Connect with us
Publicitate

EVENIMENT

FOTO Atenționări pentru șoferi: Restricții de oprire a vehiculelor, pe o stradă din Alba Iulia


Publicat

Începând cu data de 21 octombrie s-au impus restricții de oprire a vehiculelor pe strada Livezii din Alba Iulia, prin mijloace de semnalizare rutieră.

Potrivit reprezentanților Primăriei Alba Iulia, măsurile au fost luate în scopul fluidizării traficului rutier.



ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Alba24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

1 Comentariu

1 Comment

  1. Macamir66

    joi, 24.10.2019 at 18:36

    ha ha ha,parcari pe cand D-nilor?Rusine nu sunt locuri de parcare si incercati sa le ,,furati, si pe cele existente..

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


Publicitate

EVENIMENT

Școala în online, masca obligatorie pe stradă în Cut. Masca va fi purtată și la Săsciori în spații deschise aglomerate

Publicat

Școala trece în online în comuna Cut din cauza numărului mare de cazuri de COVID-19 înregistrate în localite, în ultimele 14 zile. De asemene masca devine obligatorie și la Cut, dar și în comuna Săsciori. 

Hotărârea Prefecturii Alba

(1) Pe fondul înregistrării unei incidențe cumulate, de peste 3 cazuri de îmbolnăvire cu SARS-COV-2 la 1000 de locuitori, în ultimele 14 zile, la nivelul unității administrativ-teritoriale Comuna Cut, începând cu data de 21.10.2020, se suspendă temporar activitățile didactice care presupun prezența față în față în toate unitățile de învățământ, cursurile urmând a se desfășura exclusiv online, în scenariul 3 – roșu.

(2) Trecerea în alt scenariu se va face în funcție de analiza epidemiologică la nivelul localităților, după scăderea ratei de incidență sub limita de alertă (3 cazuri /1000 locuitori din ultimele 14 zile).(1) La nivelul unității administrativ-teritoriale Comuna Cut, unde rata de incidență cumulată în ultimele 14 zile a cazurilor de îmbolnăvire cu SARS –COV-2 a depășit 3 cazuri la 1000 de locuitori, începând cu data de 21.10.2020, ora 0000, se instituie măsuri pentru diminuarea impactului riscului, astfel:

Se instituie obligația de purtare a măștii de protecție, astfel încât să acopere nasul şi gura, pentru toate persoanele care au împlinit vârsta de 5 ani, în toate spațiile publice deschise;

Administratorii și proprietarii spațiilor publice deschise afișează la loc vizibil informații privind obligativitatea purtării măștii de protecție în spațiile respective;

Activitățile instituțiilor muzeale, a bibliotecilor, librăriilor, cinematografelor, a instituțiilor de spectacole şi/sau concerte, școlilor populare, de artă şi de meserii, precum și evenimentele culturale în aer liber se desfășoară numai în condițiile stabilite prin ordinul comun al ministrului culturii și al ministrului sănătății. Organizarea și desfășurarea activității cinematografelor, instituțiilor de spectacole și/sau concerte în spații închise este interzisă;

Se interzice organizarea de evenimente private (nunți, botezuri, mese festive etc.) atât în spații deschise cât și închise (saloane, cămine culturale, restaurante, baruri, cafenele, săli/corturi de evenimente etc.);

Se interzice circulația în interiorul localităților pentru persoanele aflate în grupuri pietonale mai mari de 6 persoane care nu aparțin aceleiași familii, precum și formarea unor asemenea grupuri;

Activitatea cu publicul a operatorilor economici care desfășoară activități de preparare, comercializare și consum al produselor alimentare și/sau băuturilor alcoolice și nealcoolice, de tipul restaurantelor și cafenelelor, în interiorul clădirilor este interzisă;

Activitatea restaurantelor și a cafenelelor din interiorul hotelurilor, pensiunilor sau altor unități de cazare, este permisă doar pentru persoanele cazate în aceste unități;

Prepararea, comercializarea și consumul produselor alimentare și băuturilor alcoolice și nealcoolice sunt permise în spațiile special destinate dispuse în exteriorul clădirilor, în aer liber, cu asigurarea unei distanțe de minimum 2 m între mese și participarea a maximum 6 persoane la o masă, dacă sunt din familii diferite, și cu respectarea măsurilor de protecție sanitară stabilite prin ordin comun al ministrului sănătății, ministrului economiei, energiei și mediului de afaceri și al președintelui Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor;

Pe perioada în care activitatea operatorilor economici menționați anterior este închisă este permisă prepararea hranei și comercializarea produselor alimentare și a băuturilor alcoolice și nealcoolice care nu se consumă în spațiile respective;

În interiorul centrelor comerciale în care își desfășoară activitatea mai mulți operatori economici nu se permite exploatarea locurilor de joacă, a sălilor de jocuri, precum și a activității barurilor, cluburilor și discotecilor;

Nu este permisă activitatea în baruri, cluburi și discoteci;

Activitatea cu publicul a operatorilor economici licențiați în domeniul jocurilor de noroc este interzisă.

(2) Măsurile stabilite la aliniatul (1) se aplică pentru o perioadă de 14 zile, urmând a fi reevaluate la finalul acesteia.

(1) La nivelul unității administrativ-teritoriale Comuna Săsciori, unde rata de incidență cumulată în ultimele 14 zile a cazurilor de îmbolnăvire cu SARS-COV-2 este între 1,5 și 3/1000 de locuitori, începând cu data de 21.10.2020, ora 0000, se instituie măsuri pentru diminuarea impactului riscului, astfel:

Se instituie obligația de purtare a măștii de protecție, astfel încât să acopere nasul şi gura, pentru toate persoanele care au împlinit vârsta de 5 ani, prezente în spațiile publice deschise, cum ar fi piețele, târgurile, zonele de așteptare (stații de autobuz, peroane şi altele asemenea), zonele în care se desfășoară serbări publice sau pelerinaje, exteriorul obiectivelor turistice, zonele pietonale comerciale și în proximitatea instituțiilor de învățământ până la o distanță de 50 m de intrarea în perimetrul școlii;

Administratorii și proprietarii spațiilor publice deschise afișează la loc vizibil informații privind obligativitatea purtării măștii de protecție în spațiile respective;

Activitățile instituțiilor muzeale, a bibliotecilor, librăriilor, cinematografelor, a instituțiilor de spectacole şi/sau concerte, școlilor populare, de artă şi de meserii, precum și evenimentele culturale în aer liber se desfășoară numai în condițiile stabilite prin ordinul comun al ministrului culturii și al ministrului sănătății. Organizarea și desfășurarea activității cinematografelor, instituțiilor de spectacole și/sau concerte în spații închise este permisă, cu participarea publicului până la 30% din capacitatea maximă a spațiului;

Se interzice organizarea de evenimente private (nunți, botezuri, mese festive etc.) atât în spații deschise cât și închise (saloane, cămine culturale, restaurante, baruri, cafenele, săli/corturi de evenimente etc.);

Se interzice circulația în interiorul localităților pentru persoanele aflate în grupuri pietonale mai mari de 6 persoane care nu aparțin aceleiași familii, precum și formarea unor asemenea grupuri;

Activitatea cu publicul a operatorilor economici care desfășoară activități de preparare, comercializare și consum al produselor alimentare și/sau băuturilor alcoolice și nealcoolice, de tipul restaurantelor și cafenelelor, în interiorul clădirilor, fără a depăși 30% din capacitatea maximă a spațiului și în intervalul orar 06.00-23.00;

Pentru perioada în care activitatea operatorilor economici este restricționată este permisă prepararea hranei și comercializarea produselor alimentare și a băuturilor alcoolice și nealcoolice, care nu se consumă în spațiile respective;

Activitatea restaurantelor și a cafenelelor din interiorul hotelurilor, pensiunilor sau altor unități de cazare, se desfășoară fără a depăși 30% din capacitatea maximă a spațiului și în intervalul orar 06.00-23.00;

Prepararea, comercializarea și consumul produselor alimentare și băuturilor alcoolice și nealcoolice sunt permise în spațiile special destinate dispuse în exteriorul clădirilor, în aer liber, cu asigurarea unei distanțe de minimum 2 m între mese și participarea a maximum 6 persoane la o masă, dacă sunt din familii diferite, și cu respectarea măsurilor de protecție sanitară stabilite prin ordin comun al ministrului sănătății, ministrului economiei, energiei și mediului de afaceri și al președintelui Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor;

Nu este permisă activitatea în baruri, cluburi și discoteci;

În interiorul centrelor comerciale în care își desfășoară activitatea mai mulți operatori economici nu se permite exploatarea locurilor de joacă, a sălilor de jocuri, precum și a activității barurilor, cluburilor și discotecilor;
Activitatea cu publicul a operatorilor economici licențiați în domeniul jocurilor de noroc este permisă, fără a depăși 30% din capacitatea maximă a spațiului;

(2)Măsurile stabilite la aliniatul (1) se aplică pentru o perioadă de 14 zile, urmând a fi reevaluate la finalul acesteia.

Ca urmare a înregistrării la nivelul județului Alba, a unei incidențe cumulate, de peste 3 cazuri de îmbolnăvire cu SARS-COV-2 la 1000 de locuitori, în ultimele 14 zile, toate instituțiile cu atribuții în domeniu, în baza unui „Plan unic de acțiune” întocmit la nivelul Grupei de coordonare, vor intensifica activitățile de verificare a respectării măsurilor de prevenire a răspândirii virusului SARS-CoV-2, în special pe raza unităților administrativ-teritoriale unde rata de incidență cumulată în ultimele 14 zile a cazurilor de îmbolnăvire cu SARS –COV-2 a depășit 3 cazuri la 1000 de locuitori.

Direcția de Sănătate Publică Alba, va întocmi și va prezenta zilnic membrilor Comitetului Județean, o analiză pentru fiecare unitate administrativ-teritorială, unde rata de incidență cumulată în ultimele 14 zile a cazurilor de îmbolnăvire cu SARS –COV-2 a depășit 3 cazuri la 1000 de locuitori, analizând necesitatea carantinării zonale, cu motivarea propunerii.

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

Cum au strâns doi tineri influenceri din Alba Iulia peste 23.000 de urmăritori pe Instagram. Povestea din spatele succesului

Publicat

Carmina Muntea și Alin Bîlc sunt doi tineri din Alba Iulia care, împreună, pe Instagram sunt urmăriți de peste 23.000 de persoane, într-un cuvânt sunt influenceri. 

Am vrut să aflăm ce sunt influencerii, cu ce se ocupă și mai ales cum se poate transforma un cont de pe o rețea de socializare într-o afacere crescută cu multă muncă, de doi tineri, de 20 și respectiv 23 de ani, dar și care sunt beneficiile și dezavantajele în industria ”social media”. 

Ce este un influencer și cum începe o poveste de succes pe o rețea de socializare 

Influencer-ul este persoană a carei prezență în mediul online are un impact semnificativ asupra unui anumit segment de public și poate influența alegerile comunității care-l urmărește, prin conținutul pe care îl creează și promovează în Social Media. Acesta poate promova diferite produse pe o rețea de socializare, fie că vorbim despre Instagram, Facebook, Youtube sau Tiktok.

Pentru Carmina, aventura online a început undeva prin 2013 cu un cont de Instragram, dar treaba a devenit serioasă prin 2018, când a primit primul contract de publicitate cu o firmă.

La Alin, totul a început cu o joacă: în 2015 a postat o fotografie cu el pe Facebook care, în câteva zile, a strâns peste 4500 de aprecieri, fapt care l-a motivat să înceapă o carieră în mediul online.

Mai mult, cei doi tineri formează un cuplu de mai bine de șapte ani.

Carmina

Este studentă la Universitatea ”1 Decembrie 1918” din Alba Iulia, la Facultatea de Istorie și Filologie, specializarea Limba și literatura română – limba și literatura engleză, iar pe viitor se gândește să devină profesoară sau să activeze ca traducător.

În 2013 și-a făcut un cont de Instagram pe care posta aproape zilnic fotografii cu ea sau cu diferite locații din Alba Iulia sau din țară. În câțiva ani peste 8000 de persoane au început să o urmărească și să îi aprecieze pozele.

 

View this post on Instagram

 

Top Floor // Use ZFCZXW for 18% off at @zaful ✨

A post shared by Muntea Carmina 🦋 (@carminamnt) on

În 2018 o companie de produse cosmetice pentru femei i-a propus o primă colaborare, iar tânăra din Alba Iulia a acceptat-o. De atunci a început să privească contul de Instagram ca o posibilă afacere, iar momentan o urmăresc pe Instagram peste 11.700 de persoane.

Alin

Tânărul din Alba Iulia a fost influențat în viață de tatăl său, pompier militar și salvator la ISU Alba. Drept urmare, a activat ca voluntar la SMURD Alba, iar acum urmează cursurile unei școli postliceale pentru asistenți medicali.

 

View this post on Instagram

 

Stay high ✨

A post shared by Alinn (@alinnbq) on

Mai mult, Alin a fost printre cei care, în urmă cu mai bine de un an, au intervenit pentru a-i salva viața tânărului care s-a curentat în timp ce lucra la o construcție din zona Schit din Alba Iulia.

În 2015, după ce a postat o poză cu el pe Facebook, care a avut un mare succes, tânărul și-a făcut și un cont de Instagram. A fost atras de mediul online, dar și de actorie.

Prima poza a lui Alin din 2015

În 2018 a primit un prim rol într-o reclamă, pentru o bancă. Video-ul a fost făcut la Alba Iulia, cu ocazia Centenarului. Atunci a avut ocazia să vadă pentru prima dată ce înseamnă cu adevărat promovare și publicitate.

Acum, tânărul are și el peste 11.700 de urmăritori și a primit un prim contract de publicitate la începutul anului 2020.

Ce face zilnic un influencer

Contrar unor păreri potrivit cărora influencerul este o persoană care postează câteva fotografii sau face un film și îl urcă pe internet, cei doi tineri au în spate sute de ore de muncă.

Zilnic, petrec ore întregi pe rețelele de socializare, discută cu oamenii, unii dintre ei clienți, planifică postările, dar, mai ales, fac zeci și zeci de fotografii din care să aleagă 2-3 pe care le vor posta pe Instagram.

 

View this post on Instagram

 

I got summer on my mind 🌊 @tijneyewear @tijnsunwear ✨

A post shared by Muntea Carmina 🦋 (@carminamnt) on

Cel mai mult contează simțul artistic, ne-a spus Carmina, în timp ce Alin consideră că o poză bună este cea care spune o poveste. Până la urmă, asta este și scopul unei postări, să îi transmită utilizatorului o poveste, să creeze un efect.

Câștigă bani un influencer din ceea ce face? 

Da, câștigă, dacă lucrează mult, este devotat și are un simț artistic. Banii, în medie, lunar pot trece și de un salariu mediu pe economie, dar asta în funcție de contracte. De asemenea, aceștia primesc și produse din partea firmelor: cosmetice, haine sau accesorii, care și ele, adunate, se ridică la o sumă consistentă.

Piața din străinătate versus România

Cei doi tineri colaborează îndeaproape numai cu firme din străinătate. În viziunea lor, companiile din țară nu sunt atât de deschise către influenceri.

Dacă o firmă de peste hotare este interesată mai mult de interacțiunea pe care o are un influencer cu urmăritorii (comentarii, like-uri), firmele din România se uită mai mult la numărul de urmăritori, într-un fel, cantitate versus calitate.

Cei doi preferă să lucreze pe cont propriu, deși au avut propuneri de la firme mari care se ocupă de promovarea influencerilor, tinerii din Alba Iulia le-au refuzat și au preferat să meargă pe drumul lor.

 

View this post on Instagram

 

Night time //

A post shared by Alinn (@alinnbq) on


Consideră că un cont ținut de ei și administrat de ei este mult mai bun decât unul în care o firmă poate aduce modificări în orice moment sau poate impune anumite limite sau trenduri.

Faima

Viața celor doi tineri s-a schimbat după ce au ajuns în ”lumina reflectoarelor”; sunt cunoscuți și populari printre cei tineri și în cercurile de prieteni. Dacă mare parte a celor cunoscuți îi susțin și încurajează, există și cei care au un cuvât de spus în urma lor.

Familia îi susține necondiționat și îi încurajează să meargă pe drumul pe care l-au început, chiar dacă este unul în care trebuie să investească timp și multă muncă.

Pe Carmina o puteți urmări aici: carminamnt

Iar pe Alin aici: alinnbq

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

Ioan Dîrzu SCHIMBAT de la șefia PSD Alba. Victor Negrescu, președinte interimar

Publicat

Ioan Dîrzu a fost schimbat de la șefia PSD Alba, iar în locul acestuia, interimar a fost pus eurparlamentarul Victor Negrescu. Anunțul schimbării a fost făcut de Victor Negrescu într-o postare pe Facebook. 

Nici Ioan Dîrzu dar nici Victor Negrescu nu au putut fi contactați de reporterii alba24.ro pentru oferi un punct de vedere.

”Astăzi, conducerea națională a Partidului Social Democrat mi-a propus să coordonez, interimar, procesul de reconstrucție a organizației din județul Alba. Nu am vizat această funcție, dar înțeleg miza momentului pentru partidul nostru. Acest proces nu poate fi realizat singur, de aceea este nevoie de sprijinul tuturor colegilor mei, mai noi sau mai vechi în partid, și sper ca împreună cu ei să construim noul PSD.

Social democrația are o tradiție în județul Alba iar guvernările Partidului Social Democrat au adus județului Alba cele mai importante investiții din ultimii 30 de ani. Trebuie să continuăm acest drum și să discutăm cu cetățenii pentru a le explica ce dorim să facem pentru viitorul frumosului nostru județ.

În această nouă direcție este loc pentru toată lumea. Domnul deputat Ioan Dîrzu este un om și mai ales un prieten care a făcut tot ce a putut pentru organizația noastră. Sunt social democrat de la 18 ani, implicându-mă activ în politică, iar din 2009 am deveni membru al organizației PSD Alba.

Am coordonat între timp campanii câștigătoare în județ, am adus în echipa de la Alba sute de noi colegi, am coordonat campaniile parlamentare și am onoarea să reprezint Alba în Parlamentul European.

Prima direcție importantă este să deschidem ușa partidului către toți oamenii de stânga, profesioniști, care vor să facă politică și să schimbe lucrurile în societate pentru a clădi o comunitate mai echitabilă și corectă. Îi invit pe toți simpatizanții mai vechi și pe toți cei care vor să ajute să vină către noi pentru ca pe 6 decembrie să transmitem un mesaj foarte clar forțelor de dreapta care au secat România și județul de resurse și ne-au adus în situația de a fi pe primele locuri în privința îmbolnăvirilor cu COVID-19. Avem multe de făcut”, a scris Victor Negrescu pe Facebook.

 

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

FOTO-VIDEO REPORTAJ: ”Mașina de spălat” mai veche decât România. Cum funcționează piua cu vâltoare de la Șugag

Publicat

Secolul XXI, secolul în care tehnologia a ajuns într-un punct atât de avansat încât există un aparat sau un robot care să preia munca noastră în orice domeniu.

În vremea în care chiar și aprinderea unui bec poate fi făcută de la distanță prin comandă vocală, în satul Dobra din comuna Șugag de pe Valea Sebeșului, încă există ultima ”mașină de spălat” tradițională, veche de peste 100 de ani și în perfectă stare de funcționare.

”Mașina de spălat” numită tradițional ”piuă cu vâltoare” a fost construită acum mai bine de un secol, la Dobra.

În județul Alba, la 45 de kilometri de municipiul Alba Iulia, se află satul Dobra din comuna Șugag, pe Valea Sebeșului, între munții Șureanu și munții Cindrelului.

La intrarea în sat locuiește Mircea Avram, în vârstă de 74 de ani, împreună cu familia sa, care deține singura piuă și vâltoare funcțională din zonă.

Ansamblul a fost construit în anul 1916 de tatăl său, Victor Avram, împreună cu părinții acestuia. De-a lungul întregului iaz au fost construite în decursul anilor două mori și 6 pive, însă aceasta a rămas singura funcțională.

Mircea Avram spune că a folosit vâltoarea de curând, în luna iunie a acestui an, pentru niște ”țoale”.

O fost construită anume pentru țăsături țărănești. Eu am refăcut-o în jurul anilor 1992 și 2016, refăcută tot la câțiva ani. E singura care mai este funcțională aici în zonă.

Ultima dată când am folosit-o o fost în iulie, am făcut niște țoale aduse de către cei de pe la Baia de Aramă și Baia de Fier și Vaiedeeni și cineva de lângă Orăștie și Loman. Aici, din zonă, din altă parte nu mai prea sunt, că nu mai prea sunt țăsături și dacă nu avem o cantitate cel puțin de 50-60 de metri, nu funcționează. Trăbă să fie cantitatea asta ca să poată să bată, să rotească”, spune Mircea Avram.

 

Cum funcționează instalația hidraulică, veche de un secol

Este o instalație care se folosește de puterea apei pentru pâslirea ţesăturilor de lână, prin frecarea şi presarea lor între doi cilindri rotitori şi prin lovirea lor cu ciocane de lemn, într-un mediu cald şi umed.

Piua este compusă dintr-o clădire de formă patrată sau dreptunghiulară, construită din bârne de lemn sau piatră, după caz. Clădirea este compusă din una sau mai multe încăperi aşezate pe o fundaţie din piatră, acoperită cu şisă (şindrilă) din lemn de brad de formǎ piramidală (4 ape) sau în două planuri (două ape cu fundurile drepte), specific arhitecturii gospodăriilor de la munte.

În încăperea principală din interiorul construcţiei se află montată instalaţia de bătut ţesăturile din lână. Apa râului văii este direcţionată printr-un canal (iaz). Intrarea apei în instalaţia propriu-zisă este stăvilită şi direcţionată cu ajutorul unor porţi (stăvilare) care se deschid manual, astfel apa poate cădea unde doreşte muncitorul de la piuă, spre una sau mai multe instalaţii în acelaşi timp.

Instalaţia cu ciocane pentru bătut ţesăturile este acţionată din afara construcţiei de o roată mare din lemn cu paleţi, care este montată la capǎtul unui ax din lemn care face legătura între roată şi instalaţia cu ciocane aflată în celălalt capăt al axului, în interiorul clădirii. Roata cu paleţi este construită din lemn şi are un diametru de 2-3 m, calculat în funcţie de forţa de care este nevoie, ţinând cont de câte instalaţii trebuie să se pună în mişcare.

Poziţia roţii este amplasată la 3-4 m sub nivelul iazului, în aşa fel încât apa să cadă pe roată prin jgheaburi înclinate la aprox. 45 de grade. Jgheaburile prin care coboară apa sunt făcute din scânduri (aşezate) înclinate şi în unele situaţii, conice, în partea de sus mai late, iar în partea de jos mai înguste, astfel apa cǎzând prin acest jgheab dezvoltă o forţă foarte mare.

Apa din iaz poate cădea prin jgheaburi lovind roata în partea de jos (sub roată) și provocându-i o rotire de la stânga spre dreapta (ȋnainte), sau varianta când apa poate fi direcţionatǎ prin jgheaburi orizontale, puţin înclinate, lovind roata în partea de sus (deasupra), astfel roata îşi capătă o rotire de la dreapta la stânga (înapoi). Instalaţia cu ciocane este aşezată la celǎlalt capǎt al axului principal (poziţionate deasupra axului).

Datoritǎ lovirii ciocanelor, unul câte unul, în mişcarea de du-te-vino, în sus şi în jos, în cuva pivei se formează o mişcare de rotaţie constantǎ a hainelor sau a pânzelor, astfel prin această rotire şi lovire a ţesăturii o perioadă de timp, se produce procesul de împâslire şi transformare a lui într-o stofă de lucru. În timp ce ţesăturile se rotesc şi sunt lovite, muncitorul toarnă apă rece şi caldă în cuvă, acest procedeu durează aproximativ o oră şi jumătate, după care, ciocanele se blochează ridicate şi ţesăturile se scot.

După ce materialul trece prin piuă, acesta este introdus în vâltoare, în vederea limpezirii şi spălării pânzei o perioadă de aproximativ o oră.

Vâltoarea este o instalație tradițională folosită la spălarea rufelor și a textilelor de dimensiuni mari. Prin viteza apei care intră înr-un jgheab de lemn, rufele sunt învârtite într-un vârtej și spălate exact ca într-o mașină de spălat, doar că fără detergent și fără funcția de ”uscare”.

Cuva este făcută din scânduri (lăturoi), între care este lăsată o mică distanţă, pentru ca apa să poată ieşi.

Cum explică Mircea Avram:

”Se pune un cazan, să încălzăște apa la 37-40 de grade, după care să lasă ciocanele jos acolo, se bagă țăsăturile în oală și acolo merge 2-3 zile după cum îs asta. Și ele din, țăsute din război pe care să bagă să bat până când să îngroșează.

Deci tot procesul asta durează 2 sau 3 zile. Trebuie să fie e cel puțin 50 sau 60 de metri de țesătură, pentru că asta implică ca atuncea ele să rotească datorită construcției care o are, datorită treptelor de pe ciocane care-s cele care bat, ele trebuie să învârtă singure, ajutate de apă caldă; încălzim apa și punem pe ele și avem de grijă ca ele să meargă.

Persoanele care au țesăturile făcute, vin, le aduc aici (țesăturile – n.r.), se cheamă cum le înnodăm cu ață, un ”împiedicat”. Le pregătim, le băgăm acolo în oală, așa îi zicem la asta care este scobită și făcută manual. Dăm drumul la ciocane, punem apă caldă, dăm drumul la roată și merge, le bat acolo până se îngroșează.

După ce s-or îngroșat le scoatem de acolo afară, le ducem, le tăiem piedica care o fost făcută cu ață, le băgăm în vâltoare să se limpezască. Și le punem după aceea la uscat, pe culme, afară. Și vine omul și le ia atunci când are nevoie sau când îs făcute”.

Mircea Avram spune că este singura piuă funcțională din zonă.

Tatăl său, împreună cu mai mulţi proprietari de terenuri din apropierea Râului Dobra, au format, în urmă cu peste 100 de ani, un iaz pentru aducerea apei spre instalaţiile hidraulice ce urmau să se construiască. În următoarea perioadă s-au construit 6 piue cu vâltori şi 2 mori pe acelaşi iaz.

”Au mers din timpuri vechi, o fost pe toată lungimea iazului construit de 860 de metri, o fost 6 piuă și 2 mori; nu mai sunt pentru că s-au degradat în timp și nu se mai folosesc, să folosesc poate puțin”, spune acesta.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate