FOTO-VIDEO: Palatul Principilor din Alba Iulia, tot mai aproape să-și recapete noblețea de odinioară. S-a semnat contractul de finanțare

Reabilitarea Palatului Principilor din Alba Iulia este tot mai aproape de a deveni o certitudine. Contractul de finanțare pentru proiectul de 5 milioane de euro a fost semnat miercuri la Primăria Alba Iulia, urmând ca într-un timp cât mai scurt să se demareze procedura de licitație pentru reabilitarea clădirii emblemă pentru istoria României. 

21,7 milioane de lei este valoarea totală alocată pentru proiectul „Conservarea, restaurarea și valorificarea durabilă a Ansamblului Palatul Principilor din Alba Iulia”, contractul de finanțare fiind semnat miercuri de către primarul Mircea Hava și directorul ADR Centru Simion Crețu.

„Este o valoare europeană și vă spun că, după ce o să rezolvăm licitația și o să avem constructorul, o să îi invit pe toți albaiulienii alături de specialiști care să le poată explica ce este acolo și sper să rămână în memoria celor care vor veni să-l viziteze și pe urmă să vadă cum va arăta partea de palat care se reabilitează. Vrem ca Palatul Principilor să fie un loc în care Alba Iulia să fie acolo, albaiulienii să meargă ca și acasă. Trebuie să fie un loc deschis cu activități pentru toată lumea și de asemenea vom încerca să recreăm o parte din istoria Transilvaniei, pentru că nu degeaba i se spune Palatul Principilor, de aici s-a condus Transilvania și aici au locuit mulți principi ai Transilvaniei. O construcție moartă trebuie să devină vie”, a spus primarul Mircea Hava.

Vezi şi Contractul de finanțare pentru restaurarea Palatului Principilor din Alba Iulia a fost semnat de MDRAP. 20 de milioane lei din fonduri europene

Termenul de reabilitare a clădirii-monument este de 24 de luni, iar prin această investiție se urmărește conservarea, dar și punerea lui în valoare, prin transformarea corpului E, cu o suprafață de 3.113,64 mp, în „Centru Expozițional”.

„Ne-am gândit să recreăm o parte din Dieta Transilvaniei, dar asta va fi și ceea ce va însemna o parte de muzeu. Momentan proiectul este axat pe refacere. Sigur vom merge pe ceva separat, pentru că nu implică niște costuri foarte mari.

Dacă putem să ne lipim cu alte proiecte, am vrea ca în 2-3 ani Palatul să fie reabilitat. Dacă totul ar merge bine în toamnă am putea să începem să lucrăm, dar nu vă pot spune în ce lună pentru că totul depinde de licitație, de contestații. Cel mai urât scenariu ar fi în primăvara anul viitor să putem începe lucrările”, a mai spus primarul.

Potrivit edilului, suma necesară pentru reabilitarea întregului ansamblu se ridică la valoarea de 32 milioane euro. Palatul Principilor ar urma să fie un centru interactiv care să îmbine istoria cu tehnologia în așa fel încât să poată profita de ceea ce va avea de oferit o plajă cât mai mare a populației.

Vezi şi Palatul Principilor din Alba Iulia, dincolo de faţadă: Investiţie de 5 milioane de euro pentru transformare în centru expoziţional

Odată reabilitat în totalitate se va merge și pe o parte din ideile Ligiei Vlasa, câștigătoarea proiectului de idei pentru revitalizarea Palatului Principilor. Tânăra arhitectă a venit cu o propunere îndrăzneață, cu spații nu doar expoziționale, ci și interactive care să îmbine cultura, educația și creativitatea tuturor celor care vor vizita în viitor Palatul, indiferent de vârstă. VEZI AICI. 

Palatul Principilor – clădire-monument, în inima Cetăţii Alba Carolina

Amplasat pe locul vechiului palat episcopal şi al Prepozitului înglobând elemente ale acestora, palatul principilor Transilvaniei a fost construit în etape succesive începând cu mijlocul secolului al XIV -lea. În veacul următor cunoaşte extinderea maximă prin organizarea diferitelor aripi în jurul a trei curţi interioare.

După anul 1541, fostul palat episcopal devine locuința reginei Isabella și a principelui Ioan Sigismund, care se rezumă doar a efectua reparațiile necesare noii funcțiuni și de abia după secularizarea averilor bisericești (1556) devine palat princiar în adevăratul sens al cuvântului. Sigismund Bathory (1581-1602) aduce vaste modificări ale ansamblului, închide curtea din mijloc cu lateralele sudică și nordică, iar pentru aceasta aduce meșteri din Italia și Polonia. Aici va locui Mihai Viteazul în scurta sa ședere la Alba Iulia.

După moartea lui Mihai Viteazul, luptele pentru controlul Transilvaniei își vor pune amprenta negativ asupra cetății și implicit asupra Palatului. În acest context va fi incendiat în mai multe rânduri, astfel încât se va pune chiar problema de a se părăsi cetatea și de a se muta capitala la Sibiu. Gabriel Bethlen va fi cel care va începe refacerea Palatului. În timpul său se adaugă ultima curte, cea estică, unde sunt amenajate grajdurile princiare împreună cu locuințele personalului aferent.

Gabriel Bethlen a avizat montarea unui acoperiș de tip terasă cu creneluri decorative, dar care era total nepotrivit la cantitatea de apă și zapadă care cădea în Alba Iulia. Gh. Rakoczi I realizează un acoperiș cu șarpante și țigle înlocuind tabla cositorită. Exista o sală de bal, o aripă era destinată prințesei și doamnelor ei, o sala de așteptare, un apartament privat al principelui. Pe latura de nord și de sud au fost realizate ancadramente renascentiste. În 1615 sticlarii din cluj au livrat pentru palat 2180 ochiuri pentru ferestre. Ochiurile de sticlă erau montate în rame metalice. Exista o galerie de sticlă. În podele erau montate mozaicuri multicolore. Pereții și tavanele erau pictați. Gabriel Bethlen a comandat de la Constantinopol (1624) plăci de faianță (celebrele plăci de Iznik) pentru două încăperi, comandă reluată și de urmașii lui. Completarea s-a făcut cu plăci habane.

Principele Rákóczi I (1630-1648) este ultimul principe care adaugă ceva Palatului. El amenajează un coridor la parter, pe latura exterioară de nord, fiind adosate câte 6 arcade, de-o parte și de cealaltă a porții ”prepoziturii”. Deasupra porții de est a fost amenajată sala Dietei, în care puteau participa la lucrări 200 de oameni și sala Tablei Judecătorești.

Călătorul turc Evlia Celebi relata ”Deasupra zidului dinspre sud al cetăţii, cu faţa spre câmpie, se află un palat nespus de frumos al crailor. Toţi pereţii şi toate uşile lui erau zugrăvite în fel de fel de culori şi toate coloanele erau împodobite cu granit verde şi cu marmură de Samaki. Toate ferestrele aveau ramele de bronz şi erau încadrate cu geamuri de cristal şi oglinzi de Murano, iar podeaua era acoperită cu nişte mozaicuri de India, cu pietre de marmură fină. În diferite încăperi joase şi cu etaj se găseau bazine, rezervoare cu apă şi şipote, din care ţâşneşte apă curată, încât îl împodobeau astfel diferite feluri de lucrări de artă.”

Toate acestea vor dispărea odată cu distrugerile provocate de turci în 1658, 1661-1662. Palatul și cetatea nu mai aveau nimic de oferit astfel încât ultimul principe al Transilvaniei va locui mai mult la Făgăraș.

Sub Habsburgi, clădirile primesc destinaţii diferite, partea de est devine cazarmă, iar cea de vest reşedinţa episcopiei romano-catolice restaurate. În 15 ianuarie 1919 se instalează aici Reg. 91 infanterie, iar cazarma se va numi Regele Ferdinand I.
Edificiul încă mai păstrează numeroase detalii arhitectonice: portaluri, ancadramente, frontoane, bolţi, reprezentative pentru Renaşterea transilvăneană.