Legea privind prevenirea atacurilor de urs, retrimisă în Parlament. Nicușor Dan cere reguli mai clare pentru cotele de recoltare

Președintele Nicușor Dan a trimis vineri Parlamentului, spre reexaminare, legea care modifică regulile privind intervențiile pentru prevenirea și combaterea atacurilor urșilor bruni asupra oamenilor și bunurilor acestora.

Actul normativ prevede, pentru anii 2026 și 2027, un nivel de prevenție de 859 de exemplare de urs brun și un nivel de intervenție de 110 exemplare, la nivel național. Șeful statului nu contestă obiectivul legii, respectiv protejarea vieții oamenilor și reducerea pagubelor, dar susține că mecanismul trebuie să fie mai clar, verificabil și compatibil cu obligațiile de protecție strictă a speciei.

Cererea de reexaminare vine după ce, în luna iunie, Curtea Constituțională a respins sesizarea formulată anterior de președinte pe aceeași lege.

De ce a retrimis Nicușor Dan legea în Parlament

Președintele susține că legea urmărește un obiectiv legitim și esențial: protejarea vieții și integrității persoanelor și reducerea pagubelor produse de urși.

Totuși, Nicușor Dan arată că tocmai importanța acestui obiectiv impune un mecanism care să fie eficient pentru comunități, aplicabil în teren, verificabil de autorități și compatibil cu obligația de protecție strictă a speciei.

Publicitate

În forma transmisă la promulgare, unele soluții nu ar oferi garanțiile operaționale necesare pentru acest echilibru, susține șeful statului.

Potrivit cererii de reexaminare, simpla repartizare a unui număr de exemplare pe fonduri cinegetice nu arată, prin ea însăși, care animale trebuie vizate pentru reducerea reală a conflictelor.

Președintele cere prioritizarea urșilor cu comportament conflictual

Una dintre principalele observații vizează modul în care sunt alese exemplarele care pot fi recoltate preventiv.

Nicușor Dan susține că măsura letală ar trebui să vizeze cu prioritate exemplarele habituate, cu comportament conflictual documentat sau care frecventează repetat zonele locuite.

În cererea de reexaminare se arată că selecția ar trebui fundamentată pe date locale și pe analiza alternativelor neletale rezonabile.

Cu alte cuvinte, președintele cere ca recoltarea preventivă să nu funcționeze ca o simplă cotă numerică de realizat, ci ca o intervenție țintită asupra exemplarelor care generează efectiv riscuri pentru comunități.

Cota nu trebuie să devină obiectiv obligatoriu de vânătoare

Șeful statului avertizează că o cotă numerică nu ar trebui să funcționeze ca obiectiv obligatoriu și nici ca formă de vânătoare orientată de valoarea trofeului.

Observația este relevantă deoarece legea stabilește un plafon național și o repartizare pe fonduri cinegetice. În lipsa unor reguli clare de selecție, există riscul ca intervențiile să nu se concentreze pe exemplarele care produc conflicte, ci pe atingerea cotei alocate.

Președintele cere Parlamentului să reanalizeze nivelurile de prevenție stabilite pentru 2026 și 2027 și modul în care acestea sunt aplicate în teren.

859 de urși la prevenție și 110 la intervenție, pentru doi ani consecutivi

Legea trimisă la reexaminare stabilește pentru anul 2026 un nivel de prevenție de 859 de exemplare de urs brun și un nivel de intervenție de 110 exemplare.

Aceleași niveluri ar urma să se aplice și în 2027.

Nicușor Dan critică faptul că aceeași cotă și aceeași repartizare pe fonduri cinegetice ar urma să fie folosite doi ani la rând, fără o evaluare obligatorie intermediară.

Președintele arată că o cotă potrivită pentru un anumit an nu poate fi presupusă automat ca fiind potrivită și pentru anul următor. Populația de urs se poate modifica prin recoltări legale, mortalitate naturală și accidentală, braconaj, reproducere, schimbări de distribuție și deplasări între fonduri.

Din acest motiv, șeful statului cere o analiză actualizată înainte de aplicarea acelorași niveluri și în anul următor.

Registru electronic național pentru fiecare urs recoltat

O altă critică importantă vizează lipsa unui mecanism unic de urmărire în timp real a recoltărilor.

Președintele arată că legea aprobă un plafon național și o repartiție pe 528 de fonduri cinegetice, dar nu instituie un sistem prin care autoritatea să știe, în timp real, câte exemplare au fost recoltate și ce cotă mai este disponibilă.

Nicușor Dan cere ca orice recoltare să fie condiționată de înscrierea imediată într-un registru electronic național, administrat de autoritatea publică centrală pentru protecția mediului.

Registrul ar trebui să fie accesibil autorităților de control și gestionarilor, în funcție de competențe.

Ce date ar trebui să conțină registrul

Potrivit cererii de reexaminare, pentru fiecare exemplar recoltat ar trebui generat un identificator unic.

Registrul ar trebui să includă fondul cinegetic, data, ora și coordonatele recoltării, temeiul intervenției, persoanele responsabile, sexul și categoria de vârstă estimată, documentare foto-video și o probă biologică.

Înregistrarea ar trebui făcută într-un termen foarte scurt și înainte ca exemplarul să fie transportat din locul recoltării.

Sistemul ar trebui să blocheze automat orice nouă recoltare după atingerea nivelului alocat fondului cinegetic și să notifice autoritatea competentă.

Președintele mai cere ca legea să prevadă expres obligațiile de raportare, termenele, răspunderea pentru omisiuni sau raportări inexacte, consecințele depășirii cotei și publicarea periodică a unor date agregate.

Interdicția privind femelele cu pui, considerată greu de aplicat

Nicușor Dan cere reformularea și a articolului referitor la interdicția de vânătoare privind femelele însoțite de pui.

Președintele arată că protecția femelelor cu pui este necesară, dar formularea actuală condiționează aplicarea interdicției de stabilirea unei vârste cronologice precise a puilor.

În opinia șefului statului, această vârstă nu poate fi determinată cu certitudine prin simpla observare a animalului în teren.

El arată că diferența dintre un pui de un an și nouă luni și unul de doi ani și câteva luni nu este ușor de stabilit de la distanță. Dimensiunea și conformația pot varia în funcție de sex, nutriție, anotimp și habitat.

Metodele care ar putea crește precizia estimării, precum identificarea anterioară, măsurătorile, analiza dentară sau investigațiile de laborator, nu sunt compatibile cu momentul în care vânătorul trebuie să decidă dacă execută focul.

Președintele invocă obligația de protecție strictă a ursului brun

În cererea de reexaminare, Nicușor Dan insistă asupra echilibrului dintre siguranța comunităților și obligația de protecție strictă a speciei.

Ursul brun este specie de interes comunitar care necesită protecție strictă, potrivit cadrului european și legislației naționale. Intervențiile letale sunt posibile doar în condițiile unor derogări și trebuie justificate prin motive clare, inclusiv protejarea siguranței publice sau prevenirea unor pagube importante.

Din acest motiv, președintele cere ca legea să ofere garanții mai clare că recoltările sunt țintite, monitorizate și justificate de conflicte reale, nu doar de existența unei cote aprobate la nivel național.

Legea, adoptată de Parlament și verificată de CCR

Proiectul a fost adoptat de Camera Deputaților, în calitate de for decizional, în primăvara acestui an.

Textul prevedea aprobarea, pentru 2026, a 859 de exemplare de urs brun ca nivel de prevenție la nivel național și a 110 exemplare ca nivel de intervenție. Ulterior, legea a ajuns la Curtea Constituțională, după o sesizare formulată de președintele Nicușor Dan.

În 24 iunie 2026, CCR a respins sesizarea și a stabilit că aprobarea recoltării, pentru anii 2026 și 2027, a câte 859 de exemplare la nivel de prevenție și 110 la nivel de intervenție nu contravine Constituției, inclusiv prin raportare la Directiva Habitate.

După decizia CCR, președintele avea posibilitatea de a promulga legea sau de a o retrimite Parlamentului pentru reexaminare. A ales a doua variantă.

Ce se întâmplă după cererea de reexaminare

Parlamentul trebuie să reanalizeze legea, în urma cererii trimise de președinte.

Legislativul poate modifica textul în sensul observațiilor formulate sau poate menține soluțiile adoptate anterior.

După reexaminare, legea va fi retrimisă la promulgare. În această etapă, dezbaterea se va concentra pe mecanismele de control, pe modul de stabilire a cotelor, pe protecția femelelor cu pui și pe garanțiile că intervențiile vizează exemplarele cu risc real pentru comunități.

Până la finalizarea procedurii, legea nu intră în vigoare în forma trimisă inițial la promulgare.