Connect with us
Publicitate

EVENIMENT

Palatul Principilor din Alba Iulia, dincolo de faţadă: Investiţie de 5 milioane de euro pentru transformare în centru expoziţional

Publicat

palatul principilor Primăria Alba Iulia pregăteşte documentele pentru finanţarea lucrărilor ample de restaurare a unuia dintre cele mai valoroase obiective istorice din Cetatea Alba Carolina, Palatul Principilor. Planurile s-au conturat de anul trecut, iar acum sunt stabilite detaliile lucrărilor pentru transformarea unei părţi din acesta – corp principal „E” al clădirii, unde se află şi Centrul Militar – în centru expoziţional. Aici, investiţiile sunt estimate la valoarea de 4,9 milioane euro cu TVA.

Până acum, în reabilitarea Cetăţii Alba Carolina s-au investit peste 70 milioane de euro, bani accesaţi în special din fonduri europene şi guvernamentale.

După lansarea ghidului de condiţii specifice pentru apelul de proiecte POR 2016, Primăria Alba Iulia doreşte continuarea lucrărilor în Cetatea Alba Carolina prin depunerea unui proiect pentru „Conservarea, protejarea, promovarea şi dezvoltarea patrimoniului natural şi cultural” (Axa prioritară 5, Prioritatea de investiţii 5.1.). Astfel că a pregătit documentaţia tehnico-economică faza DALI pentru “Conservarea, restaurarea şi valorificarea durabilă a Palatului Principilor din Alba Iulia – Centru expoziţional Corp Principal „E”.

Documentaţia de proiect este propusă pentru aprobare în şedinţa Consiliului Local Alba Iulia din 17 mai.

Investiţia necesară este de 18.157.127 lei cu TVA (echivalent 4.909.666 euro), din care lucrări de construcţii-montaj 14.897.410 lei (echivalent 4.035.416 euro). Durata de realizare a investiţiei este de 36 de luni (3 ani).

Corpul principal “E”, care va deveni centru expoziţional, are suprafaţa construită propusă de 1382,3 mp, respectiv desfăşurată propusă de 3.070,7 mp, suprafaţă utilă de 2237,08 mp, într-o clădire cu subsol, parter, etaj şi pod.

Imobilul datează din perioada medievală, cu modificări în cea a Principatului, perioada barocă şi început de secol XIX. A găzduit locuinţe ale capitularilor din Alba Iulia, ale prepozitului şi ale altor clerici. Include Sala Dietei, inaugurată în 6 noiembrie 1643 şi Sala Tablei princiare. În perioada habsburgică, a fost cazarmă, iar după 1918 a fost spaţiu pentru unităţi militare. Acum găzduieşte, parţial, Centrul Militar Alba Iulia.

Citeşte şi Planurile administrației din Alba Iulia pentru finanţarea lucrărilor la Palatul Principilor: Împrumut de 10 milioane de euro şi fonduri europene

Ce va fi schimbat

palatul principiilor Palatul Principilor are 7 corpuri de clădire (A-G), construite în diferite perioade, cu o suprafaţă totală desfăşurată de 13.881 mp. Lucrările propuse prin proiectul de acum, ce se referă la corpul E, amplasat pe latura nordică a ansamblului, presupun restaurarea, conservarea, reconversia funcţională, amenajarea şi dotarea imobilului în centru expoziţional.

Lucrările vor fi făcute în acord cu statutul istoric al clădirii, pentru a creşte atractivitatea turistică a acesteia, dar şi posibilităţile de autofinanţare. Proiectul pune în evidenţă vestigiile din perioada Principatului (când Alba Iulia a fost capitala Transilvaniei), dar ţine seama şi de etapele de construcţie şi de componente artistice ce vor fi conservate in situ, din celelalte epoci şi stiluri (romanî, medievală, renascentistă, barocă şi rococo), se arată în documentaţie.

Vor fi făcute intervenţii reversibile la restaurare, pentru a fi păstrat caracterul istoric al clădirii. Acum imobilul prezintă degradări ale planşeelor, zidăriei, pardoselilor, finisajelor.

Sunt luate în calcul variante minimale şi maximale de intervenţii prin lucrări, după expertiza tehnică. Îmbunătăţirile presupun consolidări, reparaţii şi finisaje de epocă, inclusiv restaurarea picturilor murale decorative , dar şi amenajări funcţionale şi conservări in situ. Sunt lucrări complexe, menite să păstreze valoarea imobilului şi să-l transforme totodată în centru expoziţional, astfel încât să atragă turişti.

Vezi şi VARIANTELE pentru reabilitarea Palatului Principilor din Alba Iulia

Palatul Principilor – dincolo de faţadă. Monument unic în Transilvania, care a constituit un model pentru clădirile Renaşterii târzii din Provincie

Palatul Principilor este un complex arhitectonic important, situat în ansamblul mai larg al Cetăţii Alba Iulia. Cuprinde mai multe etape de construcţie – epoca romană, medievală, renaştere, baroc, secolul XIX-XX – refaceri, distrugeri, refuncţionalizări, se explică în documentaţia de proiect.

Aici se află o bună parte din istoria fortificaţiilor (romane şi medievale) din Alba Iulia şi istoria mai multor instituţii de importanţă majoră în istoria Transilvaniei.

Palatul se află în colţul sud-estic al cetăţii medievale, suprapus parţial la rândul ei pe urmele zidului castrului roman Apulum (cu dimensiune de aprox. 400 x 400 m). Fiind cunoscută topografia generală a castrului Legiunii a XII-a Gemina, suprafaţa ar acoperi o parte însemnată din zidul de castru şi o parte din clădirile sale interioare (ex. Barăci militare). Partea sufică a palatului (corpurile A, D), de circa 140 m lungime, s-a ridicat pe segmente deosebit de importante ale celor două fortificaţii.

Citeşte şi FOTO: „Redescoperă Palatul Principilor Transilvaniei”, la UAB. TUR GHIDAT al palatului

Citeşte şi FOTO-VIDEO: Palatul Principilor din Alba Iulia. Descoperiri arheologice importante în centrul Cetăţii

Palatul reprezintă două treimi din ce a fost în epoca premodernă, reşedinţa principilor Transilvaniei (1541-1703) ce avea atunci construcţii ordonate în jurul a trei curţi rectangulare. Chiar şi astfel segmentat, Alba Iulia are în acest ansamblu un monument unic în Transilvania, care a constituit un model pentru clădirile Renaşterii târzii din Provincie. Antecedentele palatului sunt medievale, legate de episcopia catolică şi de catedrala aflată la nord, dar şi de prepozitură – o instituţie care din secolele XIII-XIV a început să funcţioneze în sediu propriu.

La sfârşitul secolului XVI, clădirile medievale deja existente, cu diferite grade de conservare, au fost unite într-un ansamblu de trei curţi, pe care, în epocile lui Bethlen Gabor şi I. Racoczi Gyorgy, se vor suprapune noi etape, care vor duce la apogeu ansamblul, se arată în documentaţia proiectului.

La începutul secolului XVIII, palatal a intrat în atenţia autorităţilor militare austriece, care au hotărât ca partea vestică să revină Episcopiei romano-catolice, iar restul – cuprinzând curtea de mijloc şi cea estică – să fie destinat Arsenalului şi Cazarmei Artileriei. A debutat atunci o perioadă lungă pentru edificiu în slujba armatelor, care au adus multe modificări vechilor construcţii şi palatului din vremea principilor Transilvaniei. Separarea palatului de  partea sa vestică a avut loc la începutul secolului XVIII. Atunci s-au demolat, la sud de catedrala romano-catolică, parţile de nord şi sud ale aripilor ce asigurau legătura cu actualul Palat arhiepiscopal romano-catolic.

După 1918, sub administraţia română, cazarma a primit numele “Regele Ferdinand I”, pe locul unităţilor de artilerie austriece, evacuate déjà din anul 1908, fiind preluat de Regimentul 91 Infanterie (1919). După 1956, aici s-a aflat batalionul 167 “Drumuri şi poduri”. Ultima oară (secolul XXI), edificiul s-a aflat la Ministerul Apărării Naţionale, ca sediu al UM01684. În urma folosirii intense şi a modificărilor aduse de locatarii săi din secolele XVIII-XX, edificiul a căpătat un aspect sobru, auster, neatractiv din punct de vedere turistic. Iar abandonul din anii din urmă l-au adus într-o stare de precolaps.

Acum, imobilul este în proprietatea Primăriei Alba Iulia, din anul 2009, când a fost preluat de la Ministerul Administraţiei şi Internelor – Instituţia Prefectului.

Probleme administrative

După ce spaţiile din Cetatea Alba Carolina au fost restaurate, a venit şi rândul acestui imobil la finanţare pentru a deveni un obiectiv turistic atractiv. Din expertizele efectuate până acum, noii proprietari – Primăria Alba Iulia – au stabilit că mai relevante din punct de vedere turistic şi istoric sunt corpurile E, G, F şi D.

Corpul E este cel care este în discuţii acum pentru renovare, astfel încât imobilul să devină Centru Expoziţional Palatul Principilor Transilvaniei. Însă o suprafaţă de 638 mp din acest spaţiu a fost dată în comodat Uniunii Arhitecţilor din România, pentru a-şi amenaja aici sediu administrativ şi a participa la lucrări de conservare, restaurare şi punere în valoare a imobilului. După doi ani de la semnarea contractului de comodat, astfel de lucrări, în spaţiul de 638 mp nu au fost efectuate şi nici nu s-a desfăşurat activitate, potrivit reprezentanţilor Primăriei Alba Iulia. Prin urmare, în aceeaşi şedinţă de CL din 17 mai, se propune şi rezilierea contractului cu UAR, astfel încât întregul imobil să rămână liber de sarcini şi să poată fi obţinută finanţarea din fonduri europene.

 

 

Urmăriți Alba24.ro și pe Google News

Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *







Dacă ți-a plăcut articolul:


ȘTIREA TA - trimite foto/video la Alba24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate