Connect with us
Publicitate

ECONOMIE

Ilie Bodea, demis de noul premier. PSD Alba rămâne fără singura funcție de secretar de stat pe a avut-o în guvernul Dăncilă

Publicat

ilie bodea

Ilie Călin Bodea, singurul secretar de stat pe care județul Alba îl avea în Guvernul Dăncilă a fost demis din funcția pe care o deținea la Ministerul Economiei. 55 de secretari de stat au fost eliberați din funcție în ultimele 24 de ore de noul prim ministru Ludovic Orban.

Bodea a fost perioada 2006 – 2010 șeful oficiului prefectural Câmpeni, apoi până în 2017, manager la Spital de Boli Cronice Câmpeni. După ce a stat un an consultant la cabinetul prefectului de Alba, în 2018, a fost numit în funcția de secretar de stat la Ministerul Economiei.

55 de demiteri publicate în Monitorul Oficial

Ludovic Orban continuă MAREA DEPESEDIZARE din ministere și instituții publice unde în ultimele 24 de ore,  55 de secretari de stat au fost eliberați din funcție.

Deciziile au fost publicate deja în Monitorul Oficial

Odată cu această schimbare nu pleacă doar Viorica Dăncilă și cabinetul de miniștri, ci o întreagă armată de funcționari, consilieri, secretari de stat, șefi de instituții și alte personaje aduse de PSD în ministere și instituții publice.

Printre aceștia se află și Ilie Calin Bodea, secretar de sta la Ministerul Economiei.

Lista celor 55 de secretari de stat eliberați din funcție:

Maria Gabrilea Zoană- Ministerul Justiței

Teiu Păunescu- Ministerul Muncii

Ioana Ciupe-Gudiu- Ministerul Muncii

Elena Solomonesc- Ministerul Muncii

Marcel Alexandru Stoica- subsecretar Ministerul Dezvoltării

Nicolae Nasta- secretar de stat și șef al Departamentului pentru armamente din Ministerul Apărării

Doru Claudian Frunzulică- secretar de stat și șef al Departamentului pentru politica de apărare din Ministerul Apărării

Daniel Constantin Coroamă- Ministerul Apelor și Pădurilor

Constantin Dan Deleanu- Ministerul Apelor și Pădurilor

Adriana Petcu- Ministerul Apelor

Ioan Ștefan Groza-Ministerul Educației

Petru Andea- Ministerul Educației

Bogdan Cezar Alexandru- subsecretar de stat Ministerul Educației

Dumitru Daniel Botănoiu- Ministerul Agriculturii

Daniel Eugeniu Crunțeanu- Ministerul Agriculturii

Radu Mihai Cristescu- Ministerul Energiei

Alexandru Valentin Tachianu- Ministerul Agriculturii

Tiberiu Valentin Mavrodin – Ministerul Finanțelor

Elena Oana Iacob- Ministerul Finanțelor

Forin Horațiu Iura- Ministerul Finanțelor

Tiberius Marius Brădățan- Ministerul Sănătății

Cristian Vasile Grasu- Ministerul Sănătății

Dan Octavian Alexandru- Ministerul Sănătății

Ion Cîmpeanu – Ministerul Mediului

Eugen Constantin Uricec- Ministerul Mediului

Sorin Valeriu Naș- Ministerul pentru Mediul de Afaceri

Paula Marinela Pîrvănescu- Ministerul pentru Mediul de Afaceri

Gabriela Mihaela Voicilă – Ministerul pentru Mediul de Afaceri

Alexandru Pugna- Ministerul Culturii

Ion- Ardeal Ieremia- Ministerul Culturii

Mihai Alexandru Gherghe – Ministerul Culturii

Constantin Jenică Bucur- Ministerul Culturii

Ionuț Valeriu Andrei- Ministerul Comunicațiilor

Gabriel Lungu- Ministerul Economiei

Ilie Călin Bodea– Ministerul Economiei

Constantin Ivan- Ministerul Economiei

Bogdan Constantin Andronic- Ministerul Economiei

Monica Dorina Gheorghiță- Ministerul de Externe

Melania Gabriela Ciot- Ministerul de Externe

Alexandru Victor Micula- Ministerul de Externe

Cristina Ionela Tărteață- Ministerul Turismului

Gheorghe Bogdan Tomolagă- Ministerul Turismului

Debelka Boglarka Lilla- Ministerul pentru Românii de Pretutindeni

Victor Alexeev – Ministerul pentru Românii de Pretutindeni

Victor Lucian Ionescu- Ministerul pentru Românii de Pretutindeni

Ștefania Bârlbescu- Ministerul pentru Relația cu Parlamentul

Andre Petrișor Maioreanu- Ministerul Energiei

Mihaela Virginia Toader- Ministerul Fondurilor Europene

Marius Humelnicu- Ministerul Transporturilor

Ionel Minea- Ministerul Transporturilor

Dragoș Virgil Titea- Ministerul Transporturilor

Călin Cristian Forț- Ministerul Transporturilor

Cosmin Răzvan Butuza- Ministerul Tineretului și Sportului

Zsolt Lorincz Gyongyossy- Ministerul Tineretului și Sportului

Remus Munteanu- Ministerul Tineretului și Sportului

Urmăriți Alba24.ro și pe Google News

Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *







Dacă ți-a plăcut articolul:


ȘTIREA TA - trimite foto/video la Alba24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Publicitate

EDUCAȚIE

Majorarea salariilor pentru profesori și angajați în Educație, de anul viitor. Care sunt propunerile din Legea bugetului

Publicat

Salariile profesorilor ar urma să crească anul viitor, potrivit datelor din proiectul pentru Legea bugetului, pus în dezbatere publică de către Ministerul de Finanțe.

Ministerul Educației primește doar 2,1% din PIB.

Procentul de creștere a salariilor din Educație este de 4,3%, în medie, potrivit cheltuielilor de personal propuse în 2023, potrivit edupedu.ro.

La capitolul cheltuieli de personal, față de suma din 2022, de 22 miliarde lei, se propune pentru anul viitor 23 miliarde lei. Creșterea este 4,36%, o majorare salarială medie.

Cheltuielile cu salariile din învățământ de la acest capitol includ cele ale profesorilor, personalului didactic auxiliar și nedidactic, angajat de către școli și inspectorate, dar și din Ministerul Educației. În total, de 275.175 de posturi ocupate în septembrie 2022 (21,9% din cei 1,25 milioane de salariați bugetari din România).

Vezi propunere Legea bugetului Ministerul Educației

Din total buget alocat în acest proiect Ministerului Educației, cheltuielile cu salariile reprezintă 70%.

Majorări discutate pentru bugetari

Un alt proiect de ordonanță, publicat în 29 noiembrie de Ministerul Finanțelor prevede majorarea salariilor cu 10% pentru toate categoriile de bugetari, faţă de nivelul acordat pentru luna decembrie 2022, fără a se depăși valoarea nominală pentru anul 2022 (Legea-cadru nr. 153/2017) a cuantumului brut al salariilor de bază/soldelor de funcţie/salariilor de funcţie/indemnizaţiilor de încadrare lunară de care beneficiază personalul plătit din fonduri publice.

Salariile cadrelor didactice ar fi trebuit să crească până la nivelul grilei de salarizare din 2022 încă din anul 2020. Majorarea a fost amânată de Guvernele Orban și Cîțu. Apoi, Guvernul Ciucă a aprobat două creșteri de câte 4 procente.

Salariile din Educație în 2022

Potrivit Legii 153/2017, actualizată, salariile de bază pentru cadrele didactice variază, pentru anul 2022, de la:

  • 3.916 lei – profesor, învățător, educatoare, maistru-instructor cu studii denivel liceal, fără pregătire de specialitate sau învățător, educatoare, maistru-instructor cu studii de nivel liceal debutant, cu vechime de până la un an

până la

  • 5.517 lei – profesor studii superioare de lungă durată grad didactic I cu vechime de peste 25 de ani.

Salariile sunt pentru gradația 0.

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

O nouă minivacanță pentru români, la începutul anului 2023. Care sunt zilele libere în plus, aprobate de Senat

Publicat

birou-gol-zile-libere-e1519215884228

O inițiativă legislativă prin care vor fi două noi zile libere a fost adoptată tacit de Senat, miercuri. Votul final va fi la Camera Deputaților.

Este vorba despre o propunere legislativă a deputaţilor PSD, de completare a art.139 din Codul Muncii, prin care Boboteaza şi Sf. Prooroc Ioan Botezătorul, sărbătorite anual pe 6 şi 7 ianuarie, sunt declarate zile nelucrătoare. Dacă și aceste zile vor fi libere, o parte dintre angajații români vor avea încă o minivacanță în prima săptămână a anului 2023, după weekendul prelungit de Anul Nou.

Nota de adoptare tacită a propunerii legislative, pentru care termenul de dezbatere şi vot s-a împlinit pe 30 noiembrie, a fost citită în plen de preşedintele interimar al Senatului, Alina Gorghiu, care a condus şedinţa de miercuri a plenului.

Motivarea propunerii

„În mai multe state europene, ortodoxe sau catolice, precum Austria, Cipru, Croaţia, Finlanda, Grecia, Italia, Polonia, Rusia, Slovacia, Spania ori Suedia, ziua de 6 ianuarie a fost inclusă ca sărbătoare legală, zi nelucrătoare, tocmai pentru importanţa ei religioasă.

Strâns legată de sărbătoarea Botezului Domnului este cinstirea celui care a săvârşit Botezului Domnului, Sfântul Proroc loan Botezătorul, în ziua de 7 ianuarie, în fiecare an.

Pentru creştinii ortodocşi care utilizează calendarul neîndreptat (zis de stil vechi), ziua de 7 ianuarie este importantă pentru că, la această dată, este prăznuită Naşterea Domnului”, argumentează iniţiatorii în expunerea de motive a propunerii legislative.

Ţările din Europa în care 7 ianuarie este sărbătoare legală sunt Belarus, Grecia, Georgia, Moldova, Rusia, Ucraina, Cipru.

Propunerea legislativă va fi dezbătută de Camera Deputaţilor, for decizional în acest caz, potrivit Agerpres.

Zile libere legale în 2023

Potrivit Codului Muncii, sunt 15 zile libere legale. Odată cu aprobarea definitivă a acestei propuneri, numărul crește la 17.

În 2023, sunt 12 zile libere legale ce pică în timpul săptămânii.

Zilele libere din 2023 (înainte de modificare)

  • Duminică, 1 ianuarie și Luni 2 ianuarie – prima și a doua zi de Anul Nou
  • Marți 24 ianuarie – Ziua Unirii Principatelor Române
  • Vineri, 14 aprilie – Vinerea Mare
  • Duminică, 16 aprilie și luni 17 aprilie – prima și a doua zi de Paște
  • Luni 1 mai – Ziua Muncii
  • Joi 1 iunie – Ziua Copilului
  • Duminică, 4 iunie și luni 5 iunie – prima și a doua zi de Rusalii / Pogorârea Sfântului Duh
  • Marți 15 august – Sfânta Maria (Adormirea Maicii Domnului)
  • Joi 30 noiembrie – Sfântul Andrei
  • Vineri 1 decembrie – Ziua Națională a României
  • Luni 25 decembrie – prima zi de Crăciun
  • Marți 26 decembrie – a doua zi de Crăciun.

Alte zile libere propuse pentru 2023

Un proiect aflat la Ministerul Muncii propune alte trei zile libere, zile-punte care să facă legătura între sărbători legale și perioade de weekend. Astfel, vor fi trei minivacanțe suplimentare pentru bugetari. Și angajații din mediul privat pot beneficia de aceste zile libere, prin decizie internă a firmelor.

Potrivit proiectului prezentat de Ministerul Muncii, este vorba despre zilele de 23 ianuarie, 2 iunie și 14 august 2023.

Zilele de 24 ianuarie (Ziua Unirii Principatelor Române), 1 iunie (Ziua Copilului) și 15 august (Adormirea Maicii Domnului) sunt deja declarate zile libere nelucrătoare.

Vor fi următoarele minivacanțe:

  • 21-24 ianuarie (de Ziua Unirii Principatelor Române): de sâmbătă până marți inclusiv, 4 zile
  • 1-5 iunie (de Ziua Copilului și Rusalii): de joi până luni inclusiv, 5 zile
  • 12-15 august (de Sfânta Maria Mare): de sâmbătă până marți inclusiv, 4 zile

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

FOTO: Accident pe A1, în zona Pianu. Remorca unei mașini a fost lovită din spate de un aututorism

Publicat

Un accident între două autoturisme a avut loc miercuri pe autostrada A1, la kilometrul 318+500 în zona Pianu.

Din primele informații, remorca unei mașini ar fi fost lovită din spate, de o alta.

Pe sensul de mers spre Sibiu, traficul în zonă se desfășura cu dificultate.

Potrivit DRPD Timișoara, circulația se desfășoară momentan doar pe banda a doua.

UPDATE: Accidentul a fost fără victime și s-a soluționat pe cale amiabilă, au transmis reprezentanții IPJ Alba.

Traficul a fost reluat.

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

Deputatul de Alba Daniel Rusu, fost AUR, riscă închisoarea dacă nu plătește o amendă penală. Documentele au ajuns la Parlament

Publicat

Fostul deputat AUR de Alba, Daniel Rusu, trebuie să plătească 40.000 de lei în următoarele două luni ca să nu ajungă în spatele gratiilor. 

Rusu a fost condamnat penal după ce a prezentat într-un live pe facebook o serie de documente pe care nu avea dreptul să le facă publice.

Concret, el a fost judecat pentru compromiterea intereselor justiţiei, după ce într-o transmisiune live pe Facebook, a prezentat o ordonanță și numele unor persoane care erau urmărite de către procurori.

Este vorba despre o ordonanță emisă de Procurorii Parchetului de pe lângă Judecătoria Sebeș, care era adresată Primăriei Șpring.

Acum însă, acesta va trebui să găsească o soluție pentru plata amenzii, pentru că documentele venite de la instanța de judecată au ajuns la Parlament, la Biroul permanent al Camerei Deputaților, care va lua act de această amendă penală pe care o are deputatul de plătit.

Potrivit rechizitoriului, emisiunea live a avut loc în data de 25 septembrie 2020. Mai precis, documentul prezentat se referea la cercetări efecuate cu privire la prezenţa unor persoane pe teritoriul comunei, care ar fi fost aduse special pentru votul la alegerile locale.

Daniel Rusu era primar în funcţie şi candidat, dar a pierdut alegerile în favoarea candidatului liberal.

Decizia instanței: 

  • Condamnă pe inculpatul Rusu Daniel Gheorghe la pedeapsa amenzii penale în cuantum de 40.000 lei (corespunzătoare pentru 200 zile-amendă a câte 200 lei pe fiecare zi) pentru săvârşirea infracţiunii de compromitere a intereselor justiţiei, prevăzută de art. 277 alin. (2) din Codul penal.
  • Atrage atenţia inculpatului cu privire la dispoziţiile art. 63 alin. (1) din Codul penal privind înlocuirea pedepsei amenzii cu închisoarea în situaţia în care, cu rea-credinţă, nu execută pedeapsa amenzii, în tot sau în parte.
  • Respinge ca tardiv apelul formulat de apelantul intimat inculpat Rusu Daniel Gheorghe împotriva sentinţei penale nr. 255 din data de 16 iunie 2022, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Secţia penală, în dosarul nr. 9/1/2022.
  • Respinge ca nefondat apelul formulat de apelantul intimat inculpat Rusu Daniel Gheorghe împotriva încheierii din camera de consiliu din data de 30.06.2022 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Secţia penală, în dosarul nr. 9/1/2022”.

Explicațiile lui Daniel Rusu, la momentul pronunțării

Deputatul a explicat la momentul respectiv de ce a făcut acest lucru.

„Am fost acuzat că am adus 80 de moldoveni în comuna Şpring pentru a mă vota. S-a făcut o comisie şi s-a constatat că nu există fapta.

Până s-a închis dosarul, am avut neglijenţa de a prezenta acel proces verbal venit de la Procuratură pe Facebook, în ultima zi de campanie electorală.

Prin acea foaie mă disculpam în faţa cetăţenilor. Riscam să îmi pierd din credibilitatea prietenilor mei. Toată lumea mă suna.

Nu am ştiut că nu este încă închis încă dosarul. Ei au considerat că nu aveam voie să arăt acea hârtie”, a declarat Daniel Rusu, citat de ziarul Adevărul.

Acesta susţine că s-a apărat prin faptul că dosarul cu aşa-zişii alegători moldoveni nu a început niciodată” a declarat Rusu.

Acum, potrivit Antenei 3, Rusu a spus că nu are destui bani pentru plata amenzii și a explicat că va încerca, prin avocatul său, să ia legătură cu instanța judecătorească și să încerce eșalonarea sumei către statul român.

Dacă nu va reuși acest lucru, susține că va fi nevoit să facă un credit.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate


Parteneri Romania24.ro, Cluj24.ro, Ardeal24,ro, Botosani24.ro Copyright © 2022 Alba24.ro powered by Independent Media & More. Alba24.ro folosește fluxurile de știri ale agențiilor Agerpres și Mediafax