Connect with us
Publicitate

EVENIMENT

FOTO: Pe plaiuri de poveste. Roşia Montană, cea mai veche localitate minieră din ţară. Călător în Munţii Apuseni


Publicat

ionut-90Una dintre cele mai cunoscute zone din Munţii Apuseni este Roşia Montană. Este cea mai veche localitate minieră din România, fiind atestată documentar de nu mai puţin de 1885 de ani. O vizită la Roşia Montană vă poate îmbogăţi cunoştinţele despre începuturile mineritului, perioada romană şi pre-romană, dar vă dă ocazia să vedeţi şi peisaje spectaculoase.

La Roşia Montană se află unul dintre cele mai importante locuri istorice ale României care păstrează vestigii excepţionale atestând evoluția exploatărilor miniere într‐un interval de timp excepțional – 2 000 de ani – din perioadă pre‐romană până în epocă contemporană: şapte kilometri de galerii romane, peste optzeci de kilometri de galerii medievale şi de epocă modernă, un târg minier păstrat exemplar încă din perioadă preindustrială sau lucrări hidrotehnice.

Alburnus Maior, numele latin al Roşiei Montane, apare pentru prima dată menţionat în tabliţa cerată nr. XVIII, datată 6 februarie 131. Tăbliţele cerate, găsite în galeriile sale subterane în secolul XIX reprezintă unul dintre izvoarele principale ale Dreptului Roman internaţional.

Vezi Tăbliţele cerate antice, descoperite la Roşia Montană. Cum au ajuns obiectele valoroase din Munţii Apuseni, peste hotare

ionut-96„Roşia Montană a fost cel mai activ centru minier al Munților Apuseni, începând de la primele exploatări, din Epoca Bronzului, continuând în Antichitate și perioada medievală, în Epoca Modernă și până în trecutul recent.

Mineritul tradițional, bazat pe inițiativa familiilor și a micilor asociații de mineri, s-a încheiat odată cu naționalizarea, în 1948, fiind urmat de o altă formă de minerit, industrial, la scară mare, încheiat în 2006.

La Roșia Montană avem de a face, așadar, cu unul dintre cele mai longevive situri miniere tradiționale cunoscute în ziua de azi. Anduranța sa particulară se reflectă într-o interconectare sistematică și profundă între fundalul natural și fenomenele culturale – din adâncul munților și până la suprafață, de la morfologia peisajului și până la flora și fauna locului și la comunitățile umane locale, totul poartă amprenta interacțiunii semnificative dintre om și mediul natural, care a generat unul dintre cele mai bogate și spectaculoase peisaje culturale ale României, semnificativ în context global.

ionut-77Atributele definitorii ale sitului sunt galeriile miniere – de exploatare, de asistență, de aerisire și de evacuare a apei – excavate începând din perioada romană și continuate în perioada medievală și modernă, peisajul roman de suprafață, peisajul industrial istoric, și târgul minier Roșia Montană. Galeriile săpate în masivele muntoase din jurul localității însumează mai mult de 80 km din care 7 km datează din Antichitate, alcătuind cel mai vast și mai important sistem de exploatare minieră cunoscut din lumea romană”, se precizează într-o prezentare a Ministerului Culturii.

Reamintim că peisajul cultural minier Roșia Montană este propuse pentru includere în lista indicativă a României pentru Patrimoniul Mondial UNESCO.

De asemenea, pe o rază de doi kilometri, localitatea este declarată sit istoric de importanţă naţională (categoria A).

Repere istorice şi legende

ionut-103Localitatea a fost înființată de către romani în timpul domniei lui Traian ca oraș minier cu coloniști din Iliria. Era cunoscută sub numele de Alburnus Maior. Primul document în care s-a specificat acest nume este o tablă din ceară ce datează din 6 februarie 131.

În ruinele fostei cetăți, arheologii au descoperit locuințe, morminte, galerii miniere, unelte pentru minerit, multe inscripții în limba greacă și latină și 25 de table de ceară. Multe din descoperirile arheologice pot fi văzute în Muzeul Mineritului din Roșia Montană. Din istoria mineritului se mai poate aminti că pe valea Roșiei erau șteampuri care funcționau asemănător morilor de apă, fiind folosite pentru măcinarea minereului, în perioada anului când pe valea Roșiei debitul apei era insuficient pentru șteampuri, se deschidea stăvilarul unui lac (tău) artificial.

Roșia Montană a cunoscut și trăit toate evenimentele istoriei românilor: În anul 1784 casele exploratorilor au fost distruse de către revoluționarii lui Cloșca, născut în satul Cărpiniș, iar în timpul revoluției din 1848 Avram Iancu a avut aici pe Simion Balint, unul din cei mai devotați revoluționari.

Aici s-a născut și a copilărit Iulia Faliciu, soția lui B.P. Hașdeu și mama poetei Iulia Hașdeu. B.P. Hașdeu a cunoscut-o în anul 1865, în casa protopopului Simion Balint.

Roșia Montană este un loc al poveștilor. Printre localnici circulă fel de fel de povești despre morojnițe și vâlve. Morojnițele se cred a fi niște ființe ce după miezul nopții se dau de trei ori peste cap și se transformă într-un animal asemănător cu veverița și care fură laptele de la vaci. Vâlvele se cred a fi niște stafii care pot lua diferite forme și trăiesc în fostele mine și se arată din când în când localnicilor.

Legenda Întemeierii Roșiei spune că aurul a fost descoperit prima dată în zonă de către o femeie pe nume Cotroanța care venea cu caprele pe un deal numit Chernic. Aici a găsit un bulgăre care strălucea la soare și și-a dat seama că e de aur. Una din fostele galerii din apropierea Tăului Mare a primit numele Cotroanța.

El-Dorado al României

ionut-83Când vorbim de aurul din zona Apusenilor, nu putem ocoli Roşia Montană, un fel de EL-Dorado al României. Localitatea a atins apogeul la sfârşitul secolului XIX şi începutul secolului XX, în perioada dominaţiei austro-ungare. Pe atunci, era un orăşel cochet, cu un centru cu străzi pietruite şi iluminate, cazino, cinematograf, teatru şi sală de bal cu oglinzi veneţiene şi grădină de vară în care cânta fanfara.

Elita localităţii era formată din familiile vechi de mineri, care deţineau averi moştenite de-a lungul generaţiilor. Aceştia locuiau în centru, unde îşi construiseră case mari, adesea cu două niveluri, inspirate de cele ale saşilor din Transilvania. „Febra aurului” de la Roşia Montană a atras oameni din diferite părţi ale Europei.

Astfel, aici s-au format comunităţi de români, maghiari, germani, slovaci, evrei, pentru care s-au construit biserici şi s-au înfiinţat şcoli. Pe atunci, aproape întreaga populaţie era implicată în activităţile miniere, chiar şi femeile şi copiii mai mari. După 1948, când toate exploatările private au fost naţionalizate, extracţia metalelor preţioase a continuat în mina de stat.

La pas pe plaiuri de poveste

Un tânăr fotograf din Alba Iulia promovează locuri mai mult sau mai puţin cunoscute ale judeţului. Ionuţ Văidean surprinde în imagini peisaje spectaculoase din Alba, dorind să redescopere minunăţiile ascunse pe “plaiuri de poveste”.

Vezi şi FOTO: La pas, pe plaiuri de poveste. Călător pe urmele uriaşilor, în Cheile Runcului din judeţul Alba

foto: Ionuţ Văidean



ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Alba24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


Publicitate

ACTUALITATE

LISTA candidaților pentru Consiliul Local Blaj, prezentată de primarul Gheorghe Rotar. Cine sunt cele 24 de persoane

Publicat

Primarul municipiului Blaj, Gheorghe Valentin Rotar, a prezentat, sâmbătă, echipa propusă pentru Consiliul Local. Sunt 24 de candidați pe lista edilului.

”Vă prezint echipa de consilieri locali pe care v-o propun pentru Blaj! Sunt convins că parteneriatul Blăjeni – Primar – Consiliu Local va funcționa din plin, la fel ca în ultimii 12 ani!

Eu merg cu Rotar și Echipa lui… și Blajul va fi bine!”, a scris primarul, pe Facebook.

1. ROTAR GHEORGHE VALENTIN

Economist, primar – Primăria Municipiului Blaj

2. MUREȘAN LIVIA

Profesor, viceprimar – Primăria Municipiului Blaj

3. BALU NICOLAE DAN

Profesor educație fizică și sport – Colegiul Național „Inochentie Micu Clain” Blaj

4. NEMEȚI MIHAI

Medic specialist chirurgie cardiovasculară – Spitalul Municipal Blaj

5. PRIPON HOREA IOSIF

Medic primar obstetrică-ginecologie, șef Secție Obstetrică – Ginecologie Spitalul Municipal Blaj

6. STOICA TUDOR CĂTĂLIN

Inginer, inginer producție – SC Bosch Automotive SRL Blaj

7. NICUȘAN CLAUDIU ȘTEFAN

Teolog, administrator – SC Mitromedia SRL Blaj, Șef Birou Dezvoltare Strategică – Curia Arhiepiscopiei Majore

8. MOLDOVEANU PUIU VASILE

Inginer, inginer șef Departament Proiectare IAMU SA Blaj

9. POPA MARIA LILIANA

Profesor învățământ primar – Colegiul Național „Inochentie Micu Clain” Blaj

10. FRĂȚILĂ IOAN BOGDAN

Cântăreț bisericesc – Biserica Ortodoxă Tiur

11. HANDREA ALEXANDRU

Lucrător gestionar – întreprindere Individuală Mănărade

12. ZEDLER MIHAI

Economist în Management, consilier economist Departament Achiziții Indirecte – SC Bosch Automotive SRL Blaj

13. SIDERAȘ ALEXANDRU

Jurist, pensionar

14. DAMIAN AUGUSTIN AUROL

Profesor educație fizică și sport, director – Liceu Tehnologic „Timotei Cipariu” Blaj

15. IUGA MARCEL

Impiegat mișcare, expert securitate și sănătate în muncă – SC Aktor STA

16. ROTARU EUGEN MIRCEA

Profesor legislație/instructor – SC Rotaria Impex SRL Blaj

17. MARCU ANA

Profesor limba și literatura română, director adjunct – Colegiul Național „Inochentie Micu Clain” Blaj

18. FRĂȚILĂ LILIANA EUFIMIA

Inginer, impiegat mișcare Stația CFR Copșa Mică

19. BAN GHEORGHE

Contabil, pensionar

20. BOGDAN VASILE

Inginer – SC Prenis SRL Blaj

21. CLEJA IOAN

Medic veterinar – SC Blackie Vet SRL Blaj

22. SINEA SILVIU SIMION

Jurist, pensionar

23. TOMOTAȘ VALERIA CRISTINA

Profesor științe socio-umane – Colegiul Național „Inochentie Micu Clain” Blaj

24. TODEASĂ VIRGIL

Profesor educație fizică și sport, pensionar

 

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

UPDATE FOTO: ACCIDENT în lanț, cu patru mașini și un camion, la intrarea pe A3 dinspre Turda. Două persoane rănite

Publicat

Două persoane au suferit leziuni după un accident rutier petrecut sâmbătă după-amiază la intrarea pe autostrada A3 dinspre Turda. Patru autoturisme și un camion au fost avariate.

Potrivit ISU Cluj, solicitarea a venit în jurul orei 14.30, iar în momentul sosirii pompierilor la fața locului au găsit un autocamion și patru autoturisme avariate.

Un bărbat și o femeie au fost consultate de către echipajul SMURD fără a fi transportate la spital.

UPDATE: Potrivit IPJ Cluj, în jurul orei 15.00, conducătorul unui ansamblu de vehicule în vârstă de 33 de ani, din municipiului Turda, care se deplasa pe DN1 E81, din direcția Turda spre Aiud, ajuns în localitatea Mihai Viteazu, nu ar fi păstrat distanța corespunzătoare fața de autoturismul care se afla în fața sa, oprit în coloană, intrând în coliziune față-spate cu acesta.

În urma impactului, autoturismul a fost proiectat, rezultând avarierea altor 3 autoturisme aflate în coloană.

Conducătorul auto a fost testat cu aparatul etilotest, reieșind o concentrație 0.50 mg/l alcool pur în aerul expirat. În cauză se efectuează cercetări sub aspectul săvârșirii infracțiunii de conducerea unui vehicul sub influența alcoolului sau a altor substanțe.

sursă foto: ISU Cluj

 

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

FOTO-VIDEO: Slujba de Sfânta Maria la Mănăstirea Râmeț. Cum au respectat credincioșii regulile din starea de alertă

Publicat

Slujba de Sfânta Maria de la Mănăstirea Râmeț, aflată într-un cadru natural aparte, a fost punct de atracție pentru sute de crendincioși din mai multe județe din țară.

Dincolo de semnificațiile religioase ale sărbătorii, s-a observat însă nerespectarea unor reguli impuse pe timp de pandemie.

Citește și MESAJE de Sfânta Maria 2020. Felicitări și urări pentru prieteni, familie şi cunoscuţi, de ziua numelui

Oameni care nu prea respectau distanța, măști de protecție purtate mai mult sub nas sau riscul reprezentat de împărtășirea cu o singură linguriță sunt câteva dintre detaliile observate la sărbătoare.

Accesul în complexul de cult s-a făcut după ce un reprezentant al mănăstirii dezinfecta mâinile credincioșilor, iar în zonă s-au aflat echipaje de Poliție și Jandarmerie.

Potrivit regulilor de desfășurare a slujbelor în această perioadă, în biserică, între credincioși ar fi trebuit să fie o distanță de 2 metri între aceștia. Din imagini se poate observa că această distanță nu prea a fost respectată.

Pentru că numărul credincioşilor a fost mai mare decât spațiul interior disponibil, o parte dintre credincioşi au ascultat slujba din exteriorul bisericii, fiind respectată regula potrivit căreia aceasta a fost transmisă la difuzoare sau clericii au săvârşit slujba în aer liber, în curtea bisericii.

Dar și în exteriorul bisericii, ar fi trebuit să fie păstrată de 1,5 metri între credincioși.

Vezi și Reguli și condiții la mănăstirile din Alba, de Sfânta Maria. Fără cazare, iar masca de protecție, obligatorie

În interiorul lăcașului de cult, folosirea măștilor de protecție este obligatorie pentru toți participanții la slujbe, cu excepția slujitorilor bisericești care rostesc rugăciuni, predică sau cântă la strană. Majoritatea credincioșilor au purtat măști, însă unii dintre ei nu au avut acoperit și nasul.

Nu în ultimul rând, credincioșii au sărutat icoanele din biserică, un alt posibil risc pentru sănătate. Iar împărtășirea s-a făcut cu o singură linguriță, care, potrivit celor mai recente reguli, ar fi trebuit dezinfectată după fiecare credincios.

Eduard Jurj

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

LISTA PNL pentru Consiliul Județean Alba. Cine sunt candidații validați de Biroul Politic Județean

Publicat

Lista candidaților Partidului Național Liberal la alegerile locale 2020, pentru Consiliul Județean, a fost validată de Biroul Politic Județean al partidului. Ion Dumitrel este pe primul loc, pentru funcția de președinte CJ, iar lista continuă cu alți 41 de candidați.

Lista candidaților Partidului Național Liberal pentru Consiliul Județean Alba

1. Dumitrel Ion

2. Hațegan Marius – Nicolae

3. Fulea Dumitru

4. Crețu Simion

5. Ceteraș Marius – Nicolae

6. Negruțiu Adrian – Emil

7. Tătar Virgil

8. Albani – Rocchetti Simone

9. Chiriac Raul Dumitru (Blaj)

10. Comșa Cătălin – Răzvan (Cugir)

11. Hărăguș Silvia – Alina

12. Ponoran Tudor

13. Mocan Maria – Mirela (Arieșeni)

14. Uțiu Ioan

15. Bălău Teodora – Adela (Blaj)

16. Itu Simona (Sebeș)

17. Cherecheș Ioan Dan (Cugir)

18. Simion Marcel

19. Stănescu Vasile (Ocna Mureș)

20. Barb Cristian (Aiud)

21. Toma Emil – Vasile

22. Filimon Marius

23. Podariu Paul – Oliviu (Ocna Mureș)

24. Matei Constantin – Dorin (Cîmpeni)

25. Radu Alexandru (Sebeș)

26. Roșian Flavius (Cugir)

27. Boancă Flavius (Teiuș)

28. Miron Alina – Paula

29. Barbu Anamaria (Aiud)

30. Oneț Ioan – Dorin (Cîmpeni)

31. Nicușan Claudiu – Ștefan (Blaj)

32. Sandu Cornel – Stelian

33. Bande Otniel – Lucian (Aiud)

34. Buglea Rareș – Remus

35. Baciu Ioan (Ocna Mureș)

36. Bobar Voicu – Daniel – Ilie (Abrud)

37. Țimonea Petru (Baia De Arieș)

38. Doroftei Ovidiu Dumitru

39. Olălău Alexandru (Zlatna)

40. Rațiu Tiberiu (Abrud)

41. Man Ioan (Meteș)

42. Heler Sandu (Avram Iancu)

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate