Lăsata Secului pentru Postul Adormirii Maicii Domnului. Semnificații pentru credincioși, luni, 31 iulie

Lăsata Secului pentru Postul Adormirii Maicii Domnului 2023: Luni, 31 iulie, este Lăsata Secului pentru începutul Postului Sfintei Marii sau Postul Adormirii Maicii Domnului.

Calendar Ortodox, august 2023: Timp de două săptămâni, credincioşii ţin al treilea mare post din an, după cel al Paştilor şi cel al Sfinţilor Apostoli Petru şi Pavel.

Luni este ultima zi în care se mai poate mânca de dulce, înainte de începerea postului.

O tradiție străveche este aceea ca în această zi să se facă o masă festivă la care să se adune toată familia pentru a petrece această sărbătoare.

În Bărăgan, un vechi obicei spune că de Lăsata Secului trebuie strânse toate oasele și resturile de mâncare într-o față de masă, iar a doua zi trebuie aruncate afară spre răsărit.

În Ardeal, de Lăsatul Secului se mai respectă un obicei care are legătură cu focurile purificatoare. În unele zone, la lăsatul serii, pe dealuri se aprind focuri, iar în această atmosferă se spune că se purifică totul în jur și alungă spiritele rele.

Se spune că prin acest ritual se asigură perpetuarea renașterii la viață.

În regiunea Munteniei, nurorile fac plăcinte cu brânză dulce și stafide pe care le oferă soacrelor, ca relațiile să rămână dulci și în timpul postului.

Cum se ţine post

Tipicul cel Mare şi învăţătura pentru posturi din Ceaslovul Mare prescriu ajunare lunea, miercurea si vi­nerea, până la ora 15.00, când se consumă mâncare uscată, potrivit crestinortodox.ro.

Marţea şi joia se consumă legume fierte, fără untdelemn, iar sâmbăta şi duminica se dezleagă la untdelemn şi vin. La 6 august (sărbătoarea Schimbării la faţă), se face dezlegare la untdelemn, peşte şi vin.

În timpul acestui post se citesc în bisericile mănăstireşti cele două Paraclise ale Maicii Domnului, din Ceaslov.

Originea acestui post este din secolil V, când cultul Maicii Dom­nului s-a dezvoltat şi când sărbătoarea Ador­mirii ei a început sa primească o mai mare importanţă.

La început însă, nici timpul din an, nici durata şi nici felul postirii nu erau la fel peste tot. Unii (in partile Antiohiei) posteau o singura zi (6 august), alţii mai multe zile (4 la Constantinopol, 8 la Ierusalim); unii posteau în luna august şi de aceea postul era numit şi postul lui August, alţii in septembrie, iar alţii nu posteau deloc, soco­tind că sărbătoarea Adormirii este zi de mare bucurie, deoarece Maica Domnului a trecut de la viaţa pământească la cea cerească.

Data şi durata pos­tului au fost uniformizate în toată Ortodoxia abia în secolul XII, la sinodul local din Constantinopol. S-a hotărât ca postul să înceapa la 1 august şi să dureze 14 sau 15 zile, până la sărbătoarea Adormirii (15 august).

Tradiţii, obiceiuri şi semnificaţii

Postul Adormirii Maicii Domnului mai este cunoscut în popor şi ca Postul Sfintei Mării sau Sântămăriei. Acest post îi pregăteşte pe creştini pentru cele două mari praznice din august: Schimbarea la Faţă şi Adormirea Maicii Domnului.

Biserica recomandă ca, în această perioadă de post, să fie citită zilnic rugăciunea „Paraclisul Maicii Domnului”.

Sărbătoarea Adormirii Maicii Domnului are multiple semnificaţii teologice şi spirituale pentru credincioşi. De altfel, însăşi icoana Adormirii Maicii Domnului arată această taină a primirii mamei în braţele lui Hristos, Fiul ei.

În iconografie, lângă sicriul binecuvântat cu trupul Fecioarei se află Hristos în picioare, purtând sufletul Maicii sale, ca pe un bebeluş. Acesta este gestul suprem de reciprocitate a iubirii. Cea care L-a ţinut în braţe pe Dumnezeu, acum odihneşte în braţele Fiului şi Stăpânului ei.

În dimineaţa zilei de Sfânta Maria, femeile mergeau la biserică şi împărţeau struguri, prune, faguri de miere şi mergeau în cimitir pentru a tămâia mormintele. Ţăranii care aveau vii mari obişnuiau să tocmească paznici.

Tot acum, bărbaţii schimbau pălăria cu căciula. Cei care mai erau văzuţi cu pălărie după 15 august erau ironizaţi.

Se interzice scăldatul în apa râurilor spurcată de cerb şi dormitul pe prispă.

De pe 15 august se deschidea, în satul tradiţional, un important sezon al nunţilor, ce ţinea până la intrarea în postul Crăciunului. Se organizau târgurile de toamnă.

În dimineaţa zilei de Sfânta Maria Mare, pe 15 august, femeile credincioase merg la biserică cu fructe şi bucate alese, pe care le vor sluji şi le vor da de pomană, potrivit etnologului Ion Ghinoiu, în volumul ”Zile şi mituri. Calendarul ţăranului român” (2000). De asemenea, există, în această zi, superstiţia conform căreia dacă înfloresc trandafirii, toamna va fi lungă.

Luna august este, totodată, o lună a semănăturilor de toamnă, timpul fiind optim pentru aceste activităţi, în special după data de 15 august.

Totodată, la sărbătoarea Sfintei Marii se adună ultimele plante de leac, putându-se afla totodată cum va fi toamna ce se apropie şi se culeg flori care se pun la icoane şi care mai apoi sunt bune pentru vindecarea anumitor boli.