Connect with us
Publicitate

ACTUALITATE

JOI: Sărbătoarea Înălțării Domnului 2018. Tradiții, obiceiuri și ritualuri pentru sporul casei


Publicat

Sărbătoarea Înălțării Domnului sau cum mai este denumită în popor Ispasul, se sărbătorește la 40 de zile după Paște și la 10 înainte de Rusalii, în joia din cea de-a șasea săptămână de după Înviere. Anul acesta, creștinii sărbătoresc Ispasul pe 17 mai. 

Sărbătoarea se mai numeşte în popor şi Ispas, de la cuvântul de origine slavonă Supasu, care înseamnă Mântuitorul. Este sărbătoarea în care Biserica face amintire în fiecare an de ultimul eveniment din viaţa pământeană a Mântuitorului. Prin înălţarea Sa la cer, se încheie activitatea Sa de răscumpărare a neamului omenesc din robia morţii şi a păcatului.

Evenimentul Înălţării este amintit în Sfintele Evanghelii şi descris pe larg în cartea Faptele Apostolilor, unde se spune că, după Învierea sa din morţi, Mântuitorul s-a arătat Sfinţilor Săi ucenici şi Apostoli, timp de 40 de zile, prin multe semne doveditoare. Vorbind cu el despre împărăţia lui Dumnezeu, i-a încredinţat că le va trimite Duhul Sfânt, care le va da putere pentru a fi martori şi mărturisitori al Lui în Ierusalim, Iudeea, Samaria şi până la marginile pământului. Şi zicând acesta, s-a înălţat la cer, iar un nor l-a luat din faţa ochilor lor. Este exact ceea ce Iconografia ortodoxă înfăţişează referitor la praznicul Înălţării.

Înălţării la cer a Mântuitorului este adevăr de credinţă, mărturisit şi în Crez. El are importanţă deosebită în viaţa credincioşilor, şi deci a Bisericii. Mai întâi, pentru că el încheie şirul actelor sau momentelor importante din viaţa Mântuitorului, apoi, prin Înălţare, firea omenească este înălţată în persoana Mântuitorului la Dumnezeu şi constituie premisa pogorârii Duhului Sfânt pentru a continua lucrarea în Iisus în Biserică.

Sărbătoarea cade întotdeauna la 40 de zile după Înviere, de aceea se serbează mereu în joia săptămânii a şasea după Paşti. Deşi sărbătoarea are o bază biblică şi s-a prăznuit de timpuriu, mărturii scrise despre existenţa ei avem doar din secolele III – IV. Aşa, de exemplu, Constituţiile Apostolice o menţionează ca pe una dintre cele mai vechi sărbători. După unele mărturii istorice, ea se prăznuieşte la început odată cu Cincizecimea, sau Rusaliile, deci la 50 de zile de la Înviere. Începând cu secolul al IV-lea, o serie de Sfinţi Părinţi fac referire la această sărbătoare, lăsând predici sau cuvântări ţinute cu această ocazie, aşa cum fac Sf. Ioan Gură de Aur, Fericitul Augustin, Sf. Atanasie al Alexandriei şi Sf. Grigorie de Nissa, ca şi Socrate. Dacă pelerina Egeria vorbeşte de serbarea ei odată cu Rusaliile, Fericitul Augustin (sec. V) ne arată că în vremea lui ea era generalizată şi serbata la 40 de zile după Înviere, în toată lumea creştină.

Sărbătoarea a căpătat o importanţă deosebită după ce Sf. Împărăteasă Elena, mama Sf. Constantin cel Mare, a construit o biserică măreaţă pe muntele Măslinilor, de unde se înălţase Domnul şi unde sărbătoarea se prăznuia cu mare fast, asa cum se face şi astăzi.

Există obiceiul ca în această zi, creştinii să se salute cu „Hristos s-a înălţat!” Tot în această zi, în bisericile noastre se face pomenirea generală a eroilor morţi pe câmpurile de luptă, pentru ca sufletele lor să se bucure de ajutorul Mântuitorului înălţat la cer. În unele părţi de ţară, în ajunul Înălţării, seara, se pun frunze de pelin la ferestre şi la uşi, ca şi în paturi.

În această zi, Mântuitorul Iisus Hristos s-a ridicat la ceruri de pe Muntele Măslinilor. La această minune au mai luat parte şi Apostolii şi cei doi îngeri. Aceştia din urmă le-au vorbit apostolilor despre cea de-a două venire a lui Hristos, şi le-au cerut să nu fie copleşiţi de durerea despărţirii de Mântuitor.

Tradiţii de Înălţare 2018

Potrivit credinţei ortodoxe, la 40 de zile de la Învierea lui Iisus Hristos, românii sărbătoresc ÎNĂLŢAREA DOMNULUI. Se înroşesc ouă, se pregătesc bucate, întocmai ca la masa de Paşti, iar salutul este „Hristos s-a înălţat! – Adevarat s-a înălţat!”.

Se spune ca după Înviere, Iisus s-a mai arătat o dată ucenicilor săi, pe Muntele Măslinilor, încredințându-i de puterea sa și dandu-le ultimele învățături. El a mancat alaturi de ucenici, asa cum facuse odinioara. Dupa 10 zile, de Rusalii, Duhul Sfant avea sa se pogoare peste ei, daruindu-le putere si intelepciune divina pentru a merge in lume si pentru a transmite Cuvantul lui Dumnezeu. In Biblie, acesta este momentul in care se anunta a doua venire a lui Iisus, intocmai ca si Inaltarea, avand la dreapta si la stanga doi ingeri mari si luminosi.

De Înălțarea Domnului, în unele zone ale țării, se leaga frunze de nuc peste brau, pentru ca Mantuitorul le-ar fi purtat in momentul Inaltarii. In alte zone, fetele si feciorii se duc in padure sa culeaga frunze de alun cu care fac vraji de dragoste sau pentru a le folosi ca plante tamaduitoare. Se zice ca Cerurile sunt deschise de la Pasti pana la Inaltare, iar cei care mor in aceasta perioada nu mai trec prin Judecata de Apoi si ajung direct in Rai.

Tot în această zi se fac pomeni și se împart pentru morți, în special brânză, ceapă verde, pâine caldă și rachiu. Casele și mormintele se împodobesc, în unele zone, cu frunze de paltin, iar la ferestre se pun frunze de leustean.

Femeile nu împrumută sare și nu dau foc din casă, pentru că altfel toata casa va vui, iar vacile nu vor mai da lapte pentru smântână.

În unele ţări din Europa occidentală, dacă Înălţarea nu este sărbătoare legală, celebrarea liturgică se transferă în duminica imediat următoare. Potrivit tradiţiei, locul de pe care Mântuitorul Hristos s-a înălţat la cer este situat la Ierusalim pe Muntele Măslinilor. Micuţa capela rotundă de acolo păstrează încă o piatră imprimată cu urma piciorului lui Hristos Capela Înălţării Domnului este un loc de închinăciune, atât pentru creştini, cât şi pentru musulmani.

În popor, Înălțarea Domnului se mai numeşte si Ispas, după numele martorului ascuns, nevăzut al Înălţării. Tradiţia spune că Ispas, un cioban, ascuns pe după pietre, a urmărit evenimentul, tăcut şi uimit, şi mai apoi a povestit alor săi cele întâmplate. De Ispas, oamenii îşi pun la brâu frunze de nuc pentru că se crede că şi Iisus ar fi avut când s-a înălţat la ceruri şi se bat cu leuştean ca să fie feriţi de rele şi de boli.

La fel şi vitele sunt bătute cu leuştean, ca să se îngraşe, să fie sănătoase şi ferite de vrăjitorii. De asemenea, la Înălţare, se taie păr din vârful cozilor de la vite şi se îngroapă într-un furnicar, cu urarea: „Să dea Dumnezeu să fie atâţia miei şi viţei câte furnici sunt în acest furnicar!”. Tot în această zi se sfinţesc plantele de leac – leuşteanul, paltinul, alunul.

Se crede că cine moare de Înalţarea Domnului ajunge direct în Rai

În anumite zone se ţin Moşii de Ispas, iar casele şi mormintele sunt împodobite cu crengi de paltin, iar la ferestre se pun frunze de leuştean. Se fac pomeni pentru morţi, împărţindu-se mai ales pâine caldă, brânză, ceapă verde şi rachiu. Sunt marcate vitele şi se taie mieii. Este ultima zi în care se mai pot înroşi ouă.

La 40 de zile de la Înviere, Iisus S-a arătat Apostolilor Săi. I-a luat pe toţi în afara Ierusalimului, I-a condus pe Muntele Măslinilor şi Le-a spus că vor fi „îmbrăcaţi cu putere de Sus”. Cu acest prilej, Iisus a anticipat, cu 10 zile înainte, Sărbătoarea Pogorârii Duhului Sfânt asupra ucenicilor.

Mai mult, în cele 40 de zile de la Înviere, potrivit Evangheliei lui Luca ( 24, 42) Iisus le-a dat ucenicilor ultimele învăţături, a mâncat alături de ei „o bucată de peşte fript şi o bucăţică dintr-un fagure de miere” şi a dorit să-i convingă că nu s-au întâlnit cu o nălucă. Tot atunci Iisus i-a asigurat pe apostoli că va fi mereu alături de ei şi de toţi cei botezaţi în religia creştină, chiar dacă misiunea lui pe pământ se încheie, scrie click.ro.

Mai mult, Iisus le-a spus ucenicilor cât de important va fi rolul lor în răspândirea credinţei creştine şi I-a îndemnat să meargă în toate colţurile lumii şi să propovăduiască.

În relatările religioase, care descriu ultimele clipe petrecute de Iisus în compania ucenicilor, Evanghelistul Luca spune :”Şi i-a dus afară până spre Bretania, şi ridicându-şi mâinile, i-a binecuvântat, s-a îndepărtat de ei şi s-a înălţat la cer. Iar ei, închinându-se Lui, s-au întors în Ierusalim cu mare bucurie”.

În tradiţia populară, marele praznic aminteşte de ziua când Iisus s-a urcat la ceruri şi este împodobit cu numeroase obiceiuri strămoşeşti, respectate în popor de sute şi sute de ani.

Cine a fost Ispas

Legenda spune că Ispas a fost un martor ocular la Înălţarea Domnului, alături de Apostoli. El era un om bun şi vesel şi, de aceea, la praznicul Înălţării Domnului este bine ca oamenii să-i urmeze exemplul: să fie bine dispuşi, să evite supărările şi să nu-şi facă necazuri unul altuia.

Înălţarea Domnului: Ispasul este sărbătoarea reconcilierii

Totodată, sărbătoarea Înălţării este o zi de împăcare, de reconciliere cu rudele şi prietenii în comunitatea în care au domnit resentimentele. În familia care respectă aceste tradiţii va domina veselia, iar necazurile şi ghinioanele se vor îndepărta de gospodăria respectivă.

De la Paşte şi până la Înălţarea Domnului, cerurile sunt deschise, iar sufletele persoanelor care trec la viaţa veşnică în acestă zi ajung direct în rai, fără să mai treacă prin temuta judecată de apoi.

Ritualuri pentru sporul casei

În ajunul sărbătorii Înălţarea Domnului se adună flori de alun

În unele localităţi din Transilvania şi din Argeş, fetele şi flăcăii merg noaptea, în ajunul sărbătorii Înălţării Domnului în alunişuri, să culeagă flori de alun, care înfloresc şi se scutură în zorii aceleiaşi zile. Se spune că aceste flori au puteri magice şi trebuie păstrate alături de busuiocul sfinţit la Bobotează. Împlinirea acestui ritual aduce sporul în gospodărie, menţine armonia şi dragostea în familiile care păstrează aceste obiceiuri.

De Înălţarea Domnului se împart căniţe cu păsat fiert în lapte

Pentru sporul casei, în numeroase zone din ţară gospodinele prepară păsat fiert în lapte dulce. Păsatul este mălaiul măcinat mai mare care se fierbe în apă, cu puţină sare şi cu vanilie. După de a fiert, se adaugă lapte şi preparatul este lăsat să mai clocotească circa trei minute. Când se mai răceşte, păsatul fiert în lapte, specific praznicului, se toarnă în căniţe, care se împart copiilor şi săracilor.

Ce se face la Înălţarea Domnului pentru înmulţirea nucilor şi a viţeilor

Un obicei cu efecte benefice asupra sporului la recolta de nuci şi la înmulţirea viţeilor se păstrează în multe zone ale ţării. Gospodarii taie fire de păr din vârful cozii vitelor din gospodărie şi le îngroapă într-un furnicar, rostind urarea : “Să dea Dumnezeu să fie atâtea nuci şi viţei, câte furnici există în acest furnicar!”

Până la Ispas se finalizează semănăturile

Semănăturile trebuie să se încheie până în ziua de Ispas. În gospodăriile unde nu se respectă obiceiul şi se mai seamănă şi după ziua de Ispas, culturile respective nu vor da roade.

Înălţarea Domnului, întâmpinată cu ouă roşii şi preparate tradiţionale

La Înălţare, este ultima zi din an când se vopsesc ouă roşii, ca şi la Paşte, şi se sfinţesc la biserică. La sfârşitul slujbei, se împart săracilor pachete cu preparate specifice praznicului: ouă, pască, plăcinte, pâine, ceapă verde şi rachiu.

Pentru sănătate se poartă frunze de nuc la brâu

În numeroase localităţi din Muntenia, bărbaţii păstrează tradiţia şi poartă frunze de nuc la brâu, pentru a nu avea dureri de spate. Mai mult, se respectă această tradiţie pentru că şi Iisus a purtat un mănunchi de frunze la brâu în ziua Înălţării Sale la cer.

Se dau ofrande săracilor

Se respectă tradiţia ofrandelor şi femeile care au în familie rude decedate dăruiesc săracilor ofrande : pâine caldă, ceapă verde, brânză şi rachiu pentru sufletele acestora. Tradiţia spune că, în această zi, cerurile sunt deschise, iar sufletele morţilor, care au venit în ziua de Paşti la casele unde au trăit o viaţă întreagă, se înalţă din nou la cer. Alimentele date de pomană reprezintă merindele necesare pentru călătoria de întoarcere la ceruri.

Se împodobesc ferestrele cu frunze de leuştean

În tradiţia populară, gospodarii trebuie să împodobească ferestrele casei cu frunze de leuştean, o plantă cu rol protector împotriva pagubei şi a bolilor pe parcursul anului.

Se culeg plantele medicinale cu puteri tămăduitoare

Tot în această zi, pentru farmacia casei, se culeg florile, frunzele şi ramurile unor plante apotropice ( protectoare). Se crede că paltinul, nucul, alunul şi leuşteanul au puteri vindecătoare, dacă sunt culese în ziua marelui praznic.

Mai ales în mediul rural, se practică ritualul leuşteanului. Această datină îi apără pe gospodari şi animalele lor de tracţiune de efectele vrăjilor şi de spiritele rele. Gospodina casei atinge cu o legătură de leuştean (asemănătoare sorcovei) pe fiecare membru al familiei şi fiecare animal în parte, urându-le să fie apărate de orice rău. Se spune că de-a lungul timpului, ritualul a avut efecte spectaculoase. În gospodăria respectivă a fost alungată boala, paguba şi s-a păstrat sporul laptelui şi al banilor.

Ce nu trebuie să faceţi la Înălţarea Domnului

Nu trebuie să ne certăm cu nimeni în ziua praznicului şi nu trebuie să încurajăm resentimentele. Dacă respectăm această datină, moştenită din moşi-strămoşi, duşmanii nu vor avea putere asupra noastră şi vom fi mai sănătoşi tot anul.

La Înălţarea Domnului, nu înstrăinăm nici un obiect din gospodărie

Pentru vigoarea fizică şi spirituală a membrilor familiei, pentru ca paguba să ocolească o gospodărie, în această zi nu se înstrăinează nici un obiect din casă şi nu se împrumută bani.

sursa: realitatea.net



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Alba24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


Publicitate

ACTUALITATE

CE propune prelungirea sistemului de roaming fără taxe suplimentare. Milioane de europeni se bucură de acest beneficiu

Publicat

Comisia Europeană a propus prelugirea cu zece ani a actualului sistem de tarifare în telefonia mobilă, care permite utilizarea rezonabilă, fără taxe suplimentare de roaming, în spaţiul Uniunii Europene.

„Pentru a asigura că cetăţenii pot continua să se bucure de roaming fără taxe suplimentare în timpul călătoriilor în spaţiul UE, Comisia Europeană a propus astăzi o nouă Reglementare în domeniul roaming-ului. Aceasta va prelungi cu zece ani actualele reguli, care urmează să expire în 2022.

De asemenea, vor fi asigurate servicii mai bune de roaming. Spre exemplu, consumatorii vor avea dreptul la aceeaşi calitate şi viteză în reţeaua mobilă, atât acasă, cât şi în străinătate, atât timp cât sunt disponibile reţele echivalente”, a anunţat Executivul UE, într-un comunicat postat pe site-ul propriu.

Citește și: Prețurile la date mobile în roaming au scăzut din 1 ianuarie. Precizări cu privire la tarifele de telefonie pentru Regatul Unit

„Noile reguli vor asigura şi acces eficient la servicii de urgenţă, inclusiv prin îmbunătăţirea prezentării unor mijloace alternative pentru persoane cu dizabilităţi, precum şi prin creşterea modalităţilor de înştiinţare privind utilizarea serviciilor cu TVA în roaming”, precizează reprezentanții Comisiei Europene.

„Oriunde ne aflăm în Europa, putem lua legătura cu cei dragi, putem discuta despre activităţi şi putem distribui informaţii de pe drum fără a ne face griji pentru facturi scumpe.

Sfârşitul taxelor de roaming este un prim exemplu despre modul în care UE menţine conectaţi milioane de cetăţeni, îmbunătăţindu-le vieţile.

Noile reglementări vor menţine roamingul fără taxe suplimentare, ba chiar îl vor îmbunătăţi”, a spus și Margrethe Vestager, vicepreşedinte executiv al Comisiei Europene pentru Adaptarea Europei la Era Digitală.

„Milioane de europeni se bucură de beneficiile roamingului fără taxe suplimentare în spaţiul UE. Este vorba de un element central de succes al pieţei comune.

În Deceniul Digital al Europei, toată lumea trebuie să poată avea conectivitate excelentă oriunde se află în Europa, la fel ca acasă. Astăzi, putem confirma angajamentul nostru faţă de cetăţeni. În paralel, lucrăm pentru susţinerea investiţiilor în infrastructura adecvată”, a declarat, la rândul său, Thierry Breton, comisarul UE pentru Piaţa Internă.

Actualul sistem de roaming a intrat în vigoare în statele membre UE în 2017 și urma să expire în 2022.

Sursa: Mediafax

Foto: Arhivă

Citeste mai mult
Publicitate

EDUCAȚIE

O nouă licitație pentru reabilitarea Liceului Teoretic din Teiuș. Va beneficia de un sistem de încălzire cu pompă de căldură

Publicat

Liceul Teoretic din Teiuș va fi reabilitat termic printr-un proiect de este 2,3 milioane de lei. Clădirea construită în perioada anilor 1936 va fi izolată termic și va beneficia de un sistem de încălzire format dintr-o pompă de căldură geotermală. 

Primăria Teiuș a lansat marți, 23 februarie, în Sistemul Electronic de Achiziții Publice (SEAP), o nouă licitație pentru proiectarea și execuția lucrărilor pentru investiția „Reabilitare termică Liceul Teoretic Teiuș – clasele IX-XII”.

Valoarea totală estimată este de 2.337.312,74 de lei, fără TVA.

 

Reamintim faptul că primele licitații pentru reabilitarea termică a liceului au fost lansate încă din anul 2019, acestea fiind anulate după ce au fost depuse oferte inacceptabile și/sau neconforme, sau nu s-au prezentat ofertanți.

Potrivit Documentației de Avizare a Lucrărilor de Intervenție (DALI) clădirea a fost executată în perioada anilor 1936 și a avut, de la început, funcțiunea de școală. Construcția are regimul de înălțime Sp + P + E.

Proiectul de reabilitare termică vizează:

  • izolarea soclului
  • izolarea termică a pereților exteriori cu un strat de tip multipor de minim 15 cm
  • izolarea termică a planșeului sub pod
  • izolarea plăcii pe sol la partea inferioară
  • izolarea plăcii la intrados a subsolului
  • înlocuirea acoperișului existent
  • înlocuirea scocurilor și a burlanelor deteriorate cu altele noi
  • înlocuirea ferestrelor și ușilor existente cu tâmplărie PVC cu geam termopan, cu 6 camere și sistem automat de închidere
  • sistem de încălzire format din pompă de căldură sol/apă (geotermală)
  • modernizarea instalației de încălzire – înlocuirea corpurilor de încălzire existente din fontă cu corpuri din tablă și prevederea unui sistem nou de încălzire, realizat cu ajutorul ventiloconvectoarelor de pardoseală
  • montarea de robineți cu reglaj termostatic pe fiecare corp de încălzire în parte
  • înlocuirea conductelor și a coloanelor ce transportă agentul termic, precum și izolarea acestora
  • instalarea unui boiler electric pentru producerea de apă caldă curentă necesară clădirii reabilitate
  • înlocuirea racordurilor obiectelor sanitare
  • înlocuirea corpurilor de iluminat cu corpuri eficiente energetic de tip LED

În interiorul sălilor de curs, holuri, laborator, cabinet, cancelarie s-a proiectat o instalație de încălzire cu ventiloconvectoare, în sistem de două țevi. Acestea se vor monta pe pardoseală  și vor realiza încălzirea  spațiilor în perioada de iarnă.

Citeste mai mult
Publicitate

ACTUALITATE

Norocoșii, taxați de ANAF. Cine realizează venituri din premii și jocuri de noroc, trebuie să le declare. DOCUMENT

Publicat

Persoanele fizice care realizează venituri din premii și jocuri de noroc atât din România, cât și din străinătate, au obligația să declare veniturile și să plătească impozite la bugetul general consolidat, potrivit Ministerului Finanțelor.

Astăzi, Agenția Naținală de Administrare Fiscală (ANAF) a publicat pe site și Ghidul contribuabililor care realizează venituri din premii și jocuri de noroc.

Astfel, veniturile din premii reprezintă veniturile obținute din concursuri și din promovarea produselor/serviciilor ca urmare a practicilor comerciale, potrivit unui comunicat al Ministerului Finanțelor.

„În această categorie intră veniturile în bani și/sau în natură, cum ar fi: premii de orice fel acordate oamenilor de cultură, știință și artă la gale, simpozioane, festivaluri, concursuri naționale sau internaționale, concursuri pe meserii sau profesii; premii în bani și/sau în natură acordate sportivilor, antrenorilor, tehnicienilor și altor specialiști prevăzuți în legislația în materie, pentru rezultatele obținute la competiții sportive interne și internaționale”, se arată comunicat.

Ghidul contribuabililor care realizează venituri din premii și jocuri de noroc poate fi consultat aici: Ghid_jocuri_de_noroc_2021

Conform acestuia, premiile de tipul unor bonusuri care sunt acordate salariaților nu se încadrează la venituri din premii din punctul de vedere al impozitării, fiind asimilate veniturilor de natură salarială.

De asemenea, veniturile din jocuri de noroc cuprind toate sumele încasate, bunurile și serviciile primite, ca urmare a participării la jocuri de noroc, indiferent de denumirea venitului sau de forma în care se acordă, inclusiv cele de tip jack-pot.

„Obligația calculării, reținerii și plății impozitului le revine organizatorilor/plătitorilor de venituri. Impozitul calculat și reținut în momentul plății este impozit final pentru care nu se depune declarația unică. Pentru veniturile din premii și jocuri de noroc nu se datorează contribuții sociale”, au mai precizat reprezentanții Ministerului Finanțelor.

Persoanele fizice cu domiciliul în România sau cele nerezidente care au declarat centrul intereselor vitale în România și care realizează venituri din premii și jocuri de noroc din străinătate au obligația să le declare în România și să depună Declarația unică privind impozitul pe venit și contribuțiile sociale datorate până la data de 25 mai, inclusiv, a anului următor celui în care s-au realizat veniturile.

Contribuabilii persoane fizice rezidente care, pentru același venit și în decursul aceleiași perioade impozabile, sunt supuși impozitului pe venit atât pe teritoriul României, cât și în străinătate, au dreptul la deducerea din impozitul pe venit datorat în România a impozitului plătit în străinătate, în condițiile legislației, a mai transmis Ministerul.

 

Citeste mai mult
Publicitate

ACTUALITATE

Alba Iulia: Peste 100 de preoți ortodocși participă la un program legat de combaterea traficului de persoane

Publicat

catedrala incoronarii alba iulia

„Asociația Filantropia Ortodoxă Alba Iulia” și Academia Evanghelică Sibiu organizează un program de formare pentru mai mulți preoți, profesori, asistenți sociali, psihologi și pedagogi sociali. 

Mai precis, un număr de 107 de preoți, profesori, asistenți sociali, psihologi și pedagogi sociali, vor lua parte, ca voluntari,  la o serie de cursuri de formare, în vederea implicării în prevenirea și combaterea fenomenului de trafic de ființe umane în județele Alba și Mureș.

Potrivit organizatorilor, cursurile vor fi susținute de formatori acreditați ai organizațiilor și instituțiilor cu experiență, în combaterea traficului de persoane și în asistarea victimelor acestui flagel social. Un prim curs a fost susținut de Codruța Fernea, formator specialist în cadrul Organizației „eLiberare” – București.

Subiectele dezbătute au fost legate de elementele de bază ale cadrului legal în domeniu, tipologia victimelor și a traficanților, precum și de indicatorii diferitelor forme de exploatare.

Discuțiile avute în cadrul primului curs, au abordat și problematica interacțiunii cu victima traficului de persoane și a îngrijirii centrate pe traumă, precum și o serie de studii de caz relevante, au precizat coordonatorii proiectului.

Potrivit organizatorilor, concluziile întâlnirii au fost acelea că fenomenul traficului nu este unul izolat, fiecare dintre noi am întâlnit victime ale traficului și posibili agresori, fără să ne dăm seama că ei există, fără să-i recunoaștem.

Ca urmare, orice persoană care nu este atentă poate să devină victimă a unor traficanți și, în același timp, fiecare dintre noi poate să-și folosească resursele sau cunoștințele pentru a ajuta preventiv persoanele vulnerabile care traversează momente de criză și care sunt predispuse a fi victime ale unor traficanți.

„Biserica, prin valorile pe care le promovează și prin susținerea morală și spirituală pe care o acordă, poate avea un rol determinant în prevenirea acestui flagel, precum și în susținerea și tămăduirea sufletească a celor care sunt răniți de agresori.

Ca urmare a acestor cursuri, vor avea loc o serie de acțiuni de informare și prevenire în parohiile Eparhiei de Alba Iulia, în  cadrul orelor de religie, precum și prin Centrele cultural-catehetice și Grupurile de inițiativă pentru tineri.

De asemenea, în așezămintele sociale administrate de organizațiile nonguvernamentale eparhiale, preoții coordonatori, asistenții sociali, psihologii și pedagogii vor fi pregătiți atât pentru organizarea unor acțiuni de informare și prevenire similare, cât și pentru acțiuni de intervenție și consiliere inițială a unor posibile victime”, au transmis părintele Nicolae Ignat, consilier social și părintele Oliviu Botoi, consilier cultural, coordonatorii programelor eparhiale de informare și formare privind problema traficului de persoane.

sursa: reîntregirea.ro

sursa foto: vimeo.ro („eLiberare”)

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate

Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate