Connect with us
Publicitate

ACTUALITATE

Ioan Ciprian Şoaită, ACHITAT în dosarul furtului statuii lui Hercule din situl arheologic Apulum-Partoş. Decizie la Judecătoria Alba Iulia


Publicat

Patronul unei firme din Alba care a descoperit în martie 2012 deja celebra statuie a lui Hercule în situl arheologic din Partoş, judecat pentru furt calificat, a fost achitat de Judecătoria Alba Iulia. Decizia instanţei în ceea ce-l priveşte pe Ioan Ciprian Şoaită poate fi contestată prin apel. Bărbatul a fost acuzat de procurori că a încercat să vândă o parte din statuia din marmură de tezaur cu 6000 de euro. A fost prins în flagrant în septembrie 2013, statuia a fost recuperată şi restaurată, fiind evaluată iniţial la aproximativ 200.000 de euro şi ulterior la peste un milion de euro.

Potrivit deciziei Judecătoriei Alba Iulia din 28 aprilie, instanţa l-a achitat pe inculpat, a respins cererea acestuia de schimbare a încadrării juridice şi a lăsat nesoluţionată acţiunea civilă. Parte vătămată în dosar este Ministerul Culturii Bucureşti.

Ioan Ciprian Şoaită a fost trimis în judecată în stare de arest preventiv, pentru furt calificat, pe baza rechizitoriului procurorilor Curţii de Apel Alba Iulia din 1 octombrie 2013.

Procurorii au reţinut că în luna martie 2012, când o echipă a firmei sale, efectua lucrări de săpături în municipiul Alba Iulia, cartierul Partoş, pe strada Dacilor, Şoaită “a descoperit o statuie din marmură albă, fragmentată, omiţând prevederile legale privind obligativitatea declarării descoperirii, a ridicat şi transportat la domiciliul său statuia, compusă din corpul personajului şi o gambă ruptă.

La 13 septembrie 2013, organele de poliţie judiciară din cadrul IPJ Alba s-au sesizat din oficiu cu privire la pregătirea de către persoane neidentificate a unei tranzacţii pentru vânzarea unei statui provenind din situl arheologic Apulum. În 17 septembrie 2013, seara, inculpatul Şoaită Ioan-Ciprian a fost surprins în flagrant, în parcarea stadionului Unirea din Alba Iulia, în timp ce efectua o tranzacţie de vânzare-cumpărare, cu statuia corp delict, aflată asupra sa, pentru care cerea suma de 6000 euro. Piesele au fost ridicate şi depuse la Muzeul Naţional al Unirii din Alba Iulia”.

Citeşte şi FOTO-VIDEO: Statuia lui Hercule, furată din situl Apulum din Partoş, recuperată de poliţişti

În rechizitoriu se mai precizează că „din cercetările efectuate în cauză a rezultat faptul că alte 8 fragmente cuprinzând baza statuii, au fost luate de un alt făptuitor, din săpătura aflată în faţa casei sale, fără să cunoască semnificaţia acestora. Cu ocazia percheziţiei domiciliare din 18.09. 2013, părţile componente susmenţionate au fost ridicate de organele judiciare şi au fost depuse la Muzeul Naţional al Unirii din Alba Iulia, statuia fiind integral reconstituită.

Conform evaluării experţilor, artefactul compus din cele 10 fragmente recuperate reprezintă statuie monumentală din marmură, originală şi provine din situl arheologic de interes naţional şi prioritar Apulum, Colonia Aurelia Apulensis, oraşul roman din Partoş (sec. II-III), aflat pe Lista Monumentelor Istorice, cod LMI 2010 AB-I-s-A-00001-s, precum şi în lista Registrului Arheologic Naţional, cod RAN. 1026.02. Conform unei estimări prealabile piesa face parte din categoria de bunuri culturale încadrate în categoria tezaur. Corpul statuii sustras de inculpat a fost evaluat la minim 20.000 euro, iar statuia reconstituită a fost evaluată de experţi la minim 200.000 euro. Prejudiciul produs Statului Român, a fost recuperat integral.

Statuia este din marmură de import (probabil din Asia Mică) şi datează din sec. II p.Chr. Ea aparţine unui tip iconografic cunoscut sub numele de „Hercules Farnese”, o replică de epocă romană după statuia sculptorului grec Lisipp, din epoca clasică (sec. IV a. Chr.). Din Dacia se mai cunoaşte o singură piesă de marmură similară, găsită la Mehadia şi păstrată la Kunsthistorisches Museum din Viena, dar care este mai mică şi cioplită mai rudimentar.”

Citeşte şi FOTO: Statueta lui Hercule, prezentată la Muzeul Național al Unirii din Alba Iulia. Valoarea acesteia depășește un milion de euro



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Alba24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


Publicitate

ADMINISTRATIE

Ținutul Secuiesc introduce o ”carte de identitate secuiască”. Element obligatoriu: angajament față de autonomia teritorială

Publicat

Consiliul Naţional Secuiesc (CNS) vrea să introducă o carte de identitate secuiască, ce ar urma să aibă, pe lângă elemente clasice precum numele și domiciliul, și un angajament față de autonomia teritorială a Ținutului.

Comitetul permanent al consiliului a supus luni dezbaterii publice proiectul hotărâre privind introducerea cărții de identitate secuiești, scrie agenția maghiară de presă Hirado citată de PROTV.

Ținutul Secuiesc:  Covasna, Harghita și o parte din județele Mureș, Alba, Bacău, Cluj și Neamț

Ținutul Secuiesc este o regiune istorică a României, situată în sud-estul Transilvaniei, într-o zonă locuită majoritar de secui, pe teritorii care aparțin administrativ în principal de județele Covasna, Harghita, o parte din Mureș, dar și din Alba, Bacău, Cluj și Neamț.

Potrivit wikipedia.org, în accepțiunea istorico-etnografică, regiunea din partea sud-estică a Transilvaniei, locuită în majoritate de secui (subgrup etnic maghiar cu o conștiință istorică aparte, cu specificități etnografice, respectiv de dialect) și, care cuprinde teritoriile fostelor scaune secuiești.

Respectivele teritorii se găsesc actualmente incluse administrativ în județele Alba, Bacău, Cluj, Covasna, Harghita, Mureș și Neamț. Colocvial, sub denumirea de Ținutul Secuiesc se înțelege numai teritoriul format din județele Covasna, Harghita și o parte din județul Mureș.

Scaunele secuiești, existente până în 1876, se întindeau pe mare parte din actualele teritorii ale județelor Covasna și Harghita, precum și în partea de mijloc a actualului județ Mureș.

În afara acestei zone, scaunele secuiești cuprindeau și câteva localități din județele Alba și Cluj (între Turda și Vințu de Sus, care țineau în trecut de Scaunul Secuiesc al Arieșului), trei comune din județul Neamț (Bicaz-Chei, Bicazu Ardelean și Dămuc) și o comună din județul Bacău (Ghimeș-Făget), incluse prin reforma administrativ-teritorială din 1968 în cele două județe moldovene.

Statul român nu recunoaște autonomia Ținutului Secuiesc, deși Camera Deputaților a adoptat tacit o hotărâre în acest sens, în aprilie 2020.

Potrivit proiectului prezentat de Hirado, cartea de identitate secuiască poate fi obţinută de orice persoană de peste 18 ani care are domiciliul în Ţinutul Secuiesc sau locuieşte în afara acestuia, dar se declară secui şi este de acord cu autonomia teritorială a Ţinutului Secuiesc aşa cum se prevede în Statutul de autonomie elaborat de Consiliul Naţional Secuiesc.

Angajamentul față de autonomia Ținutului Secuiesc, obligatoriu pe cartea de identitate

Cartea de identitate secuiască poate fi solicitată prin completarea unui formular, care trebuie să conţină numele şi prenumele solicitantului, data şi locul naşterii, domiciliul permanent şi sexul.

Formularul va conţine în mod obligatoriu, în formă pretipărită, angajamentul solicitantului faţă de autonomia teritorială a Ţinutului Secuiesc.

Documentul secuiesc ar conţine în mod lizibil doar numele şi secvenţa de cifre de identificare generate de sistem, celelalte date personale ar fi afişate într-un cod QR. Baza de date a cardurilor ar fi gestionată de o organizaţie sau instituţie desemnată de comitetul permanent al CNS.

Potrivit proiectului, cartea de identitate secuiască poate fi retrasă celor care se opun în mod public valorilor specificate în cerere. Cardul trebuie retras în mod obligatoriu tuturor persoanelor care renunţă la el şi solicită ştergerea datelor personale din baza de date.

Limba oficială este maghiara 

În preambulul proiectului de rezoluţie, CNS a reamintit: în cursul pregătirii autonomiei teritoriale a Ţinutului Secuiesc, a elaborat până acum Statutul de autonomie al Ţinutului Secuiesc, a trasat graniţele administrative externe şi interne ale Ţinutului Secuiesc şi a creat simbolurile acestuia: steagul, stema şi simbolul prescurtat al ţinutului.

În plus, CNS a declarat că limba regiunii este maghiara, a desemnat sărbătorile oficiale ale Ţinutului Secuiesc (Ziua Libertăţii Secuieşti pe 10 martie şi Ziua Autonomiei Ţinutului Secuiesc în ultima duminică din octombrie) şi a avansat propunerea în urma căreia Marea Adunare a Administraţiilor Locale Secuieşti a declarat “Imnul secuiesc” imnul Ţinutului Secuiesc.

Introducerea cărţii de identitate secuiască a fost iniţiată de Comitetul Permanent al CNS pe motiv că “în orice ţară sau în oricare regiune autonomă a unei ţări, elementul constitutiv cel mai important este populaţia care locuieşte acolo, ai cărei membri acceptă constituţia ţării, respectiv legea fundamentală a regiunii autonome”.

Urmăriți știrile Alba24.ro și pe Google News

sursa: Hyrado.hu, stirileprotv.ro

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

Programul Târgului de Crăciun de la Sebeș. Două săptămâni cu concerte și alte evenimente în Parcul Tineretului

Publicat

Concert de colinde, cântece de Crăciun și spectacole pentru copii – toate se întâmpla la Sebeș, cu ocazia Târgului de Crăciun. 

Mai exact, Târgul de Crăciun ediția 2021 vă oferă colinde tradiționale în foișorul din Parcul Tineretului, dar și evenimente online pregătite de Centrul Cultural „Lucian Blaga” Sebeș și Biblioteca Municipală „Lucian Blaga” Sebeș.

Cei mai mici cetățeni ai orașului, sunt invitați pe patinoarul artificial situat în Parcul Tineretului, care este funcțional din data de 30 noiembrie și oferă acces gratuit tuturor deținătorilor de patine.

Respectând tradiția ultimilor ani, municipalitatea a achiziționat 5.500 de pachete cu dulciuri care vor fi distribuite prin intermediul școlilor și grădinițelor din Sebeș, Petrești, Răhău și Lancrăm, tuturor copiilor și tinerilor care le frecventează.

IMPORTANT: Zilnic, între orele 08.00-18.00, până în data de 23 decembrie 2021, în foaierul Centrului Cultural „Lucian Blaga” Sebeș, un petic de hârtie și creioane în culori vă așteaptă pentru a-i transmite un gând lui Moș Crăciun. Nu uitați să îl strecurați în cutia poștală magică!

Programul evenimentelor culturale din luna decembrie

EVENIMENTE CU PREZENȚĂ FIZICĂ

Marți, 7 decembrie 2021, ora 18.00, Centrul Cultural „Lucian Blaga” Sebeș

Proiecția filmului documentar „În vârf de deal”, produs de Alexandru Costea, în regia lui Răzvan Rotariu; documentarul „În vârf de deal” a câștigat două premii internaționale pentru „cel mai bun documentar”, la Wallachia International Film Festival și la Eastern Europe Film Festival.

(*Participarea impune prezentarea certificatului digital UE privind COVID-19)

Joi, 9 decembrie 2021, ora 15.00, Centrul Cultural „Lucian Blaga” Sebeș

Spectacol „World of Tales: Pinocchio, Hansel & Gretel” cu participarea copiilor care activează în cadrul Clubului de limba engleză prin lectură și joc de rol, un proiect susținut de Centrul Cultural „Lucian Blaga” Sebeș și coordonat de prof. Lavinia Kamla Donose

(*Participarea impune prezentarea certificatului digital UE privind COVID-19)

Vineri, 10 decembrie 2021, ora 18.00, Parcul Tineretului

„Colindătorii din foișor”

Cântece de Crăciun cu Școala de muzică „DoReMi” și Grupul folcloric „Felician Fărcașiu”, profesori Alexandra și Adrian Pamfilie, proiecte susținute de Centrul Cultural „Lucian Blaga” Sebeș

Luni, 13 decembrie 2021, Ora 18.00, Parcul Tineretului

„Colindătorii din foișor”

Cântece de Crăciun cu Școala de muzică „DoReMi” și Grupul folcloric „Felician Fărcașiu”, profesori Alexandra și Adrian Pamfilie, proiecte susținute de Centrul Cultural „Lucian Blaga” Sebeș

Miercuri, 15 decembrie 2021, ora 17.00

Centrul Cultural „Lucian Blaga”, sala de evenimente „Gheorghe Maniu”

Premiile Muzeului Municipal „Ioan Raica” la aniversarea a 70 de ani de activitate

(*Participarea impune prezentarea certificatului digital UE privind COVID-19)

Vineri, 17 decembrie 2021, ora 18.00, Parcul Tineretului

„Colindătorii din foișor”

Cântece de Crăciun cu Școala de muzică „DoReMi” și Grupul folcloric „Felician Fărcașiu”, profesori Alexandra și Adrian Pamfilie, proiecte susținute de Centrul Cultural „Lucian Blaga” Sebeș. Invitate: poeta Jeni Voina și cantautoarea Corina Corpodean.

Marți, 21 decembrie 2021, ora 18.00, Parcul Tineretului

„Colindătorii din foișor”

Cântece de Crăciun cu: Georgiana Petrescu, Fanfara din Petrești.

Participă Ordinul Scutierilor de Muhlbach.

EVENIMENTE ON-LINE

1 – 24 decembrie 2021

Pagina de Facebook Ateliere de Creație „Ion Kamla”

„Aripi în sufletele copiilor” – postări ale tinerilor membri ai clubului creat în memoria lui Ion Kamla. Arta povestirii. Teatru și improvizație. Artă și creație.

1 – 24 decembrie 2021

Pagina de Facebook a Bibliotecii Municipale „Lucian Blaga” Sebeș

Ora 10.00: Calendarul de advent al cărților (noi apariții editoriale în bibliotecă)

6 decembrie, 10 decembrie, 17 decembrie și 24 decembrie 2021

Pagina de Facebook a Bibliotecii Municipale „Lucian Blaga” Sebeș

Ora 17.00: „O poveste de Crăciun V.” (atelier de lectură)

14 decembrie 2021

Pagina de Facebook a Bibliotecii Municipale „Lucian Blaga” Sebeș

Ora 16.00: Serată culturală aniversară

*Creații literare tematice ale scriitorilor locali / *Expoziție online de artă plastică

24 decembrie 2021

Pagina de Facebook a Bibliotecii Municipale „Lucian Blaga” Sebeș

Ora 18.00: Mesaje pentru Moș Crăciun

20 – 30 decembrie 2021

Pagina de Facebook a Bibliotecii Municipale „Lucian Blaga” Sebeș

Ora 17.00: Lansări de carte. Cenaclul literar „Lucian Blaga”

24 decembrie 2021

Pagina de Facebook a Centrului Cultural „Lucian Blaga” Sebeș

Orele 18.00 – 19.00: Primim, cu drag, colindători! Participă copiii din cadrul Școlii de muzică „DoReMi” și Grupul folcloric „Felician Fărcașiu”, profesori Alexandra și Adrian Pamfilie

 

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

Tragica poveste a “Apostolului Tinerilor”, Ioan Suciu din Blaj. S-a stins sub privirile lui Iuliu Hossu, într-o celulă la Sighet

Publicat

Prigoana securității comuniste a avut ca țintă eliminarea preoților greco-catolici, după ce exprimarea acestei religii a fost interzisă. Printre victimele regimului se numără și “Apostolul Tinerilor”, Ioan Suciu.

Una dintre cele mai luminate minți ale bisericii greco-catolice s-a stins în celula 44 a penitenciarului de la Sighet, trupul neînsuflețit fiind aruncat într-o groapă comună, locul acesteia nu se cunoaște nici până azi.

Cel care avea să devină ”Apostolul tinerilor”

Ioan Suciu sau “Nelucu”, precum era alintat acasă, cel ce avea să devină “Episcopul Tinerilor”, s-a născut în data de 4 decembrie 1907, la Blaj. Fiu al preotului Vasile Suciu, urmează studiile școlii primare la Blaj (cla sele I-III), iar clasa a IV-a primară a făcut-o la Beiuș, din cauza condițiilor Primului Război Mondial.

După terminarea liceului, Episcopul Suciu a fost trimis la Roma, la Colegiul Bizantin ”Sf. Atanasie”, devenind doctor în teologie, fiind coleg și prieten cu Tit Liviu Chinezu, devenit și el episcop ulterior, decedat în condiții asemănătoare în temnițele comuniste. După absolvirea Institutului “Angelicum”, la 29 noiembrie 1931, a fost hirotonit preot, la Roma.

A devenit profesor la catedra pe care în trecut a deținut-o unchiul său

În urma hirotoniei a revenit la Blaj, unde a fost profesor de religie și limba italiană la Academia de Teologie, la catedra de Morală și Pastorală, pe care, odinioară, a onorat-o și unchiul său, Ioan Coltor, rector la Institutul Vancean, fiind unul dintre cei mai buni oratori ai Bisericii, dar în special, un prieten foarte apropiat al tinerilor.

Prin învestirea în funcția de Episcop Auxiliar de Oradea al Episcopului Iuliu Hossu, 29 august 1941, Episcopul Ioan Suciu este numit Administrator Apostolic al Arhidiecezei de Alba-Iulia și Făgăraș.

Noaptea arestului

Iată ce a relatat părintele Gheorghe Radeș din Berivoi/Berivoj, Țara Făgărașului, (el însuși arestat și purtat prin vreo 12 închisori), martor al arestării episcopului Ioan Suciu:

„La 28 octombrie 1948, Episcopul Suciu a fost în vizită canonică la parohia Ileni, iar apoi a binecuvântat lăcașul bisericesc din Berivoii Mici. Anunțat de Pr. Andrei Radeș (fratele autorului relatării) că a văzut mai mulți preoți greco-catolici la Miliția din Făgăraș, Episcopul Suciu a spus:

„Aceste momente grele de persecuție, prin care trece Biserica noastră, sunt cele mai fericite momente din viața noastră creștină, dacă le vom ști folosi bine pentru apărarea credinței, sunt momente care ne vor servi sigur mai ușor la mântuirea sufletului.”

Episcopul se afla în compania preotului Gh. Radeș, unde urma să rămână peste noapte. La miezul nopții decid să facă o vizită Preasfântului Sacrament din biserică, apoi se întorc în casă.

„După 1 noaptea o ceată de securiști ne-au devastat locuința. Doi dintre ei au intrat în dormitorul unde se afla canonicul Leon Sârbu și Părintele Govoran… Între timp alți doi securiști au intrat în camera în care se odihnea Preasfințitul. L-au ridicat și, legându-l la ochi, l-au dus într-o mașină ce se afla în stradă». Astfel a început pentru el calvarul închisorilor, Ministerului de Interne, Văcărești etc., până la punctul final, temnița din Sighet”.

Nu a avut parte de proces sau condamnare-a murit sub ochii episcopului Iuliu Hossu

La 28 octombrie 1948, a fost arestat și dus la Dragoslave, ulterior la Penitenciarul din Sighetul Marmației, fără a avea parte de vreun proces sau condamnare oficială.

Din cauza condițiilor precare, al regimului de izolare, ulcerului de la stomac, frigului și al foamei, se stinge din viață la 27 iunie 1953, în celula 44, sub privirile Episcopului Iuliu Hossu.

Trupul său a fost aruncat într-o groapă comună, în Cimitirul Săracilor, necunoscându-se locul exact nici azi.

Episcopul a combătut comunismul cu toată puterea sa: «astăzi şi în zilele ce vor urma – spune el – există un singur lucru pe care nu ai voie să-l faci, să fii trădător. Există un singur drum în viaţă care te îndepărtează de trădare, cel eroic. Numai pe această cale poţi răscumpăra lumea», potrivit historia.ro

Sursă info: Historia.ro, Bru.ro, Wikipedia

sursă foto: Facebook – tudorduicatudorduic 

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

VIDEO REPORTAJ la Parlamentul European, cu europarlamentarul Victor Negrescu: Unde lucrează și mănâncă aleșii de la Bruxelles

Publicat

Ce face un parlamentar european, unde lucrează, unde locuiește, sau chiar unde mănâncă – sunt întrebări normale pentru cetățenii unui stat european, dar în special pentru cei din România unde rolul unui eurodeputat nu este foarte bine prezentat. 

Pentru un răspuns la întrebările de mai sus am mers la Bruxelles, la Parlamentul European, alături de eurodeputatul Victor Negrescu. 

Vezi și Salariul minim în România va ajunge la 60% din salariul mediu brut, cu 1.000 de lei mai mare. Stadiul directivei europene

În linii mari, europarlamentarii decid prin legile pe care le propun, dezbat și apoi le votează, soarta țărilor care formează Uniunea Europeană.

Mai exact, legile emise de Parlamentul European sunt aplicate în fiecare țară din UE. La cinci ani, cetățenii statelor din Uniune sunt chemați la urne pentru a-și alege eurodeputații, însă activitatea acestora este sumar explicată votanților.

Din această cauză alegerile europarlamentare sunt ținute ”pe repede înainte”, iar din partea României, din cei 33 de europarlamentari parte din ei pot fi slab pregătiți.

Ce fac europarlamentarii la Bruxelles

La Bruxelles, în funcție de nivelul de activitate pe care îl desfășoară europarlamentarii pot opta pentru apartamente, sau camere de hotel, costurile de cazare fiind suportate de UE.

Victor Negrescu este vicepreședinte în comisia pentru cultură și educație și membru în comisia pentru bugete și afaceri constituționale, dar mai face parte și din alte comisii.

În mare parte a timpului, activitatea unui eurodeputat se desfășoară în cadrul clădirii Parlamentului European, în săli de ședință, săli de comisii sau subcomisii, unde dezbat și negociază amendamente.

Însă, odată pe lună merg la Strasbourg pentru circa o săptămână, unde se votează legile.

Unde mănâncă de obicei

Mâncarea este mai ieftină, cu un euro sau doi în cantina Parlamentului European, spune Victor Negrescu. Dacă au timp, între două sesiuni de discuții și comisii, europarlamentarii pot mânca la cantina instituției.

De la supe, fripturi, mâncare vegetariană, sau deserturi, totul se găsește la cantina parlamentului. De asemenea, aceștia pot opta pentru mâncarea restaurantelor din zona instituției, însă prețurile acolo sunt mai ridicate decât la cantină.

Fiecare europarlamentar cu biroul său

Europarlamentarii pot avea consilieri, iar Negrescu are doi. Consilierii lucrează în birou cu el și se ocupă de agenda acestuia, de la programari de întâlniri și până la a-i reaminti ce mai are de făcut într-o zi de lucru.

Fiecare europarlamentar are biroul său, unde își desfășoara activitatea în afara ședințelor sau a sesiunilor de dezbatere. În mare parte activitatea se împarte fie în birou, fie în sălile de ședință.

Europarlamentarii pe care cetățenii României îi votează apoi îi trimit la Bruxelles au o singură misiune: cea de a face, dezbate și vota legi, legi care vor influența modul în care statele Uniunii Europene își continuă parcursul european.

Urmăriți știrile Alba24.ro și pe Google News.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate