Duminică se împlinesc 145 de ani de la înfiinţarea Gării CFR Alba Iulia. Pentru că istoria gării este relativ necunoscută publicului larg, vă prezentăm câteva dintre datele cele mai importante și reprezentative, atât pentru Gara CFR, cât și pentru întregul oraș Alba Iulia, locul ce avea să fie recunoscut drept Capitala Marii Uniri și Capitala Încoronării regilor Ferdinand și Maria.
În Alba Iulia, problema construirii unei căi ferate s-a pus abia în anul 1832, când, în cadrul sesiunilor Parlamentului de la Budapesta, Guvernul a prezentat „Legea Căilor Ferate”, prin care se stabilea ordinea în care vor fi construite primele 13 linii ferate din Ungaria. Calea ferată Szolnok-Arad-Sibiu, primul traseu ce urma să pătrundă în Transilvania, pe valea Mureșului, o zonă bogată în lemn, aur, sare și cărbune, „numai bună de exploatat”, apărea menționată la punctul 7.
În ianuarie 1849, în Parlamentul ungar, Istvan Szechenyi, Ministrul Comunicațiilor din acea vreme, a dat citire raportului privitor la „Construcția de căi ferate din Ungaria”, prin care se indica realizarea a 4 linii principale, printre care se afla și calea ferată Budapesta-Arad-Alba Iulia, cu ramura sa secundară Simeria-Petroșani. Tot în același raport se mai cerea și construcția a 8 linii secundare, printre care și Arad-Alba Iulia. Câțiva ani mai târziu, între 1850 și 1854, apar primele studii ale traseului CFR (ce urma să aibă și o ramură spre Alba Iulia), prin care inginerii au început să studieze variantele de traseu ale căilor ferate. Totul s-a discutat în cadrul Programului Imperial al Guvernului de la Viena, iar construcția viitoarei linii a fost încredințată firmei austriece Rotschild, care ulterior a abandonat proiectul. Doi ani mai târziu, în 1856, întregul proiect a fost preluat de Guvernul de la Budapesta, unde s-a constituit „Societatea Căilor Ferate din jurul Tisei” (SCF), ce cuprindea o rețea compusă din 6 linii, pe o lungime de 573 km.
În 1862, SCF, prin aprobarea Guvernului, face primele sondaje pe teren, în vederea construirii primei bucăți de cale ferată, de aproximativ 21 km, de la Curtici la Arad. După doi ani, în 1864, Guvernul de la Viena a aprobat construcția liniei Arad- Vințu de Jos -Sibiu, lucrările fiind încredințate companiei britanice „Edward Pickering”. Lucrările la linia căii ferate Arad-Simeria-Alba Iulia au fost demarate în august 1866, prin antrepriza fraților Klein, condusă de directorul Seppel.
Autoritățile locale din Deva au refuzat amplasarea coloniei muncitorești și a atelierelor de reparații pentru locomotive și vagoane în oraș, constructorii liniei fiind astfel forțați să le ridice pe un teren viran, de la marginea comunei Simeria Veche.
La 21 august 1868, circulația feroviară pe tronsonul Arad-Deva, 149 km, a fost deschisă, iar primul tren, remorcat de locomotiva 17-MAROS PORTA, a pornit din Arad la ora 9.00 și a ajuns la Deva la ora 13.00. În același an a avut loc și festivitatea de inaugurare oficială a căii ferate Arad – Alba Iulia, 211 km. Ulterior, liniile ferate Arad-Alba Iulia și Simeria-Petroșani au fost naționalizate de statul Austro-Ungar și au trecut în administrația Societăților Căilor Ferate Maghiare de Stat (M.A.V.), în timp ce Societatea Primei Căi Ferate din Transilvania (E.E.V.) își înceta existența. Abia în 1919, la un an de la Marea Unire de la Alba Iulia, calea ferată Arad-Alba Iulia a intrat în exploatarea Direcției Generale C.F.R și a devenit proprietate a Statului Român, alături de alți 5000 de km de cale ferată, care au trebuit integrați.
În perioada interbelică nu s-au înregistrat evenimente majore în ceea ce privește gara din Alba Iulia, ci mai degrabă în Teiuș și Simeria, care erau noduri feroviare. Acestea au fost refăcute după război, iar unele linii au fost dublate, Arad-Alba iulia devenind „coloana vertebrală” a căilor ferate transilvane.
După anii 1950 nu s-au mai folosit locomotivele cu aburi, ci cele Diesel. În anii 1970 a fost dată în funcțiune prima porțiune electrificată a căii ferate Arad-Alba Iulia, iar în 1985, procesul de electrificare a luat sfârșit, trenurile ajungând la stadiul la care se află și astăzi.
Gara din Alba Iulia a fost de-a lungul vremurilor „martoră” la evenimente deosebite, care au marcat istoria acestei zone. Câteva dintre acestea se referă la Marea Unire din 1918 și la încoronarea Regilor Ferdinand și Maria, care i-au conferit o importanță aparte și a făcut ca Alba Iulia să rămână în sufletele românilor de pretutindeni.
o mica gresala in articol..dupa anii 60 nu s-au mai prea folosit locomotivele cu abur…ca in 1959 a venit prima locomotiva diesel 060 DA de la uzinele Sulzer din elvetia….
Imi pare rau, dar sunt nevoit sa va contrazic: locomotivele cu abur s-au folosit in paralel cu cele diesel, pana tarziu in anii ’80. Chiar daca erau folosite preponederent pentru serviciul de manevra si uneori pentru incalzirea garniturilor de tren, nu se poate spune ca ele nu s-au mai folosit. Informatia dvs. legata de venirea primei locomotive diesel tip 060-DA e 100% corecta, insa integrarea lor in parcul de material rulant s-a facut treptat, concomitent cu retragerea vechilor locomotive cu abur.
Trecand cu vederea unele mici imperfectiuni ce deriva din felul in care informatia istorica a fost reunita in textul acestui articol, povestea garii Alba Iulia e demna de a fi cunoscuta de toti cei interesati de istoria feroviara a Romaniei si ma bucura nespus faptul ca ideea pe care am lansat-o acum cateva luni a fost primita cu entuziasm si materialul pe care l-am oferit tinerei echipe Alba 24.ro s-a concretizat sub forma acestui articol.
O parte din fotografiile ce ilustreaza randurile de mai sus, desi mi-au fost atribuite nu-mi apartin, ele provenind din colectia de imagini a Serviciului Judetean Alba al Arhivelor Nationale si fiind puse la dispozitia realizatoarei acestui articol gratie imensului sprijin acordat de intregul personal condus de D-na.Dana Zecheru, careia doresc sa-i multumesc si pe aceasta cale pentru reproducerile inestimabilelor imagini ce ilustreaza vizita Generalului Berthlot in Alba Iulia.
Mă bucur să citesc astfel de articole! Fiecare gară din România are istoria ei, misterul ei și… legendele ei. Frumos ar fi ca toate aceste articole să fie adunate, undeva, într-un album…
doamne…imi vine sa plang cand vad ca ce au facut altii,si noi am primit cadou aceste lucruri si nu suntem in stare sa pretuim acest lucru,sa recunoastem macar ca ce a facut imperiul austro-ungar pe vremea aceea,si ce a facut statul roman,dupa ce s-a realizat mare unire
Roshu
duminică, 22.12.2013 at 12:08
o mica gresala in articol..dupa anii 60 nu s-au mai prea folosit locomotivele cu abur…ca in 1959 a venit prima locomotiva diesel 060 DA de la uzinele Sulzer din elvetia….
Andrei Berinde
duminică, 22.12.2013 at 21:48
Imi pare rau, dar sunt nevoit sa va contrazic: locomotivele cu abur s-au folosit in paralel cu cele diesel, pana tarziu in anii ’80. Chiar daca erau folosite preponederent pentru serviciul de manevra si uneori pentru incalzirea garniturilor de tren, nu se poate spune ca ele nu s-au mai folosit. Informatia dvs. legata de venirea primei locomotive diesel tip 060-DA e 100% corecta, insa integrarea lor in parcul de material rulant s-a facut treptat, concomitent cu retragerea vechilor locomotive cu abur.
Andrei Berinde
duminică, 22.12.2013 at 23:34
Trecand cu vederea unele mici imperfectiuni ce deriva din felul in care informatia istorica a fost reunita in textul acestui articol, povestea garii Alba Iulia e demna de a fi cunoscuta de toti cei interesati de istoria feroviara a Romaniei si ma bucura nespus faptul ca ideea pe care am lansat-o acum cateva luni a fost primita cu entuziasm si materialul pe care l-am oferit tinerei echipe Alba 24.ro s-a concretizat sub forma acestui articol.
O parte din fotografiile ce ilustreaza randurile de mai sus, desi mi-au fost atribuite nu-mi apartin, ele provenind din colectia de imagini a Serviciului Judetean Alba al Arhivelor Nationale si fiind puse la dispozitia realizatoarei acestui articol gratie imensului sprijin acordat de intregul personal condus de D-na.Dana Zecheru, careia doresc sa-i multumesc si pe aceasta cale pentru reproducerile inestimabilelor imagini ce ilustreaza vizita Generalului Berthlot in Alba Iulia.
m88
marți, 24.12.2013 at 08:33
Mă bucur să citesc astfel de articole! Fiecare gară din România are istoria ei, misterul ei și… legendele ei. Frumos ar fi ca toate aceste articole să fie adunate, undeva, într-un album…
calin
vineri, 27.12.2013 at 18:46
Reusit articolul,Imi place.Se pare ca atat sursa de informare cat si cel de publicare si-au facut temele. Bravo
romanasul
luni, 27.01.2014 at 12:19
doamne…imi vine sa plang cand vad ca ce au facut altii,si noi am primit cadou aceste lucruri si nu suntem in stare sa pretuim acest lucru,sa recunoastem macar ca ce a facut imperiul austro-ungar pe vremea aceea,si ce a facut statul roman,dupa ce s-a realizat mare unire