri de muncă pierdute erau ocupate de persoane ce nu mai aveau un alt loc de muncă.

BNS susține, într-o scrisoare deschisă adresată Ministrului Muncii și Protecției Sociale, că aceste persoane sunt astăzi şomeri şi au nevoie de sprijin să supravieţuiască şi de asistenţă pentru a-şi găsi un loc de muncă.

„Indemnizația de șomaj nu este o formă de asistență socială, este o indemnizație primită ca efect al unei asigurări sociale, o compensație parțială a veniturilor asiguratului ca urmare a pierderii locului de muncă sau a veniturilor absolvenților instituțiilor de învățământ care nu s-au putut încadra în muncă.

Reamintim, sunt șomeri indemnizați conform Legii 76/2002 persoanele care:

  • și-au pierdut locul de muncă din motive neimputabile lor;
  • au un stagiu de cotizare de minim 12 luni în ultimele 24 de luni premergătoare datei înregistrării cererii, cu excepția celor ce sunt proaspăt absolvenți;
  • sunt în căutarea unui loc de muncăde la vârsta de minimum 16 ani și până la îndeplinirea condițiilor de pensionare;
  • sunt în capacitate de muncă /  au starea de sănătate și capacitățile fizice și psihice necesare pentru prestarea unei munci;
  • nu realizează venituri sau realizează, din activități autorizate potrivit legii, venituri mai mici decât valoarea indicatorului social de referință al asigurărilor pentru șomaj și stimulării ocupării forței de muncă, în vigoare;
  • sunt disponibile să înceapă lucrul în perioada imediaturmătoare, dacă s-ar găsi un loc de muncă.

România a ratificat Convenția OIM 168/1988, prin adoptarea Legii 112/1992, având obligația de a acorda o indemnizație de șomaj care să reprezinte minim 50% din salariul minim pentru cei care nu au contribuit la fondul de șomaj și minim 50% din ultimul salariul pentru cei ce au plătit contribuții.

În acest moment România încalcă prevederile Legii 112/1992, respectiv ale Convenției 168/1988.

Pentru absolvențiicare nu au contribuit la fondul de șomaj, cuantumul indemnizației de șomaj ar trebui să fie conform Convenției cel puțin 50% din salariul minim net, adică 673 lei (1346 – salariul minim net lei * 50%) începând cu 1 ianuarie 2020. Această indemnizație este în prezent 250 lei. Raportul între indemnizația de șomaj și salariul minim net este în acest caz de 18,5%.

Pentru salariații care au stagiu de cotizare conform legii și își pierd locul de muncă intrând în șomaj, cuantumul indemnizației ar trebui să fie minim 50% din câștigul anterior, ceea ce înseamnă:

a. pentru un salariat care a câștigat anterior intrării în șomaj un salariu egal cu salariul minim pe economie – cuantumul ar trebui să fie 673 lei, dar de fapt:

  • în acest moment, un șomer cu vechime mai mică de 3 ani – primește 375 lei – pentru cei cu vechime mai mică de 3 ani raportul între indemnizația de șomaj și salariul net anterior este de 27,8%.
  • pentru cei cu vechime între 3 si 5 ani – indemnizația este în acest moment – 442 lei – pentru cei cu vechime între 3 și 5 ani raportul este de 32,8%.

b. pentru un salariat care a câștigat anterior intrării în șomaj un salariu egal cu salariul mediu pe economie – cuantumul indemnizației de șomaj ar trebui să fie 1591 lei (3182 – salariul mediu net * 50%).

  • în acest moment, dacă are o vechime mai mică de 3 ani – primește o indemnizație egală cu 375 lei – pentru aceștia (contributori cu vechime mai mică de 3 ani) raportul între indemnizația de șomaj și ultimul salariu net avut este de 11,7%.

Cei cu vechime peste 20 ani – primesc în acest moment o indemnizație egală cu 895 lei – în cazul acestei categorii cu vechime de peste 20 de ani,  raportul este de 28,1%”, au explicat reprezentanții BNS.

Potrivit BNS, creșterea indemnizației de șomaj, mai mult interes pentru oameni și chiar mai mult profesionalism în abordarea măsurilor active de ocupare ar contribui în mod cert la o integrare reală a șomerilor în piața muncii.

Citește aici scrisoarea deschisă (.docx)

sursa: bns.ro

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

Familie din Alba Iulia, cu COVID-19, purtată două zile prin spitale. Situația revoltătoare prin care a trecut

Publicat

Problemele mari de la Spitalul Județean de Urgență din Alba Iulia, supraîncărcarea unităților medicale cu pacienți infectați cu noul coronavirus, numărul mare de persoane confirmate pozitiv zilnic duc rapid la o serie de sincope și neînțelegeri în relația dintre pacienți și cadre medicale. 

Este și cazul unei familii din Alba Iulia, o tânără și cei doi părinți ai ei, care au fost confimați cu COVID-19. Aceștia au fost ținuți ore întregi în ambulanță și plimbați de la un spital la altul timp de două zile până să ajungă să primească un tratament de specialitate. 

Întreaga poveste a fost relatată pentru alba24.ro de către un prieten al familiei, Andrei G.

Sâmbătă, 26 septembrie, A. B, o tânără de 21 de ani din Alba Iulia, alături de mama și tatăl ei, care au în jur de 50 de ani, au început să aibă simptome ale infectării cu COVID. Din acest motiv au mers și și-au făcut testul la Spitalul Județean din Alba Iulia.

De sâmbătă și până la venirea rezultatului, luni, cei trei s-au autoizolat la domiciliu, însă se simțeau rău. Rezultatul pozitiv pentru COVID-19 a venit luni în jurul orei 15.00 – 15.30 și a fost anunțat familiei de către un angajat DSP Alba.

Însă, potrivit unui apropiat al familiei, Andrei G., nu a venit nimeni timp de ore bune să îi ia de acasă și să îi ducă la o unitate medicală.

Ținuți în ambulanță

Timp de câteva ore, aceștia au sunat de mai multe ori la 112 pentru a solicia o ambulanță, și chiar și prietenul familiei a sunat de la București, la 112, pentru a solicita să fie duși la spital.

În jurul orei 20.00, a ajuns o ambulanță la locuința familiei, care i-a transportat pe cei trei la Spitalul Județean de Urgență din Alba Iulia, însă aceștia nu au fost duși pe o secție, ci au fost ținuți timp de aproape 2 ore în ambulanță, în curtea spitalului, a precizat Andrei G.

Alexandru Sinea, directorul DSP Alba, a precizat pentru alba24.ro că aceștia au fost ținuți în ambulanță deoarece nu mai erau locuri pentru a fi aduși în unitatea medicală și evaluați. Când un pacient este confirmat cu coronavirus, acesta este evaluat pentru i se afla starea, dacă este asimptomatic, are simptome medii sau are nevoie urgentă de asistență medicală de specialitate.

De la Alba Iulia la Sebeș

După două ore în care au fost ținuți în ambulanță, medicii de la Alba Iulia au luat decizia de a-i trimite pe cei trei la Sebeș. În jurul orei 22.00, au ajuns la Spitalul Municipal Sebeș, dar unitatea medicală nu i-a internat pe cei trei.

După alte două ore petrecute în ambulanță, cei trei au fost trimiși la Secția de Boli Infecțioase a Spitalului din Sebeș, unde au ajuns în jurul orei 24.00.

Acolo, la ora respectivă, în unitatea medicală s-ar fi aflat doar o asistentă, fără nici un medic de gardă. Au fost internați, dar nici măcar o porție de mâncare nu li s-ar fi asigurat.

Directorul DSP a declarat că cei trei nu au putut fi internați la Spitalul Municipal Sebeș deoarece toate paturile pentru pacienții COVID-19 erau ocupate.

Marți dimineață, au fost vizitați de un doctor de la Sebeș care a luat hotărârea ca aceștia să facă un CT, dar la Secția de Boli Infecțioase nu exista aparatura necesară, așa că au fost duși la Spitalul Municipial Sebeș.

În urma CT-ului, s-a descoperit că plămânii celor trei erau afectați de COVID 19.

De la Sebeș la Blaj

După investigațiile de la Sebeș, familia a fost transferată la spitalul din Blaj abia miercuri, 30 septembrie, în jurul orei 11.00, unde medicii au început să le administreze tratament de specialitate.

Starea de sănătate a celor trei s-a mai ameliorat.

Situația de la Spitalul Județean

În ultimele două săptămâni, 30 de cadre medicale și alte tipuri de angajați ale Spitalului Județean de Urgență din Alba Iulia au fost confirmate pozitiv cu COVID-19.

Dincolo de asta, instituția este copleșită de lipsa locurilor pentru pacienții Covid, în condițiile în care în județ sunt 526 de cazuri active.

Doar miercuri, au fost confirmate 45 de noi cazuri de coronavirus.

Reprezentanții DSP Alba au anunțat că la nivelul județului mai sunt libere doar 43 de locuri destinate pacienților COVID.

”În prezent, la nivelul județului Alba avem 193 persoane pozitive Covid-19 internate în unități sanitare și un număr de 43 de locuri disponibile. Dacă va fi nevoie, spitalele vor suplimenta locurile destinate Covid-19”, au transmis reprezetanții instituției.

De menționat că, pe lângă cei din spitale, restul pacienților cu simptome ușoare sau asimptomatici sunt în izolare la domiciliu.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate