Connect with us
Publicitate

AIUD

FOTO VIDEO Aventurile unui câine din Aiud: A căzut într-o fosă septică, iar pompierii au fost chemați să îl salveze

Publicat

Pompierii militari din Aiud au avut parte vineri, în jurul orei 11.oo, de o intervenție ieșită din comun. Aceștia au avut de salvat un câine care a căzut într-o fosă septică. 

Potrivit reprezentaților ISU Alba, câinele a fost extras din fosa septică de către pompierii militari și se află în afara oricărui pericol.



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Alba24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată.


Publicitate

EDUCAȚIE

BACALAUREAT 2022, sesiunea specială: SUBIECTELE și baremele la Română, Matematică și Istorie. Vineri, proba la alegere

Publicat

examen

Absolvenții de liceu participanți la loturile olimpice și la competițiile sportive și artistice internaționale susțin în această perioadă probele scrise în cadrul sesiunii speciale de Bacalaureat 2022.

Miercuri, 18 mai a fost proba de Limba și literatura română, joi cea obligatorie a profilului – Matematică sau Istorie, iar vineri, 20 mai este proba la alegere.

Vezi și BACALAUREAT 2022: Modele de subiecte, teste de antrenament și bareme din ultimii ani. Matematică, Româna, Fizică, Anatomie

Din județul Alba, nu sunt elevi care susțin probe în această sesiune.

Subiecte și Bareme Bacalaureat 2022 – sesiunea specială pentru olimpici

Limba și literatura Română

Real/tehnologic

Umanist/Pedagogic

Matematică

Matematică – Mate/Info

Matematică – Științe ale Naturii

Matematică – Tehnologic

Matematică – Pedagogic

Istorie

Rezultatele inițiale vor fi afișate pe 26 mai, dată la care se pot depune și contestații.

CALENDAR sesiunea special BACALAUREAT 2022

9-10 mai 2022: Înscrierea candidaților la sesiunea specială de examen

11 mai 2022: Evaluarea competențelor lingvistice de comunicare orală în limba română — proba A

12-13 mai 2022: Evaluarea competențelor lingvistice într-o limbă de circulație internațională — proba C

16-17 mai 2022: Evaluarea competențelor digitale — proba D

17 mai 2022: Evaluarea competențelor lingvistice de comunicare orală în limba maternă — proba B

18 mai 2022: Limba și literatura română — proba E)a) — proba scrisă

19 mai 2022: Proba obligatorie a profilului — proba E)c) — proba scrisă

20 mai 2022: Proba la alegere a profilului și specializării — proba E)d) — proba scrisă

23 mai 2022: Limba și literatura maternă — proba E)b) — proba scrisă

26 mai 2022: Afișarea rezultatelor până la ora 12.00

Depunerea contestațiilor (între orele 12.00 și 14.00)

26-29 mai 2022: Rezolvarea contestațiilor

29 mai 2022: Afișarea rezultatelor finale

Sesiunea pentru toți absolvenții de liceu se desfășoară în perioada 6-23 iunie.

Vezi BACALAUREAT 2022: de luni încep înscrierile la examen. Peste 2.700 de elevi din Alba, așteptați să participe la probe. Cerere-tip

CALENDAR actualizat BACALAUREAT 2022 – sesiunea iunie-iulie

  • 23 – 27 mai 2022 Înscrierea candidaților la prima sesiune de examen
  • 27 mai 2022 Încheierea cursurilor pentru clasa a XII-a/a XIII-a
  • 6 – 8 iunie 2022 Evaluarea competențelor lingvistice de comunicare orală în limba română — proba A
  • 8 – 9 iunie 2022 Evaluarea competențelor lingvistice de comunicare orală în limba maternă — proba B
  • 8 – 10 iunie 2022 Evaluarea competențelor digitale — proba D
  • 13 – 16 iunie 2022 Evaluarea competențelor lingvistice într-o limbă de circulație internațională — proba C, astfel:
  • 14 iunie – proba orală de limba engleză
  • 16 iunie – proba orală de limba engleză, franceză, spaniolă, germană, italiată, ebraică japoneză, rusă, portugheză, chineză, turcă
  • 15 iunie – proba de înțelegere text audiat, urmată de proba scrisă
  • 20 iunie 2022 Limba și literatura română — proba E.a) — proba scrisă
  • 21 iunie 2022 Proba obligatorie a profilului — proba E.c) — proba scrisă
  • 22 iunie 2022 Proba la alegere a profilului și specializării — proba E.d) — proba scrisă
  • 23 iunie 2022 Limba și literatura maternă — proba E.b) — proba scrisă
  • 27 iunie 2022 Afișarea rezultatelor la probele scrise (până la ora 12:00) și depunerea contestațiilor în intervalul orar 12:00 – 18:00
  • 28 – 30 iunie 2022: Rezolvarea contestațiilor
  • 1 iulie 2022: Afișarea rezultatelor finale

 Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Alba24 și pe Google News

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

Cele mai frumoase locuri de vizitat în MUNȚII APUSENI. Cascade, peșteri și peisaje care îți taie respirația

Publicat

Una dintre cele mai atractive destinaţii turistice din România este reprezentată de zona Munților Apuseni. Fauna, flora, relieful și tradițiile care încă se păstrează în Țara Moților completează seria de motive care-l descriu drept un loc pe care niciun turist nu ar trebui să-l rateze.

Ghețarul de la Scărișoara, Poarta lui Ionele, Ghețarul Vârtop, Peștera Urșilor, Cascada Pișoaia sau „Vălul Miresei” de la Vidra , Lacul Tarnița sunt printre cele mai cunoscute obiective turistice din zonă.

Uriașul de Gheață de la Sărișoara

Unul dintre cele mai cunoscute obiective turistice din Munţii Apuseni  este  Gheţarul de la Scărişoara sau Uriaşul de Gheaţă.

Acesta se găsește în Parcul Natural Apuseni, la distanţă de doi kilometri de Gârda de Sus. În anul 1938, peştera a fost declarată monument al naturii din România. Aceasta are o lungime de 700 de metri, cu portalul înalt de 24 de metri şi o vechime de 3.800 de ani.

Atracţiile Gheţarului din Scărişoara sunt: Sala Mare, Biserica şi o sală cu stalagmite de gheaţă.

De la Valea Arieşului Mare din Câmpeni sunt 32 de km, pe DN 75, până în Gârda de Sus, iar din Albac 14 kilometri până în Gârda de Sus, apoi circa 10 km, urmând indicatoarele, pentru a ajunge la Ghețar.

 

Poarta lui Ionele- peștera înfricoșătoare din Apuseni

În Munţii Apuseni, spre Bihor se află un alt loc deosebit de pitoresc, cunoscut sub numele de Peştera Poarta lui Ionele. Portalul înalt de 17 metri face din aceasta una dintre peşterile “înfricoşătoare” ale Apusenilor.

Gelologii o descriu ca fiind sculptată în calcare albe, alcătuită dintr-o galerie cu traseu frânt. La intrarea în peşteră, se află un pârâu care ţâşneşte din stâncă.

Peștera Poarta lui Ionele este situată în versantul drept al Văii Ordâncușa, la o altitudine de 800 de metri, în calcare triasice.

Se poate ajunge la ea prin Valea Arieșului, din comuna Gârda de Sus, urmând cale de 2,5 km drumul forestier ce pornește din centrul comunei spre Peștera Scărișoara pe Valea Ordâncușa.

Ghețarul de la Vârtop, ”locuința” omului preistoric

Un loc ideal de vizitat pentru cei care iubesc istoria veche și misterele sale este, fără doar şi poate, Gheţarul de la Vârtop, din comuna Arieşeni.

Celebra locuinţă a omului preistoric îţi dă fiori de cum intri, printre bolovanii umezi de la gura peşterii, iar misterul ia amploare când pregăteşti lanterna pentru a pătrunde într-o lume de vis.

Gheţarul de la Vârtop mai este numit şi „Peştera Minunată”, pentru că deţine o mulţime de formaţiuni extrem de diverse şi, în acelaşi timp, bine conservate. Aceasta nu este ramificată, însă oferă un decor divers şi intim, ca ambianţă a încăperilor.

Chiar dacă nu este foarte lung, culoarul peșterii este o adevărată aventură pentru cei care vor să îl străbată: urcușuri şi coborâșuri, mers strecurat, aplecat, în genunchi, printre pereţii umezi ai culoarelor.

Peştera a devenit faimoasă în anii ’70, când au fost găsite urme de picior aparţinând unor oameni de Neanderthal, care sunt împietrite şi au o vechime de 62.000 de ani.

Ca să ajungi la Ghețar alegi drumul, care trece prin Cîmpeni, la Gârda , apoi, continui pe drumul ce pleacă din centrul localităţii până la Gârda Seacă, de unde mergi până în satul Casa de Piatră. De la ultima casă, accesul se face pe o cărare nemarcată, ce intră în pădure.

Peștera Pojarul Poliței de la Gârda de sus

Peştera Pojarul Poliţei din Gârda de Sus. În apropierea peșterii se găsesc două lacuri, Izbucul Tăuzului și Cotețul Dobreștilor, o destinație-surpriză, nu neapărat pentru înotători, ci pentru scafandri, căci lacul ajunge la adâncimea de 85 de metri, iar apele sale reci îți permit să te pierzi în ele.

Situată în partea de sud-est a Munţilor Bihor, pe stânga Pârâului Gârdişoara, peştera este înconjurată de o mulţime de brazi şi copaci înalţi, iar aleea care te duce până la ea traversează o poiană parcă de basm.

Pentru a ajunge la peșteră alegi drumul ce ajunge, prin Cîmpeni, la Gârda de Sus, pe DC 130. Acesta se desprinde la dreapta din DJ 750, după care continuă pe DC 130, cale de 18 km pe Valea Ordâncuşii, până ajunge în satul Gheţar. De acolo urci pe o potecă marcată, care se bifurcă într-o poiană.

Cascada Pișoaia de la Vidra – podoaba Apusenilor

foto: Florin Micu

Una dintre podoabele Apusenilor şi o altă frumuseţe a judeţului Alba este Cascada de la Vidra, un rai cu apă şi verdeaţă. Aceasta este una din principalele atracţii ale Munţilor Apuseni, fiind cunoscută şi sub numele de Cascada Pişoaia, Nemeş sau Nemneş.

Apa este în cădere de la aproximativ 18 metri înălţime, cu un front de despletire a firului de apă de 25 de metri. Spectacolul pe care îl oferă apa se îmbină perfect cu formaţiunile calcaroase.

Nu ai cum să o ratezi, dacă mergi pe drumul spre Muntele Găina.

Cascada se află în partea de sud a Munţilor Bihor, pe cursul Arieşului Mic. De la ieşitra din Câmpeni, virezi la stânga pe DJ 762 şi, după 13 km, vei ajunge în satul Nemeş comuna Vidra, de unde se desprinde un drum în sud, peste Arieşul Mic, care duce la Cascadă.

Vălul Miresei – cascada de la Răchițele

Cascada Răchiţele. Căderea de ape mai este cunoscută şi ca „Vălul Miresei” şi măsoară peste 30 de metri. Iarna, când peretele stâncos îngheaţă, zona cascadei este un loc excelent pentru escaladă pe gheaţă.

Ca multe dintre locurile superbe din munţi, şi acestă cascadă are parte de o legendă a ei. Se spune că, demult, o mireasă ar fi căzut de pe stâncile abrupte din zona unde este cascada, iar voalul ei a rămas agăţat pe stânci.

Acolo, nuntaşii s-au oprit şi au început să plângă, astfel formându-se cascada. În realitate, însă, numele de „Vălul Miresei” vine de la asemănarea puternică dintre forma cascadei şi celebra piesă vestimentară purtată de femei în ziua nunţii.

Localitatea Răchițele se situează în Munții Apuseni, la poalele Masivului Vlădeasa. Este accesibil din orașul Huedin, care este situat pe șoseaua  E 60, între orașele Cluj-Napoca și Oradea.

Din centrul orașului Huedin se urmează traseul: Călata – Mărgău – Răchițele. Drumul este asfaltat până în Răchițele, fiind practicabil și iarna. La Cascada Răchițele (Vălul Miresei) se ajunge pe un drum forestier, spre dreapta din centrul satului Răchițele.

Cheile Râmețului – natură și aventură

foto: alba24.ro

Cheile Râmeţului reprezintă cel mai mare obiectiv natural al părţii centrale a Trascăului, această zonă fiind declarată rezervaţie naturală complexă ce se întinde pe o suprafaţă de 150 hectare.

Accesul se face pe drumul judeţean asfaltat care pleacă din Teiuş, cale de 18 km până la Mănăstirea Râmeţ. Apoi, se continuă pe drumul pietruit încă 4 km.

Datorită reliefului, cheile se pot parcurge doar prin traversarea pe cursul apei, pe timpul verii.

Pe prima porţiune există o amenajare cu bride şi cabluri de oţel care permit vizitarea cheilor pe timp de vară până la celebrul portal al cheilor şi până la porţiunea numită “la cuptor”.

De aici încolo, vizitarea cheilor presupune traversarea pe cabluri suspendate şi pe firul apei, în unele porţiuni apa ajungând până la 2 m adâncime.

Accesul se face pe drumul judeţean asfaltat care pleacă din Teiuş, cale de 18 km până la Mănăstirea Râmeţ. Apoi, de aici vom continua pe drumul pietruit încă 4 km.

Peștera Ghețarul de la Focul Viu – gheața care ”arde” la lumina soarelui

Peştera Gheţarul de la Focul Viu. Este o peşteră din Munţii Bihorului, aflată pe Valea Galbenă, care iese în evidenţă prin spectaculoasele sale grupuri de stalagmite în care se răsfrâng razele soarelui.

Accesul este posibil cu autoturismul, pe drumul forestier Bălăleasa-Valea Seacă, până la cantonul din Valea Cetăţilor, şi apoi pe jos, pe un traseu de 1,5 kilometri.

Peștera Urșilor- casa urșilor din alte vremuri

Peştera Urşilor. Peştera situată în localitatea Chişcău, comuna Pietroasa, are o lungime de 1,5 kilometri. Totuşi, zona vizitabilă de către turişti măsoară 488 de metri, restul peşterii fiind rezervat cercetării ştiinţifice.

Peştera este renumită datorită urmelor şi fosilelor de urs de cavernă, animal care a dispărut în urmă cu 15.000 de ani. Tot aici au fost găsite fosile de capră neagră, ibex, leu şi hienă de peşteră.

Pot fi admirate şi superbele formaţiuni de stalactite şi stalagmite, dintre care se remarcă cele numite Palatele fermecate, Lacul cu nuferi, Mastodontul, Căsuţa Piticilor, Draperiile din Galeria Urşilor, Portalul, Pagodele şi Sfatul Bătrânilor.

Tot timpul anului, temperatura din peşteră este de 10 grade.

Se ajunge din Muntii Apuseni pe drumul care pornește din DN 76 la sud de Beiuș, apucând înspre Bradet si Magur dinspre Est, pe drumul care leagă Poiana Horea (DN 1R) de Cabana Padiș.

Lacul Tarniţa. Acest lac de acumulare este una dintre cele mai apreciate zone turistice din judeţul Cluj. Alimentat de apele văii Someşului Cald, lacul are o suprafaţă de 215 hectare şi o lungime de circa 8 kilometri.

Barajul în arc are o înălţime de 97 de metri. Lacul este un rai al pasionaţilor de schi nautic, dar şi al pescarilor. Pe lac se organizează şi plimbări cu barca şi jetski-ul.

Coloanele de bazalt de la Detunata Golașă

Unul dintre cele mai neobişnuite peisaje din Carpaţi, Detunata Golașă a fost declarată rezervație încă din 1936. Locaţia oferă o imagine spectaculoasă a intervenţiei naturii.

Detunata Golaşă reprezintă iviri de bazalte, sub forma unor măguri vulcanice. Are la poale păduri de conifere și o suprafață gigantică de bazalte prăbușite.

Nume vine de la faptul că peisajul este într-adevăr “golaş”, iar peretele vestic este format din stive de bazalt, coloane cenuşiu-negricioase.

De asemenea, prin desprinderea unor pietre pe grohotişul din apropiere şi vuietul vântului printre fragmentele de bazalt uriaşe produce un sunet asemănător tunetului.

Aflată în nordul Munţilor Metaliferi, Detunata Golașă presupune un acces oarecum complicat.

Din DN 74, în direcţia Abrud, faci dreapta pe DJ 107 I și vei ajunge în satul Bucium-Șasa. De acolo, în dreptul primăriei, se desprinde un drum forestier la stânga, ce urcă printre case.

După aproximativ 500 m, treci podețul peste pârâul Șesii, în dreptul indicatorului turistic și urci pe drumul de munte, care va trece de-a curmezișul unei pășuni largi, până ce ajungi la pădure.

De acolo, faci dreapta pe un drumeag îngust și vei ajunge la „Popasul particular Fefeleaga”, de unde continui pe cărarea care duce în codru.

La primul pârâiaș care taie drumul, o iei la stânga și urmezi marcajul turistic din pădure, care te va ghida până sus, pe serpentine, spre vârful Detunatei Golașe

Citeste mai mult
Publicitate

AIUD

VIDEO Medic în lacrimi la protestul angajaților de la Spitalul Aiud. Moment emoționant alături de cei cu care a lucrat în pandemie

Publicat

Un moment emoționant a avut loc în curtea Spitalului Aiud, la protestul persoanelor angajate în timpul pandemiei COVID. Este vorba despre 67 de persoane ale căror contracte de muncă expiră în 6 iunie și momentan nu știu dacă vor mai avea loc de muncă sau nu. 

Medicul ATI Ovidiu Țuhașu, unul dintre medicii care în ultimii doi ani a luptat din răsputeri pentru a-i salva pe bolnavii COVID care ajungeau în stare gravă pe secția sa, a izbucnit în plâns când și-a adus aminte de pacienții care nu au supraviețuit, dar și de momentele critice prin care a trecut alături de echipa sa. 

Echipa sa, adică zeci de oameni care au fost angajați pentru a face față numărului mare de pacienți care ajugeau pe secția ATI, iar pe care acum statul nu îi mai vrea, nu le mai găsește utilitate.

Este vorba despre asistenți și brancardieri căliți în timpul pandemiei COVID, care au lucrat zilnic în combinezoane, la temperaturi extreme și care au adunat mii de ore printre bolnavii grav afectați de coronavirus.

Alături de medicul Țuhașu, mai mulți angajați au izbucnit și ei în plâns, iar atmosfera era una încărcată de emoție.

”Eu cred că suntem cu toții în fața patului unei mame bolanave și anume sistemul nostru de sănătate. Atât copiii ei, care fiecare în parte, pentru faptul că au fost născuți, și-au dat viața pentru ea, și le mulțumesc din suflet pentru tot ceea ce au făcut pentru noi, dar și medicii care acum sunt puși în fața situației, de ce mama a ajuns în situația asta.

Și ei se străduiesc să facă tot ce se poate pentru ca ea să aibă resursele maxime și să poată să îi asigure condițiile maxime. Așa că împreună, doar împreună o să putem să ne ajutăm mama noastră și anume sistemul nostru de sănătate bolnav”, a spus medicul Țuhașu.

”Rar așa medic, felicitări”, se auzea în rândul celor care protestau, în timp ce managerul spitalului, Bogdan Popa, detalia că medicul Țuhașu s-a dăruit zi și noapte pentru a-i salva pe pacienții COVID.

Apoi protestatarii au început să îl aplaude, este și momentul în care medicul a început să plângă.

”Vă mulțumim mult de tot și ne cerem iertare bunului Dumnezeu pentru că a îngăduit atâta suferință, aici la noi la Aiud și aparținătorilor, pacienților noștri, bolnavilor noștri și dumneavoastră tuturor, pentru tot ceea ce ați făcut”, a mai spus medicul.

Iar apoi a urmat încă o serie de aplauze, dar de această dată aproape toți cei prezenți erau cu ochii în lacrimi.

De la ce a pornit protestul din curtea Spitalului Aiud

Este vorba despre 67 de persoane ale căror contracte de muncă expiră în data de 6 iunie și nu vor fi prelungite pentru că Guvernul nu a alocat bani pentru continuarea colaborării cu ei.

Vorbim despre personal care a fost angajat în timpul pandemiei COVID-19 și care a lucrat în condiții extreme, timp de mai bine de doi ani.

Ministrul Sănătății, Alexandru Rafila, a anuțat în august anul trecut că ei vor fi păstrați în sistem și chiar a apărut o lege în acest sens, doar că această lege pasează finanțarea autorităților locale, care nu au buget pentru aceasta.

”Legea permite participarea la examen și rămânerea pe posturi a celor care au lucrat în spital în perioada aceea grea a pandemiei.

Este un mare deficit de personal, spre exemplu, dacă aceste persoane nu vor fi angajate, voi rămâne singură pe secție după ora 3.00, la 30 de bolnavi, dar situația este la fel și pe alte secții”, a spus una dintre asistentele spitalului.

CITEȘTE ȘI: LIVE VIDEO: Proteste în curtea Spitalului din Aiud. Zeci de angajați în perioada pandemiei de COVID urmează să fie concediați

După ce numărul de cazuri COVID a scăzut, noii angajați au fost împărțiți pe toate secțiile spitalului (spitalul a funcționat în regim COVID și într-o a doua etapă în regim mixt), majoritatea medicilor fiind foarte mulțumiți de ei.

Prin intermediul legislației neclare, autoritățile se debarasează de ei, asta deși ar putea fi nevoie din nou de aceștia.

De remarcat ar mai fi și că, după ce va renunța la ei, spitalul va reveni la deficitul de personal de dinainte de pandemie, au precizat cei prezenți joi, 19 mai, în curtea spitalului.

 Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Alba24 și pe Google News

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

UPDATE: L-ați văzut? Un bunic de 85 de ani a dispărut din Cluj și este ”preocupat obsesiv să ajungă la Ohaba”, locul natal

Publicat

Un bărbat de 85 de ani a dispărut miercuri, 18 mai, din zona spitalului Medicover Suceagu, comuna Baciu (Cluj). Se numește Liviu Popa (Puiu) și, potrivit aparținătorilor, ”este preocupat obsesiv să ajungă în localitatea în care s-a născut, sat Secășel, comuna Ohaba, județul Alba”.

UPDATE: Bărbatul a fost găsit joi, 19 mai, în jurul orei 14.40, pe un câmp din apropierea comunei Suceagu. Potrivit rudelor, acesta este în viață și a fost preluat cu salvarea pentru a fi dus la spital.

”A dispărut miercuri, în jurul orei 17. Semnalmente: înălțime 160 cm, 70 kg, ochi albaștri, par carunt (chelie).

Îmbrăcăminte: blugi albastri, geaca kaki, sapca pe cap, avea un troller negru, pe care scrie CANADA cu roșu și un rucsac negru. Nu poseda telefon, acte de identitate, doar 100 lei. Contactul familie este 0745653310/ 0722513121”, precizează aparținătorii citați de stiridecluj.ro.

Bărbatul se numește Popa Liviu, dar i se spune Puiu.

Familia susține că bărbatul are unele probleme de sănătate și este important să ajungă înapoi la tratament. Bătrânul este procupat obsesiv să ajungă în localitatea în care s-a născut, în satul Secășel, comuna Ohaba, județul Alba.

Acest lucru poate fi un amănunt important. Bănuielile sunt fie că a făcut autostopul, fie că s-a dus la autogară sau Gara Cluj, pentru a ajunge la destinație.

Bărbatul a dispărut din zona spitalul din Suceagu miercuri, în jurul orei 17.00. Cei care pot ajuta cu informații sunt invitați să sune la numerele: 0745653310 / 0722513121.

Cazul a fost semnalat și de cititorii Alba24.

 Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Alba24 și pe Google News

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate

Statistici T5

Parteneri Romania24.ro, Cluj24.ro, Ardeal24,ro, Botosani24.ro Copyright © 2022 Alba24.ro powered by Independent Media & More. Alba24.ro folosește fluxurile de știri ale agențiilor Agerpres și Mediafax