Connect with us
Publicitate

ACTUALITATE

FOTO: Preselecția pentru Festivalul Național de Folclor „Strugurele de Aur” 2017. LISTA celor 36 de concurenți selectați


Publicat

collageMarți, la sediul Centrului de Cultură „Augustin Bena” din Alba Iulia a avut loc preselecția pentru Festivalul Național de Folclor „Strugurele de Aur”. Au fost selectați 36 de tineri instrumentiști și soliști vocali din toată țara, dintr-un număr total de aproape 70 de participanți. În acesta an, Festivalul Național de Folclor „Strugurele de Aur”, ediția a XVII-a se desfăşoară în perioada 14-17 septembrie, la Alba Iulia și în localitatea Jidvei. Festivalul aduce împreună generația tinerilor interpreți, aflați în plină afirmare, și generația personalităților de marcă a folclorului românesc, adevărate modele de strădanie și dăruire.

Lista concurenților care vor participa la Festivalul Național de Folclor „Strugurele de Aur”, ediția 2017:

  1. Simona Alexandru
  2. Alexandra Maria Antal
  3. Manuela Bălan
  4. Nicolae Alexandru Balu
  5. Alexandru Marin Bărăștean
  6. Andrada Betej
  7. Ioan Alex Călin
  8. Andrei Câmpean
  9. Alexandra Chira
  10. Ionuț Cocoș
  11. Claudia Elena Colniceanu
  12. Coralia Maria Costea
  13. Roxana Croitoru
  14. Mihaiță Dolhascanu
  15. Geanina Gavrilă
  16. Călin Hăndăbuț
  17. Antoanela Alina Lungu
  18. Larisa Lup
  19. Laurențiu Gabriel Marian
  20. Simona Mazăre
  21. Florin Mihalache
  22. Constantin Oancea
  23. Stelian Păun
  24. Alexandru Pop
  25. Daniel Ștefan Pop
  26. Vasile Răzvan Popa
  27. Ștefan Ramba
  28. Roxana Rozovlean
  29. Vlăduț Sărmaș
  30. Ștefan Ionuț Șerban
  31. Emanuel Ionuț Silaghi
  32. Roxana Suciu
  33. Daniel Țîrlea
  34. Ioan Alexandru Trif
  35. Tudor Vârciu
  36. Iulia Vătafu

Evenimentul se înscrie în linia unor demersuri care au devenit parte a filosofiei Jidvei, în centrul cărora se regăsește dorința de a contribui la conservarea și promovarea patrimoniului cultural tradițional românesc.

Concursul se desfășoară pe două secțiuni, soliști vocali și soliști instrumentiști, fiind deschis interpreților amatori ai folclorului muzical din întreaga țară, cu vârsta cuprinsă între 16 și 32 de ani.

Iniţiat şi susţinut de către conducerea companiei Jidvei, Festivalul s-a impus, de-a lungul timpului, ca reper printre evenimentele de profil din țară, prezentând toate argumentele unei competiţii remarcabile atât în ceea ce privește organizarea, cât și în ceea ce privește standardele de exigență și selecție. An de an, Festivalul a crescut nu doar prin prisma valorii concurenților care au evoluat în concurs, dar și datorită preocupării constante a organizatorilor de a ridica standardele de exigență, de a stabili criterii riguroase de evaluare a tinerilor interpreți.

Prin îmbunătățirea constantă a criteriilor de selecție și evaluare și prin formularea clară a acestora, s-a realizat în ultimele ediții o reorientare a repertoriului de concurs. Ediția cu numărul XVI a marcat introducerea obligativității concurenților de a indica un număr suplimentar de cântece pe care le cunosc și le pot interpreta, tocmai pentru a-i încuraja spre lărgirea repertoriului și deschiderea orizontului de abordare a unor cântece autentice, reprezentative pentru zona etnofolclorică de unde provin.

Ediția de anul acesta aduce un alt element de noutate prin publicarea, odată cu Regulamentul, a grilei de evaluare și, implicit, a criteriilor de jurizare atât în cadrul preselecției, cât și în cadrul concursului, concurenții putând să își pregătească astfel mult mai temeinic evoluția în cele două etape.

Pentru ediția de anul viitor, ediția cu numărul XVIII, care se va desfășura în contextul excepțional al sărbătoririi celor 100 de ani de la înfăptuirea Marii Unirii, organizatorii pregătesc deja alte elemente de noutate, menite să-i aducă pe tinerii interpreți mai aproape de acea dimensiune a tradiției care a sprijinit și a modelat istoria, dând colectivității forța necesară realizării unor acte de excepție. Astfel, anul viitor, o secțiune specială a Festivalului va fi dedicată cântecului patriotic, tinerii interepreți fiind îndrumați, încă de acum, spre documentare și culegere, pentru a putea aduce, în cadrul Festivalului cele mai emoționante cântece care vorbesc despre cine suntem, despre mândria de a fi român.

Festivalul Naţional de Folclor „Strugurele de Aur” a fost iniţiat în anul 2001 de către conducerea companiei JIDVEI, având ca obiect principal conservarea şi promovarea patrimoniului cultural tradiţional românesc. Prin evoluţia sa de-a lungul anilor, Festivalul s-a dovedit a fi un catalizator perfect a două elemente definitorii pentru zona Târnavelor: calitatea de excepţie a vinurilor şi respectul pentru tradiție păstrat cu sfinţenie pe aceste meleaguri, devenind o sărbătoare a cântecului autentic, în care sunt prezente și prezentate, an de an, tradiţii şi talente din toate zonele folclorice ale țării și, de curând, și din afara acesteia.

La Alba Iulia, în inima ţării, se întâlnesc, în fiecare an, mai multe generaţii de interpreţi tineri – în concurs – și personalităţi artistice de marcă – în recitaluri. Iar prin repertoriul abordat de către concurenţi, sunt prezenţi pe scenă, în faţa publicului, mari solişti care au slujit cântecul românesc, cu ani şi ani în urmă.

Folclorul trece, de ani buni, prin schimbări și preschimbări considerabile și începe să își piardă, din ce în ce mai mult, caracterul ritual şi funcţiile pe care le avea în comunitatea sătească. Mai mult, vechile zone folclorice, bine conturate odinioară, încep să-şi piardă individualitatea şi caracterele particulare.

Festivalul „Strugurele de Aur” beneficiază de colaborarea cu specialişti şi practicanţi din domeniul folclorului muzical, din domeniul managementului cultural-artistic şi, totodată, de o amplă organizare și promovare la nivel național prin intermediul unor instituții mass-media de prestigiu. Toate aceste aspecte contribuie, an de an, la buna orientare a repertoriului concurenţilor din toate zonele sau sub-zonele etno-folclorice din România spre piese autentice, valoroase din punct de vedere folcloric și artistic, precum și reprezentative pentru zona din care provin participanții.

În acelaşi timp, Festivalul contribuie într-o mare măsură la educarea şi influenţarea în mod pozitiv a gustului publicului larg, consumator de muzică de calitate, prin repunerea în circulaţie a unor piese extrem de valoroase din diferite zone ale ţării.

Festivalul Naţional de Folclor „Strugurele de Aur” reprezintă, totodată, o invitaţie de a ne apropia, cu speranţă, respect şi demnitate, de cultura şi civilizaţia tradiţională materială şi spirituală, regăsite în mod fericit aici, pe Târnava Mică, la Jidvei, într-o rezonanţă deplină cu gesturile onorante întreprinse cu smerenie şi generozitate de inițiatorii și susținătorii acestui festival, familia Necșulescu.

Reluarea continuă şi definitivă a acestui eveniment devenit tradiţie, fără de care spiritualitatea acestei comunităţi ar fi cu mult mai săracă, poate fi exprimată printr-o sintagmă plină de simplitate și mărinimie: a scoate satul în lume, aducând lumea în sat.

De la bun început, acest eveniment cultural cu finanțare privată, prin particularitățile sale care l-au ajutat să se distingă de alte evenimente și festivaluri de gen, a câștigat un loc aparte în rândurile iubitorilor de folclor și ale tinerilor preocupați de păstarea tradițiilor, portului și cântecului popular, mobilizând numeroși tineri interpreți și reprezentând, pentru mare parte dintre aceștia, o rampă de lansare într-o carieră artistică de succes.

Unicitatea acestui festival este conferită şi de organizarea amplă, complexă, cu implicare naţională, şi de eforturile consistente ale organizatorului și ale partenerilor acestuia. Ţinând seama de prestigiul câştigat în ediţiile precedente ale Festivalului Naţional de Folclor „Strugurele de Aur”, organizatorii îşi propun ridicarea nivelului de mediatizare şi aprecierea valorii concurenţilor, prin cooptarea în juriu şi în organizare a unora dintre cele mai importante personalităţi din domeniul etnomuzicologiei, al culturii tradiţionale româneşti și din instituțiile cu secții de profil folcloric (centre culturale, radio, tv, academii de muzică, ansambluri și orchestre profesioniste etc.).

Concursul se desfăşoară pe două secţiuni, „Solişti vocali” şi „Solişti instrumentişti”, fiind deschis interpreţilor amatori ai folclorului muzical din întreaga ţară.

PREMIILE FESTIVALULUI – 2017

Marele Premiu al Festivalului Național de Folclor „Strugurele de Aur” – 9.000 lei

Locul I solişti volocali – 7.500 lei

Locul I solişti instrumentişti – 7.500 lei

Locul II solişti volocali – 6.500 lei

Locul II solişti instrumentişti – 6.500 lei

Locul III solişti volocali – 5.500 lei

Locul III solişti instrumentişti – 5.500 lei

Premiul Cramei Jidvei – 5.000 lei

Premiul „Drumul Vinului, Ţara Vinului” – 4.500 lei

Premiul de Popularitate – 2.500 lei

Mențiuni1 – 2.000 lei

Programul de desfăşurare a concursului

Alba Iulia – Prima zi de concurs şi recitaluri – Joi, 14 sept 2017 – ora 18:30

Alba Iulia – A doua zi de concurs şi recitaluri – Vineri, 15 sept 2017 – ora 18:30

Alba Iulia – Gala Laureaţilor și recitaluri – Sâmbătă, 16 sept 2017 – ora 18:30

Jidvei – Ecoul Galei Laureaţilor și recitaluri – Duminică, 17 sept 2017 – ora 18:30

sursa: jidvei.ro

foto: Facebook



ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Alba24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


Publicitate

ACTUALITATE

Israelul anunță că pandemia dă înapoi după începerea campaniei de vaccinare. Rata de reproducție a virusului a scăzut sub 1

Publicat

Rata de reproducţie R a virusului SARS Cov 2 a coborât sub 1 în Israel pentru prima dată de la debutul cele mai accelerate campanii de vaccinare din lume, sugerând că epidemia de COVID-19 ar putea începe să dea înapoi, a indicat joi guvernul, transmite Reuters.

Numărul R a atins 1,3 pe 11 decembrie, iar campania de vaccinare a început o săptămână mai târziu. În condiţiile în care numărul de infectări a continuat să crească, pe 27 decembrie a fost impus un al treilea lockdown naţional, încă în vigoare.

”Vedem oare lumina? Vedem o crăpătură printre jaluzele”, a comentat ministrul adjunct al sănătăţii, Yoav Kisch, la Canalul 13 TV, după ce Israelul a consemnat un număr R subunitar de 0,99.

”Am reuşit o stopare, dar am reuşit o stopare la niveluri ridicate de morbiditate”, a spus el.

Ministrul a creditat pentru aceasta lockdown-ul şi vaccinurile – administrate deja unui număr de peste un sfert din cei 9 milioane de locuitori -, dar a atenţionat că vaccinurile ‘în principal au redus morbiditatea gravă, nu neapărat numărul de purtători’.

Scăderea ar fi fost mai semnificativă dacă nu ar fi fost prezentă şi varianta britanică, deosebit de contagioasă, a virusului, a menţionat Kisch.

Prim-ministrul Benjamin Netanyahu, care vizează un nou mandat în alegerile anticipate din martie, a afirmat că vaccinul ar putea permite Israelului să-şi protejeze categoriile de populaţie cele mai vulnerabile şi să redeschidă economia luna viitoare

Citeste mai mult
Publicitate

ACTUALITATE

Majoritatea angajaților români vor job aproape de casă. Ce cred despre distanțarea la locul de muncă

Publicat

muncaacasa

Mai mult de o treime dintre angajaţi (36,5%) sunt de părere că, în 2021, îşi vor relua activitatea la birou, împreună cu întreaga echipă, în timp ce proximitatea biroului faţă de casă rămâne un factor important pentru majoritatea angajaţilor (65%), relevă un studiu realizat de unul dintre cei mai importanţi dezvoltatori de birouri de clasa A din România.

Conform datelor centralizate de Genesis Property, patru din zece persoane (41%) spun că vor evalua atent, de-acum înainte, şi tehnologiile adoptate în spaţiul de birouri pentru mai multă siguranţă privind sănătatea lor şi a colegilor, iar importanţa măsurilor sanitare luate în clădire sunt relevante pentru 51% dintre respondenţi.

De asemenea, aproape jumătate din totalul persoanelor chestionate (49,3%) pun accent pe modul de organizare a spaţiului, cu accent mai mare pe birouri delimitate care facilitează distanţarea.

În acelaşi timp, pe lângă măsurile pentru sănătate pe care peste 60% dintre respondenţi la sondajul de specialitate le văd necesare în clădirile de birouri astăzi şi în viitor, mulţi angajaţi consideră că este loc şi pentru alte schimbări. Astfel, 52% cred că, în viitor, birourile ar trebui să ofere angajaţilor o experienţă integrată de muncă, stil de viaţă, divertisment şi socializare, iar alţi 45% sunt de părere că situaţia actuală reprezintă o oportunitate pentru integrarea de tehnologii bazate pe inteligenţa artificială, care pot elimina activităţi repetitive şi de rutină, redefinind modul în care vor lucra în viitor.

Totodată, 40% dintre angajaţi îşi doresc ca, pe viitor, să aibă oportunitatea să lucreze în spaţii care le oferă un mediu mai bun pentru a-şi manifesta şi creativitatea.

Potrivit sursei citate, crearea unui mediu de lucru mai sigur pentru sănătate, prin măsuri sanitare şi tehnologii avansate menite să limiteze riscurile unor ameninţări pentru sănătate, cum este Covid-19, se află la baza The Immune Building Standard, primul standard global „open source” care evaluează rezistenţa clădirilor de birouri la ameninţări pentru sănătate.

Sondajul Genesis Property privind percepţia angajaţilor despre viitorul birourilor a fost derulat în luna noiembrie 2020 prin platforma iVox, pe un eşantion de 1.062 de utilizatori de Internet din toată ţara, dintre care aproape 60% femei şi peste 70% cu vârsta între 25 şi 40 de ani. De asemenea, opt din zece respondenţi erau angajaţi full-time şi aproximativ 77% ocupau poziţii cu activitate de birou, în arii precum IT, consultanţă, financiar, energie, imobiliare, auto sau comerţ.

sursă: Agerpres

Citeste mai mult
Publicitate

EDUCAȚIE

Decizie luată de Ministrul Educaţiei: Numărul de elevi din clasele de liceu va fi redus. Care va fi numărul maxim dintr-o clasă

Publicat

elevi liceu

Ministrul Educaţiei, Sorin Mihai Cîmpeanu, a decis că numărul de elevi în clasele de început de ciclu în învăţământul liceal de zi, se va reduce de la 28 la 24 de elevi în clasă pentru filiera tehnologică şi învăţământul profesional, şi de la 28 la 26 de elevi în clasă pentru filiera teoretică.

Decizie luată de Ministrul Educaţiei: Numărul de elevi din clase de liceu va fi redus

DOCUMENTUL poate fi văzut AICI: Document-2021-01-21-24555219-0-ordin-pentru-modificarea-metologiei-privind-fundamentarea-cifrei-scolarizare

  • Învățământ liceal cu frecvență ( zi), filiera tehnologică și învățământ profesional, inclusiv dual – 24 elevi
  • Învațământ liceal cu frecvență ( zi), filiera teoretică – 26 elevi
  • Învațământ liceal cu frecvență ( zi) filieră vocațională, profil sportiv, teologic, pedagogic, precum și la învățământul liceal de artă – 24 elevi
  • Învățământ liceal cu frecvență ( seral) și frecvență redusă – 28 de elevi
  • Învațământ liceal cu frecvență ( seral)  filieră tehnologică, ciclul superior – 28 elevi
  • Învățământ postliceal – 28 elevi

Joi, 21 ianuarie a fost transmis la Monitorul Oficial Ordinul de Ministru pentru aprobarea Metodologiei privind fundamentarea cifrei de şcolarizare pentru învăţământul preuniversitar de stat, evidenţa efectivelor de preşcolari şi elevi şcolarizaţi în unităţile de învăţământ particular, precum şi emiterea avizului conform în vederea organizării reţelei unităţilor de învăţământ preuniversitar pentru anul şcolar 2021-2022. Astfel, decizia de astăzi modifică OMEC nr. 5599/2020.

Având în vedere modificările promovate, activităţile specifice mobilităţii personalului didactic de predare din învăţământul preuniversitar (privind constituirea, încadrarea şi vacantarea posturilor didactice/catedrelor din unităţile de învăţământ preuniversitar) au fost decalate corespunzător.

Astfel, inspectoratele şcolare vor transmite până la data de 1 februarie 2021 la Ministerul Educaţiei proiectele planurilor de şcolarizare revizuite conform noilor reglementări, în vederea fundamentării cifrei de şcolarizare pentru învăţământul preuniversitar de stat. Această măsură se constituie într-un pas concret în direcţia României Educate, precizează cominicatul ministerului.

Cele patru scenarii aplicate după data de 8 februarie pentru școli, licee și grădinițe:

Scenariul verdeincidența sub 1 la mie:  toate școlile se redeschid fizic. Toți elevii merg la școală

Scenariul galbenincidența între 1- 3 la mie:  merg la școală elevii din ciclul primar ( clasele I- IV) și cei din clasele terminale clasa a VIII-a și Clasa a XII-a și a XIII-a. NU merg la scoală clasele V, VI, VII și IX, X, XI. La aceste clase NU se fac cursuri în sistem hibrid. Numai online.

Scenariul roșu –  incidența peste 3 la mie: continuă să meargă la școală copiii de grădiniță și elevii din ciclul primar. Ceilalți elevi nu merg la școală.

Rata de infectare peste 6 la mie: Când se ajunge la rata de infectare peste 6 la mie, localitatea se carantinează, școlile de închid.Nimeni nu mai merge la școală

Sistemul hibrid dispare complet după 8 februarie

Ministrul sănătății a anunțat că școlile nu se vor deschide fără să fie luate măsuri de precauție:

”Nu o vom face fără măsuri de precauție și printre măsurile de precauție vor fi următoarele:

  • vaccinarea personalului din învățământ, vaccinarea învățătorilor, vaccinarea profesorilor. Tot personalul din învățământ este în etapa a doua de vaccinare, etapă deschisă astăzi.
  • A doua măsură pe care o luăm este testarea, testarea tuturor persoanelor simptomatice și a tuturor persoanelor care sunt contacți ai celor identificați pozitiv cu Covid-19. Cu alte cuvinte, dacă cineva apare într-o anchetă epidemiologică și intră în contact cu cineva din acea școală sau lucrează în acea școală, va fi imediat testată cu teste antigen, fie că este copil, fie că este adult. De asemenea, dacă un copil într-o clasă este depistat pozitiv, atunci toți copii vor fi testați.”

sursa: mediafax, edu.ro

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

Ministrul Mediului, despre TAXA AUTO: Nu se va introduce nicio formă de taxă anul acesta

Publicat

evacuare esapament masina poluare co2

Ministrul Mediului, Apelor şi Pădurilor, Barna Tanczos, a afirmat, joi, la Craiova, că anul acesta nu se va introduce nicio formă de taxă auto şi niciodată nu se va mai introduce o taxă auto sub forma în care a existat, pentru că, în ultimii zece ani, statul a pierdut toate procesele privind taxa auto de poluare.

„Nu se va introduce nicio formă de taxă auto anul acesta şi cu siguranţă nu se va introduce niciodată o taxă auto sub forma în care a existat”, a spus ministrul Mediului, Apelor şi Pădurilor, într-o conferinţă de mediu, răspunzând unei întrebări pe acest subiect.

Acesta a spus că taxarea poluării nu este un scop în sine pentru a aduna bani la buget, ci se face pentru descurajarea formelor de poluare, iar anul acesta România trebuie să decidă dacă va folosi taxarea ca soluţie pentru reducerea poluării.

„În Europa, în vederea reducerii poluării aerului prin intermediul mijloacelor de transport sunt 24 de state care aplică diverse forme de descurajare şi trei state membre care nu au nicio formă de taxare a poluării. Taxarea poluării nu este un scop în sine, pentru a se aduna bani la bugetul de stat, ci descurajarea formelor de poluare. Am avut o şedinţă cu cei şase primari de sectoare din Bucureşti şi cu primarul general pe problema poluării aerului, una dintre cele mai mari probleme şi în Bucureşti şi poate că şi în Craiova, iar soluţiile trebuie căutate ori la nivel local, ori la nivel naţional. Sunt zone unde nu există poluare a aerului, dar sunt şi zone unde suntem în situaţia de infringement, sunt comunităţi care pot rezolva problema pe plan local, sunt comunităţi care poate nici nu-şi dau interesul pentru rezolvarea problemei. România trebuie să decidă în 2021 dacă va folosi soluţia taxării poluării ca o soluţie de reducere a poluării cel puţin în marile centre urbane, acolo unde avem problema infringementului şi unde dacă nu găsim soluţii şi dacă poluarea nu o să scadă, nu scăpăm de penalităţile Comisiei Europene”, spus ministrul Mediului.

Barna Tanczos a subliniat că se vor extinde staţiile de măsurare şi staţiile de monitorizare a poluării aerului în toate centrele urbane, iar în multe zone probabil că imaginea va fi una gravă.

„O să mai achiziţionăm peste 140 de staţii noi şi de senzori – şi cu cât reţeaua o să fie mai mare, cu atât imaginea legată de poluare o să fie clară. Şi în anumite zone imaginea va fi una gravă. Deci vom vedea că sunt zone din anumite centre urbane unde poluarea este alarmantă sau la nivelul maxim admis de Uniunea Europeană”, a conchis ministrul Mediului, Apelor şi Pădurilor, Barna Tanczos.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate

Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate