Actualitate
Interceptări în dosarul fraudelor de la Casa Națională de Asigurări de Sănătate. Funcționari amenințați cu pistolul în instituție
Aproximativ 80 la sută din bugetul pentru îngrijirea persoanelor la domiciliu este fraudat, potrivit firmaţia şefului Serviciului Antifraudă din Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, reţinut joi seară de procurorii anticorupţie, alături de alte 13 persoane. Un alt funcționar vorbește despre amenințarea cu pistolul a unor funcționari care au reziliat contracte cu anumite firme.
Alin Sergiu Costache: „Tot timpul și-au bătut joc, pentru că aicea e… sunt toate pilăraiele și toată furăciunea Bugetul pe <<Îngrijiri>> e fraudat 80%!”, „80%! Și eu tot în față o spun! Furate, unele furate fără… ă…ă… mers deloc la pacient (…) Din birou altele merg o dată la 3 zile, iar altele… ă… au pacientu’, dar cu boli fictive și nu merg deloc.”
Un alt funcționar de la CASMB apare în interceptările anchetatorilor când vorbește despre ameninţări cu arma, la care au fost supuşi angajaţi ai Casei, pentru că au reziliat contracte cu anumite firme: „Bă, vrei să-ți arăt acte de la IGPR, că a venit cu pistolul să ne împuște, că l-am reziliat și că n-am vrut să luăm șpagă? În Ministerul Transporturilor aveam și era păzit, obiectiv militar de jandarmi. Și îți arăt actele că s-au dus cu percheziție să ia armele, că ne căuta să ne împuște, că de ce n-am vrut să luăm șpagă și l-am reziliat. Și acum e în contract cu Casa, îl doare-n …[cuvânt obscen]…!”.
De asemenea, potrivit procurorilor, numirea preşedintelui CNAS Marian Burcea „avea la bază relaţiile bune dintre viitorul preşedinte şi şeful partidului cu majoritate parlamentară”, potrivit afirmaţiilor făcute într-o interceptare de doctorul Corneliu-Dan Blendea, şeful Clinicii de Recuperare, Medicină Fizică şi Balneologie din cadrul Spitalului Judeţean de Urgenţă Ilfov, informaţia regăsindu-se în referatul cu propunerea de arestare preventivă în dosarul decontărilor fictive de servicii medicale de îngrijire la domiciliu, scrie News.ro.
„În ziua de 7 martie 2017, cu prilejul unei vizite în biroul directorului Munteanu Ovidiu din C.A.S.M.B., colaboratorul Ion Alina-Andreea l-a întâlnit şi pe Blendea Corneliu-Dan, şeful Clinicii de Recuperare, Medicină Fizică şi Balneologie din cadrul Spitalului Judeţean de Urgenţă Ilfov, care a anunţat anticipat numirea inculpatului Burcea Marian în funcţia de preşedinte al C.N.A.S. Potrivit afirmaţiilor făcute de doctorul Blendea Corneliu-Dan, numirea preşedintelui C.N.A.S. avea la bază relaţiile bune dintre viitorul preşedinte şi şeful partidului cu majoritate parlamentară”, notează procurorii, fiind prezentată transcrierea convorbirii care a avut loc în biroul şefului CASMB.
„BLENDEA CORNELIU DAN: Ştii cine a fost la mine ieri să-mi spună că are propunere? MARIAN BURCEA. Asta vorbeam cu LUCI
ION Alina-Andreea: Propunere la ce? La tine?
BLENDEA Corneliu-Dan:„Îhî! La Casa Naţională
ION Alina-Andreea:„Ca preşedinte?
BLENDEA Corneliu-Dan: Îhî! Băi, este un om care este prietenul lu’ LIVIU de multă vreme şi medicul personal şi a lu’ nevastă-sa şi a lu’ fiu-său cu ochii, cu…. „A fost pe la mine cu TOBĂ ieri. Am avut o vizită foarte frumoasă şi nişte discuţii foarte mişto. Bă, îs oameni elevaţi, în pana mea…
ION Alina-Andreea: TOBĂ… TOBĂ…!?”
BLENDEA Corneliu-Dan: Fostul ministru.Băiat! N-are legătură cu nimic, pe cuvântul meu. Ce cultură, şi mai ales ce… Şi MARIAN… Mă rog, el a venit cu o fostă, doamnă fostă preşedintă a Curţii Supreme, pacientă la mine acolo şi am vorbit mai multe, inclusiv că trebuie să dăm un răspuns de curând că are această propunere. El de la PSD şi ăsta, VULCĂNESCU, de la ALDE”.
„Faptul că preşedintele C.N.A.S. ar fi fost numit pe criterii politice are relevanţă în cauză, întrucât poate oferi explicaţii pentru atitudinea ulterioară a inculpatului BURCEA Marian, de împiedicare a constatării fraudelor comise de furnizorii de îngrijiri medicale la domiciliu”, afirmă procurorii.
Conform referatului, Nicolae-Sergiu Ciobanu, inculpat şi el în dosar, „a transmis cât se poate de limpede intenţiile preşedintelui C.N.A.S. care avea obligaţii clientelare, menite să împiedice principiul pieţei libere”, fiind prezentate declaraţii ale acestuia într-o convorbire cu Alina Andreea Ion.
„După numirea inculpatului Burcea Marian în funcţia de preşedinte al C.N.A.S., în ziua de 23 martie 2017, colaboratorul Ion Alina-Andreea i-a adus la cunoştinţă nemulţumirile referitoare la raportul de control efectuat la firma sa în toamna anului 2016 şi nefinalizat, prilej cu care noul şef al C.N.A.S. şi-a exprimat disponibilitatea de a colabora cu furnizorii”, notează procurorii, prezentând transcrierea dicuţiei dintre Alina Andreea Ion şi Burcea.
„ION Alina-Andreea: Domnul BURCEA, vă pup şi felicitări!
BURCEA Marian: Tre` să lucrăm cu furnizorii deschis. Şi noi cu ei ne facem treaba, ei îşi fac treaba cu noi … este o relaţie de colaborare”.
Procurorii DNA au reţinut 14 persoane în dosarul decontărilor de servicii medicale la domiciliu, printre cei reţinuţi numărându-se şeful CNAS Marian Burcea şi alţi membri ai conducerii, actualul şef al CASMB Ovidiu Munteanu, dar şi fostul şef Lucian Bara, reprezentanţi ai unor societăţi prestatoare de servicii în domeniul medical, precum şi o avocată din Baroul Bucureşti.
Premierul Mihai Tudose l-a demis din funcţia de preşedinte al Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate (CNAS) pe Marian Burcea, reţinut în noaptea de joi spre vineri de procurorii DNA. În locul lui Burcea a fost numit preşedinte interimar al CNAS Răzvan Teohari Vulcănescu, care a deţinut funcţia de vicepreşedinte.
Potrivit DNA, există date şi probe că, prin activităţile infracţionale desfăşurate de inculpaţi, bugetul CASMB a fost păgubit cu aproximativ 3 milioane euro.
”Concret, în perioada ianuarie 2016 – august 2017, a fost constituit un grup infracţional organizat prin care, sume de bani în valoare totală de 13.189.553,76 lei din fondurile Casei de Asigurări de Sănătate a Municipiului Bucureşti (CSAMB) au fost fraudate prin decontarea nelegală a unor servicii de îngrijiri medicale la domiciliu fictive, inclusiv pe baza unor dosare medicale întocmite în fals, cu implicarea unor funcţionari din cadrul CSAMB, sub protecţia unor persoane din conducerea instituţiei, dar şi din conducerea Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate (CNAS). În multe situaţii, dosarele medicale cu pacienţi fictivi au avut prioritate la decontare şi aprobare, în timp ce solicitările pacienţilor asiguraţi care, în mod real, ar fi avut dreptul să beneficieze de servicii medicale la domiciliu, erau refuzate. Pentru evitarea depistării fraudelor se întocmeau, în fals, raportări lunare de servicii medicale necesare decontărilor, iar în paralel erau introduse şi şterse date din sistemul informatic unic integrat al C.N.A.S prin accesarea fără drept a acestuia, astfel încât în sistem să apară că serviciile medicale au fost efectuate în realitate”, arată DNA.
În cauză se efectuează acte de urmărire penală şi faţă de alte persoane.
Sergiu Nicolae Ciobanu a fost adus de la Ministerul Apărării Naţionale (MApN) la SRI de George Maior, fost şef al serviciului, pentru a îi fi consilier. Acesta a părăsit SRI la finalul mandatului de director al lui George Maior.
Fraudă prin decontarea de servicii medicale fictive
Infracţiunile investigate de DNA ar fi fost comise în perioada ianuarie 2016-august 2017, în legătură cu circuitul de decontare a serviciilor de îngrijiri medicale de către Casa de asigurări de sănătate a municipiului Bucureşti, activităţile fiind desfăşurate pe trei paliere.
Primul palier vizează sume fraudate din fondurile Casei de asigurări de sanatate a municipiului Bucureşti (CASMB), prin decontarea unor servicii de îngrijiri medicale la domiciliu fictive pe baza a sute dosare medicale întocmite în fals”, au declarat surse judiciare pentru MEDIAFAX. Ar fi fost implicaţi funcţionari din cadrul CSAMB, sub protecţia unor persoane din conducerea instituţiei, dar şi din conducerea Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate (CNAS), au declarat surse judiciare pentru MEDIAFAX.
Potrivit surselor menţionate, ar fi existat numeroase situaţii în care prioritate la aprobare şi decontare au avut dosarele medicale cu pacienţi fictivi, în timp ce solicitările pacienţilor asiguraţi care, în mod real, ar fi avut dreptul să beneficieze de servicii medicale la domiciliu erau refuzaţi.
Pentru a îşi ascunde urmele, cei implicaţi ar fi întocmit, în fals, raportări lunare de servicii medicale necesare decontărilor, în paralel fiind introduse şi şterse date din sistemul informatic al CNAS, prin accesare fără drept, astfel încât în sistem să apară că serviciile medicale au fost efectuate în realitate, susţin sursele citate, prejudiciul constatat de anchetatori fiind de aproximativ 13.200.000 lei.
Un al doilea palier pe care îl investighează procurorii se referă la suspiciuni potrivit cărora funcţionari din cadrul Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate şi din CASMB, inclusiv cu atribuţii de control şi de constatare a contravenţiilor, ar fi pretins foloase de la reprezentanta unei societăţi prestatoare de servicii medicale (asistenţă medicală la domiciliu), în schimbul renunţării, în viitor, la efectuarea în exces a activităţii de control la societatea respectivă, explică sursele citate.
O altă pistă pe care o verifică DNA se referă la un control al Curţii de Conturi, când persoane din sistem fi încercat să ascundă situaţia decontărilor privind pacienţii fictivi. În această situaţie, medicamente în valoare de 33.000.000 lei ar fi fost decontate prin întocmirea frauduloasă a unor documente medicale de natură să creeze impresia că neregulile constatate de Curtea de Conturi se încadrau într-o excepţie prevăzută în anumite norme ce ar fi fost elaborate de CNAS, mai susţin sursele citate.
Infracţiunile investigate sunt luare şi dare de mită, trafic de influenţă, constituire a unui grup infracţional organizat, înşelăciune, abuz în serviciu, dacă funcţionarul a obţinut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit, fals intelectual, fals în înscrisuri sub semnătură privată, uz de fals, fals informatic.
Sursa: DIGI 24, romaniacurata.ro
Urmăriți Alba24.ro și pe Google News