Connect with us
Publicitate

ACTUALITATE

Efectele modificărilor Codului Penal, semnalate de Direcția Națională Anticorupție


Publicat

Ca urmare a adoptării de către Parlamentul României a modificărilor la Codul Penal, procurorii din cadrul DNA au realizat o evaluare a impactului pe care aceste modificări le vor avea asupra investigațiilor penale, în situația în care aceste modificări vor intra în vigoare.
După modelul adoptării modificărilor la Codul de Procedură Penală, și modificările aduse Codului Penal de către Parlament au fost adoptate fără a ține seama de observațiile și propunerile formulate de către Consiliul Superior al Magistraturii și de asociațiile profesionale ale judecătorilor și procurorilor, fără a exista o consultare și o colaborare reală cu instituțiile judiciare învestite cu aplicarea legislației penale.

Intrarea în vigoare a modificărilor adoptate la Codul penal va determina următoarele consecințe: 
– dezincriminarea unor categorii largi de fapte care sunt în prezent sancționate de legea penală și care aduc o atingere semnificativă valorilor sociale ocrotite de lege,
– reducerea limitelor de pedeapsă pentru anumite infracțiuni având ca efect prescrierea unor fapte,
– condiții suplimentare pentru ca anumite fapte să poată intra în sfera infracțiunilor (în absența îndeplinirii acestor condiții, dosarele aflate deja pe rol la parchet sau instanțe se vor închide)
– condiții suplimentare pentru ca anumite instituții impuse prin directive europene, cum ar fi confiscarea extinsă, să poată fi aplicate efectiv, ceea ce va îngreuna recuperarea foloaselor obținute prin infracțiuni
– majorarea nejustificată a standardului de probă ceea ce va face mai dificilă dovedirea unor fapte ilicite

1.La infracțiunea de dare de mită, modificările aduse vor îngreuna extrem de mult descoperirea faptelor de corupție săvârșite pentru care nu s-a formulat denunț în termen de 1 an de la săvârșirii faptei, ceea ce echivalează cu o dezincriminare de facto a acestor fapte;

Alineatul (3) al articolului 290 se modifică și va avea următorul cuprins:
„(3) Mituitorul nu se pedepsește dacă denunță fapta mai înainte ca organul de urmărire penală să fi fost sesizat cu privire la aceasta, dar nu mai târziu de 1 an de la data săvârșirii acesteia.”
Se încalcă dispozițiile constituționale referitoare la egalitatea în drepturi, în sensul în care persoane aflate în aceeași situație juridică pot suferi consecințe diferite în funcție de momentul la care este formulat denunțul, deși, din perspectiva pericolului social și al atitudinii de regret a faptei, nu există nicio distincție care să justifice această diferență de tratament.
Nu e indicat nici un argument care să justifice o asemenea modificare.
În legislația română, cauza de nepedepsire a denunțătorului pentru infracțiunile de corupție e o instituție tradițională, în vigoare în mod neîntrerupt din 1936.
În foarte puține cauze, denunțătorii anunță organele de urmărire penală imediat după consumarea infracțiunii, deoarece la acel moment sunt mulțumiți de folosul primit în schimb.
Din practică, s-a constatat că, denunțurile se înregistrează când apar neînțelegeri între participanții la infracțiune sau când aceștia doresc să profite de cauze de reducere a pedepselor. Nu se explică rațiunea pentru care se dorește protejarea celor care au luat mită si garantarea faptului că, după trecerea a un an nu mai pot fi trași la răspundere.

2.La traficul de influență, condiția suplimentare ca fapta să fie săvârșită strict în scopul obținerii unui folos material și cerința ca promisiunea să fie urmată de intervenție restrâng extrem de mult domeniul de aplicare a infracțiunii.
La articolul 291, alineatul (1) se modifică și va avea următorul cuprins:
(1) Pretinderea, primirea ori acceptarea promisiunii de bani sau alte foloase materiale, direct sau indirect, pentru sine sau pentru altul, săvârșită de către o persoană care are influență sau lasă să se creadă că are influență asupra unui funcționar public și care promite că îl va determina pe acesta, promisiune urmată de intervenția la acel funcționar pentru a îl determina să îndeplinească, să nu îndeplinească, să urgenteze ori să întârzie îndeplinirea unui act ce intră în îndatoririle sale de serviciu sau să îndeplinească un act contrar acestor îndatoriri, se pedepsește cu închisoarea de la 2 la 7 ani.
În formularea actuală, obiectul infracțiunii de trafic de influență poate fi și nematerial (de exemplu intervenția pentru promovarea unui examen), iar infracțiunea se consideră consumata chiar și dacă intervenția in schimbul căreia s-a pretins folosul nu s-a realizat.
O modificare de asemenea importanță răstoarnă viziunea constantă a Codului penal cu privire la răspunderea funcționarilor publici și nu corespunde vreunei observații a Curții Constituționale

3.Abuzul în serviciu prevăzut de art. 297 este practic dezincriminat, iar abuzul cu obținere de folos pentru sine sau pentru altul, prevăzut la art. 132 din legea 78/2000 (pentru prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție) este abrogat (detalii în comunicat nr. 546/VIII/3 din 2 iulie 2018 – Punct de vedere al DNA ref. modificări infracțiunea de abuz în serviciu CP)

Alineatul (1) al articolului 297 se modifică și va avea următorul cuprins:
Fapta funcționarului public, aflat în exercițiul atribuțiilor de serviciu reglementate expres prin legi, ordonanțe de guvern sau ordonanțe de urgență, care refuză să îndeplinească un act sau îl îndeplinește prin încălcarea atribuțiilor astfel reglementate, a unor dispoziții exprese dintr-o lege, ordonanță de guvern sau ordonanță de urgență, în scopul de a obține pentru sine, soț, rudă sau afin până la gradul II inclusiv, un folos material necuvenit și prin aceasta cauzează o pagubă certă și efectivă mai mare decât echivalentul unui salariu minim brut pe economie sau o vătămare a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau juridice, se pedepsește cu închisoare de la 2 la 5 ani sau amendă.
Legea nr.78/2000 privind prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție, se modifică după cum urmează: Articol unic: Art. 132 se abrogă

4.Prin modificarea art. 309, s-a exclus în mod nejustificat abuzul în serviciu dintre infracțiunile cu consecințe deosebit de grave (pentru care limitele speciale ale pedepsei prevăzute de lege se majorau) cu consecința reducerii termenului de a prescripție, ceea ce înseamnă că autorii faptelor nu mai pot fi trași la răspundere penală.

5.Deși aparent aria confiscării extinse se lărgește și va cuprinde toate infracțiunile cu pedepse mai mari de 4 ani, se introduc condiții suplimentare care îngreunează aplicarea instituției confiscării extinse. Spre exemplu, se cer:

a.probe certe, dincolo de orice îndoială, din care să rezulte implicarea persoanei condamnate în activitățile infracționale producătoare de bunuri și bani

La articolul 1121 după alineatul (2) se introduce un nou alineat, alin. (21) cu următorul cuprins:
„(21) Decizia instanței trebuie să se bazeze pe probe certe, dincolo de orice îndoială, din care să rezulte implicarea persoanei condamnate în activitățile infracționale producătoare de bunuri și bani.”
Acest articol încalcă art. 5 din Directiva 2014/42/UE din 3 aprilie 2014 privind înghețarea și confiscarea instrumentelor și produselor infracțiunilor săvârșite în Uniunea Europeană, care prevede că se dispune confiscarea extinsă atunci când o instanță consideră că bunurile în cauză au fost obținute din activități infracționale, în baza circumstanțelor cauzei, inclusiv a elementelor de fapt și a probelor disponibile, cum ar fi faptul că valoarea bunurilor este disproporționată în raport cu venitul legal al persoanei condamnate.
Probele certe, dincolo de orice îndoială reprezintă un standard de probă străin unui proces juridic rațional, practic de neatins.

b.nu vor face obiectul confiscării extinse bunurile transferate unui membru al familiei sau unui terț dacă acesta nu cunoștea că scopul transferului este evitarea confiscării
La articolul 1121, după alineatul (8), se introduc două noi alineate, alin. (9) și (10), cu următorul cuprins:
(9) Sunt supuse confiscării în condițiile prezentului articol și:

a) bunurile transferate de către persoana condamnată unui membru de familie, dacă acesta a cunoscut sau trebuia să cunoască că scopul transferului este evitarea confiscării sau dacă transmisiunea s-a realizat cu titlu gratuit;
b) bunurile transferate de către persoana condamnată unei persoane juridice asupra căreia deține controlul;
c) bunurile transferate de persoana condamnată către un terț dacă din împrejurări concrete rezultă că acesta a cunoscut sau trebuia să cunoască că scopul transferului este evitarea confiscării.
(10) Confiscarea dispusă potrivit prezentului articol nu poate aduce atingere drepturilor terților dobânditori cu titlu oneros de bună – credință.

6. Se restrânge sfera funcționarului public, fiind eliminată o întreagă categorie de persoane care exercită servicii de interes public (notari, experți judiciari etc.
Se abrogă art. 175 alin 2 referitor la definiția funcționarul public “De asemenea, este considerat funcționar public, în sensul legii penale, persoana care exercită un serviciu de interes public pentru care a fost învestită de autoritățile publice sau care este supusă controlului ori supravegherii acestora cu privire la îndeplinirea respectivului serviciu public.”

7. Se restrânge în mod nejustificat sfera informațiilor nedestinate publicității, ceea ce va influența conținutul tuturor infracțiunilor care conțin această sintagmă, având ca efect dezincriminarea unor categorii largi de fapte ce aduc o atingere gravă valorilor ocrotite de lege.
Spre exemplu, unul dintre efecte va fi că divulgarea de informații în cursul unei proceduri de licitație publică, unuia dintre participanți, pentru a-l favoriza în raport cu ceilalți, nu va mai putea fi sancționată
„Art. 1871 – Informații nedestinate publicității
Prin informații nedestinate publicității se înțelege acea categorie de informații clasificate, potrivit legii, ca secrete de stat sau de serviciu și care sunt cuprinse într-un document având inscripționare în acest sens, dacă nu au fost declasificate în mod legal.”

8. Modificările privind infracțiunea de favorizarea faptuitorului îngreunează pedepsirea corupției în sistemul judiciar, adică acele fapte care vizează cumpărarea soluțiilor procurorului / judecătorului, traficarea influenței în acest scop. Se creează imunități discreționare în fața legii.

La art. 269, după alineatul (3) se introduce un nou alineat, alin. (4), cu următorul cuprins:
„(4) Nu constituie infracțiunea prevăzută la alin. (1) următoarele:
a) emiterea, aprobarea sau adoptarea de acte normative;
b) pronunțarea sau dispunerea soluțiilor sau măsurilor de către organele judiciare în cauzele cu care acestea sunt învestite,
c) mărturia depusă în cadrul unor proceduri judiciare ori modalitatea de efectuare a unor expertize în cauze judiciare.”

Excluderea organelor judiciare dintre cei care pot săvârși infracțiunea de favorizare a infractorului încalcă principiul legalității în drepturi.
Nu există nicio justificare pentru care alți funcționari publici care prin actele lor oficiale urmăresc să favorizeze un făptuitor să fie pedepsit, în schimb un magistrat care acționează în același mod să beneficieze de imunitate, deși fapta acestuia apare mai gravă prin raportare la obligațiile care îi revin.
Nu există nicio decizie CCR sau directivă UE care să impună o asemenea modificare, după cum textul nu este justificat de o nevoie socială reală.

9. Se dezincriminează practic infracțiunea de mărturie mincinoasă și se obstrucționează înfăptuirea justiției.
La articolul 273, după alin. (3) se introduce un nou alineat, alin. (4), care prevede între altele ca nu constituie mărturie mincinoasă :
c) modificarea și retractarea declarației care a fost dată prin exercitarea unor presiuni de orice fel asupra martorului;
d) simpla divergență de mărturii în cadrul unui proces, dacă nu există probe directe din care să rezulte caracterul mincinos și de rea-credință, al acestora.

Aceste modificări încurajează mistificarea declarațiilor. Martorul își poate schimba ori retracta oricând declarațiile invocând o presupusă presiune exercitată asupra sa, pe care nu este obligat să o probeze.

10. Limitarea nejustificată a sporului de pedeapsă la 3 ani face ca pedepsele ce se pot stabili în caz de concurs de infracțiuni să încurajeze infracționalitatea multiplă, concursul, recidiva. Limitarea nejustificată a sporului de pedeapsă la 3 ani face ca legea penală să devine lipsită de previzibilitate, se deschide calea contestațiilor la executare, este afectată stabilitatea raporturilor juridice.

Modificările la articolul 39, alineatul (1) referitor la concursul de infracțiuni prevede că, în această situație, se va aplica pedeapsa cea mai grea la care se va aplica un spor de cel mult trei ani.
„b) când s-au stabilit numai pedepse cu închisoare, se aplică pedeapsa cea mai grea, la care se poate adăuga un spor de până la 3 ani.
În varianta actuală, sporul de pedeapsă aplicat poate fi de o treime din totalul celorlalte pedepse stabilite.

În cazul pedepselor cu amendă, situația este similară, sporul poate merge până la o treime din amenda cea mai mare, în timp ce, în varianta actuală, sporul putea sa meargă până la o treime din totalul celorlalte pedepse cu amendă.
11. Infracțiunile de corupție și cele asimilate, precum și a infracțiunile de fraudare a fondurilor europene intră în sfera acelora pentru care acoperirea integrală a prejudiciului material cauzat prin infracțiune, în cursul urmăririi penale sau al judecății, devine circumstanță atenuantă.
Se consacră un tratament penal mai blând pentru cele mai grave infracțiuni.
Se creează inechitate între inculpați: autorii infracțiunii de furt calificat, spre exemplu, nu beneficiază de circumstanță atenuantă, dar cei care fraudează bugetul Uniunii Europene, da. De asemenea, beneficiază cei care vând copii, spală bani, fac trafic de organe.
Nu există decizie CCR, directivă europeană care să justifice amendamentul.
Modificările la articolul 75, alineatul (1) litera d) prevăd că devine circumstanță atenuantă “acoperirea integrală a prejudiciului material cauzat prin infracțiune, în cursul urmăririi penale sau al judecății, până la rămânerea definitivă a hotărârii judecătorești, dacă făptuitorul nu a mai beneficiat de această circumstanță într-un interval de 5 ani anterior comiterii faptei. Circumstanța atenuantă nu se aplică în cazul săvârșirii următoarelor infracțiuni, dacă au produs un prejudiciu material: tâlhărie, piraterie, furt calificat, fraude comise prin sisteme informatice și mijloace de plată electronice.

12. La stabilirea pedepsei închisorii cu suspendarea executării sub supraveghere, obligațiile impuse capătă un caracter facultativ, ceea ce slăbește forța coercitivă a acestui tip de pedeapsă, o face mai puțin eficientă și descurajantă
Alineatul (2) al articolului 93 stipulează că
„(2) Instanța poate impune condamnatului să execute una sau mai multe dintre următoarele obligații:
a) să urmeze un curs de pregătire școlară ori de calificare profesională;
b) să frecventeze unul sau mai multe programe de reintegrare socială derulate de către serviciul de probațiune sau organizate în colaborare cu instituții din comunitate;
c) să se supună măsurilor de control, tratament sau îngrijire medicală;
d) să nu părăsească teritoriul României, fără acordul instanței

13. Liberarea condiționată în cazul pedepsei închisorii se va realiza mult mai ușor
În mod nejustificat se optează pentru un act de clemență care lipsește de eficiență activitatea de judecată și golește de conținut funcția pedepsei de descurajare a comiterii de infracțiuni.
Textul face referire la probarea unor fapte negative, activitate imposibilă și care lipsește de finalitate reglementare, încălcând exigențele de calitate ale legii.
Modificările la art. 100 reduc nejustificat termenele de liberare condiționată.
De exemplu, de liberare condiționată poate beneficia:
– cel condamnat care a executat cel puțin jumătate din durata pedepsei, în cazul închisorii care nu depășește 10 ani (în varianta actuală beneficiază cel care a executat două treimi din pedeapsă)
– nu există probe din care instanța să aprecieze că persoana condamnată nu s-ar fi îndreptat și nu s-ar putea reintegra în societate. (în varianta actuala instanța are convingerea că persoana condamnată s-a îndreptat și se poate reintegra în societate)
– în cazul condamnatului care a împlinit vârsta de 60 de ani, se poate dispune liberarea condiționată, după executarea efectivă a cel puțin o treime din durata pedepsei, în cazul închisorii ce nu depășește 10 ani (in varianta actuala beneficiază cel car a executat efectiv jumătate din pedeapsă).
Prezenta evaluare a fost transmisă la data de 6 iulie 2018 către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Alba24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


Publicitate

EDUCAȚIE

Apelul ministrului educației către părinții elevilor: ”Au simptome, nu îi trimiteţi la şcoală! Rugăminte imperativă”

Publicat

Ministrul Educaţiei Naţionale, Sorin Cîmpeanu, face un apel către părinţi ca, în situaţia în care constată că fiii sau fiicele lor au „cele mai mici simptome” ale infecţiei cu SARS-CoV-2, să nu îi trimită pe copii la şcoală.

”Au simptome, nu îi trimiteţi la şcoală! Rugăminte imperativă”, a spus Sorin Cîmpeanu duminică seară, într-o o intervenţie telefonică la Digi 24.

Conform acestuia, cele peste 1000 de cazuri de COVID-19 la elevi şi peste 600 de cazuri de infectări la personalul didactic şi didactic auxiliar depistate în prima săptămână a anului şcolar nu reprezintă rezultatul infectărilor în şcoală ci în perioada dinaintea începerii cursurilor.

„Este rezultatul infectărilor din partea de final a vacanţei de vară, rezultatul infectărilor de la evenimentele sociale, din mall-uri. Nu au nicio legătură cu şcoala. Infectările care vor fi generate de deschiderea şcolilor vor fi vizibile abia la finalul lunii septembrie”, a mai declarat ministrul.

Sorin Cîmpeanu a pledat din nou pentru vaccinare, atât în rândul elevilor cât şi în rândul profesorilor, dar şi pentru respectarea măsurilor de prevenire a răspândirii infecţiei în şcoli.

Ministrul Educaţiei a arătat că, în lipsa respectării regulilor sanitare şi a vaccinării „se va confirma matematic şi este posibil ca în Bucureşti, în a doua jumătate a lunii octombrie, să ajungem la pragul de la 6 la mie, prag de la care din păcate şcolile vor trebui să treacă în online, până când rata de infectare va coborî”.

Vezi și : IȘJ Alba: Cum vor funcționa școlile și liceele din județ, în perioada 20-25 septembrie. 7 elevi și 4 angajați, depistați pozitiv

Sorin Cîmpeanu a menţionat că este important ca testarea pentru depistarea infecţiei să se facă în şcoli, arătând că aceasta este asigurată pentru elevii şi cadrele didactice care prezintă simptome, dar şi pentru contacţii din şcoli ai acestora. El a subliniat că este în discuţie şi posibilitatea testării în şcoli a celor care nu au simptome.

Conform datelor centralizate vineri, în prima săptămână a anului şcolar 795 de clase au trecut la predarea online, după ce în acestea a apărut cel puţin un caz de infectare sau dacă anchetele epidemiologice au constatat că şi elevi din alte clase au fost contacţi direcţi au unor elevi infectaţi cu coronavirus.

În județul Alba elevii din mai multe clase au trecut în online după ce au fost descoperite cazuri de elevi infectați.

În Alba au fost confirmate  52 de cazuri de COVID  în ultimele 24 de ore. AICI: Lista localităților în care au fost descoperite noile cazuri

În România duminică 19 septembrie 2021 au fost anunțate 3.817 de cazuri noi de COVID.

În unitățile sanitare de profil, numărul total de persoane internate cu COVID-19 este de 7.388. Dintre acestea, 849 sunt internate la ATI.

Din totalul pacienților internați, 201 sunt minori, 183 fiind internați în secții și 18 la ATI.

Până la această dată, la nivel național, au fost prelucrate 9.388.634 de teste RT-PCR și 2.870.487 de teste rapide antigenice. În ultimele 24 de ore au fost efectuate 14.327 de teste RT-PCR (5.174 în baza definiției de caz și a protocolului medical și 9.153 la cerere) și 21.129 de teste rapide antigenice. 12.259.121   35.456

Pe teritoriul României, 28.127 de persoane confirmate cu infecție cu noul coronavirus sunt în izolare la domiciliu, iar 6.703 persoane se află în izolare instituționalizată. De asemenea, 56.559 de persoane se află în carantină la domiciliu, iar în carantină instituționalizată se află 350 de persoane.

Citeste mai mult
Publicitate

ADMINISTRATIE

Certificatul verde, folosit de astăzi. Unde este obligatoriu și cum se descarcă

Publicat

Începând de luni, 20 septembrie, certificatul verde COVID devine obligatoriu în restaurante, la nunți și pentru alte activități în spații publice închise, în localitățile cu incidență între 3 și 6 la mia de locuitori. Este una dintre noile măsuri adoptate vineri de Guvern. 

Potrivit deciziei Executivului, în județele/localitățile în care incidența cumulată la 14 zile este mai mare de 3 la mia de locuitori și mai mică sau egală cu 6 la mie, activitățile sunt permise doar cu participarea următoarelor categorii de persoane:

– vaccinate împotriva virusului SARS-CoV-2 și pentru care au trecut 10 zile de la finalizarea schemei complete de vaccinare

– care prezintă rezultatul negativ al unui test RT-PCR pentru infecția cu virusul SARS-CoV-2 nu mai vechi de 72 de ore sau rezultatul negativ certificat al unui test antigen rapid pentru infecția cu virusul SARS-CoV-2 nu mai vechi de 48 de ore

– care se află în perioada cuprinsă între a 15-a zi și a 180-a zi ulterioară confirmării infectării cu virusul SARS-CoV-2”, trasmite Guvernul.

Obligația de a prezenta rezultatul negativ al unui test RT-PCR pentru infecția cu virusul SARS-CoV-2, nu mai vechi de 72 de ore, sau rezultatul negativ certificat al unui test antigen rapid pentru infecția cu virusul SARS-CoV-2, nu mai vechi de 48 de ore, nu se aplică în cazul copiilor sub 6 ani.

Cum se descarcă Certificatul verde

Certificatul verde care poate fi descărcat AICI.

Va atesta că persoanele sunt:

-vaccinate împotriva virusului SARS-CoV-2 şi pentru care au trecut 10 zile de la finalizarea schemei complete de vaccinare

-au un rezultat negativ al unui test RT-PCR pentru infecţia cu virusul SARS-CoV-2 nu mai vechi de 72 de ore sau rezultatul negativ certificat al unui test antigen rapid pentru infecţia cu virusul SARS-CoV-2 nu mai vechi de 48 de ore

-între a 15-a zi şi a 180-a zi ulterioară confirmării infectării cu virusul SARS-CoV-2.

Principalele măsuri decise de Guvern:

a) Permiterea desfășurării unor activități din anumite domenii economice, dacă incidența cumulată la 14 zile este mai mare de 3/1.000 de locuitori și mai mică sau egală cu 6/1.000 de locuitori, doar pentru persoanele vaccinate, testate sau trecute prin boală, astfel:

competițiile sportive organizate în spații închise sau deschise, se pot desfășura cu participarea spectatorilor până la 30% din capacitatea maximă a spațiului, cu purtarea măștii de protecție și asigurarea unei distanțe de minimum 1 metru între spectatori;

– activitatea în cadrul cinematografelor, instituțiilor de spectacole și/sau concerte se pot desfășura cu participarea spectatorilor până la 50% din capacitatea maximă a spațiului, cu purtarea măștii de protecție;

– organizarea și desfășurarea în spații deschise a spectacolelor, concertelor, festivalurilor publice și private sau a altor evenimente culturale poate fi realizată cu participarea a cel mult 1.000 de spectatori, cu purtarea măștii de protecție;

– evenimentele private în spații închise (nunți, botezuri), în saloane, cămine culturale, restaurante, baruri, cafenele, săli/corturi de evenimente se pot desfășura cu participarea a maximum 200 de persoane, cu asigurarea unei suprafețe de min 2 mp pentru fiecare persoană;

– organizarea de cursuri de instruire și workshop-uri poate fi realizată cu participarea unui număr de maximum 150 de persoane în spații închise, respectiv maximum 200 de persoane în spații deschise, cu purtarea măștii de protecție și asigurarea unei suprafețe de min 2 mp pentru fiecare persoană;

– organizarea de conferințe în spații închise poate fi realizată cu participarea unui număr de maximum 150 de persoane, cu purtarea măștii de protecție și asigurarea unei suprafețe de min 2 mp pentru fiecare persoană;

– organizarea de mitinguri și demonstrații poate fi realizată cu participarea unui număr de maximum 100 de persoane, cu respectarea anumitor măsuri

– activitatea restaurantelor și cafenelelor, în spații închise, se poate desfășura în intervalul orar 5.00-2.00 până la 50% din capacitatea maximă a spațiului;

– activitatea sălilor de sport/fitness în spații închise, poate fi realizată cu participarea persoanelor până la 50% din capacitatea maximă a spațiului, cu asigurarea unei suprafețe de min 7 mp pentru fiecare persoană;

– activitatea operatorilor economici licențiați în domeniul jocurilor de noroc poate fi realizată cu participarea persoanelor până la 50% din capacitatea maximă a spațiului;

– activitatea operatorilor economici care administrează locuri de joacă pentru copii în spații închise poate fi realizată în intervalul orar 5.00-24.00 până la 50% din capacitatea maximă a spațiului;

– activitatea piscinelor interioare poate fi realizată până la 50% din capacitatea maximă a spațiului.

b) Permiterea desfășurării unor activități din anumite domenii economice, dacă incidența cumulată la 14 zile este mai mare de 3/1.000 de locuitori și mai mică sau egală cu 6/1.000 de locuitori, doar pentru persoanele vaccinate, astfel:

– activitatea în baruri, cluburi și discoteci poate fi realizată în intervalul orar 5.00-2.00 până la 30% din capacitatea maximă a spațiului;

– activitatea sălilor de jocuri poate fi realizată în intervalul orar 5.00-2.00 până la 50% din capacitatea maximă a spațiului.

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

SONDAJ CURS: Topul îngrijorărilor care îi macină pe români: Pandemia este abia pe locul patru, iar corupția pe 7

Publicat

foto: pixabay.com/andibreit

Celui mai recent sondaj realizat de Centrul de Sociologie Urbană și Regională – CURS, în perioada 8-10 septembrie 2021, arată că românii sunt cel mai îngrijorați de creșterea prețurilor.

Asta în timp ce politicienii și media dau o mai mare importanță crizei politice și pandemiei care se află pe locul 3 și respectiv 4.

Nici corupția nu îi mai îngrijorează pe români. Aceasta a ajuns pe ultimele locuri între grijile populației.

La întrebarea „Care este principala dumneavostră îngrijorare în acest moment?”, românii răspund în felul următor:

  1. Creșterea prețurilor – 36%
  2. Întoarcerea copiilor la învățământul online – 16%
  3. Criza politică – 14%
  4. Valul 4 al pandemiei – 13%
  5. Scăderea puterii de cumpărare – 8%
  6. Sănătate, spitale – 6%
  7. Corupție – 3%
  8. Alta – 2%
  9. Nu știu/ Nu răspund – 2%

Metodologie

Universul de eşantionare: populaţia adultă rezidentă din România, în vârstă 18 ani şi peste

Volumul eşantionului: 861 respondenţi, votanţi în vârstă de 18 ani şi peste

Tipul eșantionului: probabilist, multistadial, stratificat

Marja maximă de eroare la nivelul întregului eșantion: +/-3,3% la un nivel de încredere de 95%

Metoda de culegere a datelor: metoda CATI (Computer Assisted Telephone Interviewing)

Validarea eșantionului: s-a realizat pe baza ultimelor date INS

Datele sunt ponderate în funcție de vârstă

Perioada de realizare: 8 – 10 septembrie, 2021

Citeste mai mult
Publicitate

ACTUALITATE

Firmele de construcții vor rămâne fără facilităţile fiscale: cea mai importantă este legată de salarii. Care este motivul

Publicat

Firmele de construcții rămân fără facilități fiscale. PNRR nu mai permite mentinerea măsurilor aplicate din 2019.

Programul PNRR, prin care România poate lua 29 mld. euro de la Uniunea Europeană, va aduce şi anumite condiţii care trebuie îndeplinite de autorităţile de la Bucureşti.

Una dintre condiţii este legată de eliminarea facilităţilor fiscale din construcţii care au fost introduse de către PSD în 2019.

Cea mai importantă facilitate este legată de salariile plătite în construcţii: angajaţii au o reducere a contribuţiei de asigurări sociale de la 25% la 21,75% şi exceptarea de la plata contribuţiei la asigurărilor sociale de sanătate (10%) şi de la plata impozitului pe venit care este în cotă de 10%.

La schimb salariul minim brut în construcţii a crescut la 3.000 de lei de la 2.350 lei în restul economiei.

Aceste facilităţi au fost cuprinse în celebrera OUG/114.

Premierul Florin Cîţu şi-a exprimat de mai multe ori opoziţia faţă de această facilitate susţinând că „cum s-a creat aceea măsura din construcţii a creat numai probleme. Dacă susţii un sector creezi distorsiuni în restul economiei. Pentru companii această facilitate le-a uşurat factura de plată salarială, salariile din construcţii au crescut, dar bugetul a pierdut.”

Criză de forță de muncă în domeniul construcțiilor. Ar fi nevoie de încă 200.000 de muncitori

Creșterea prețurilor pentru materialele de construcții este dublată și de o criză a forței de muncă. În 2-3 ani va fi mai simplu să găsim un medic decât un instalator, spun constructorii.

Iar România trebuie să facă rapid rost de angajați în acest sector, dacă vrea să implementeze toate proiectele prinse în Programul Național de Redresare și Reziliență scrie digi24.ro

Pentru asta însă ar fi nevoie de încă 200.000 de muncitori în construcții, potrivit patronatelor din domeniu. Aceasta în condițiile în care sectorul se confruntă deja cu un deficit de circa 100.000 de angajați.

În prezent, pe şantierele din ţară lucrează circa 10.000 de muncitori din Asia, însă în viitor numărul acestora va crește dacă constructorii de la noi nu vor reuși să-i țină pe români în țară și să-i convingă pe tineri să se înscrie la facultățile de profil.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate

Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate

Statistici T5

Partener Stiri Romania24.ro Copyright © 2021 Alba24.ro powered by Independent Media & More