Connect with us
Publicitate

ECONOMIE

Lovitură în construcții. Klaus Iohannis, nevoit să semneze dezincriminarea executării de lucrări fără autorizație


Publicat

constructii santier blocuri

Președintele României, Klaus Iohannis, a semnat sâmbătă, 26 octombrie, decretul privind promulgarea Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcții.

Preşedintele precizează că dezincriminarea executării fără autorizaţie a lucrărilor care vizează investiţii de infrastructură (autostrăzi, drumuri, poduri, apeducte, baraje), deschiderea de cariere şi balastiere, branşamente, racorduri la utilităţi, lucrări privind căile de comunicaţii, este de natură să afecteze chiar realizarea unor investiţii publice, încurajând intervenţii neautorizate asupra autostrăzilor, drumurilor judeţene, podurilor, reţelelor electrice sau în realizarea forajelor, generând riscuri la adresa siguranţei cetăţenilor.

Citește și Cum pot intra în legalitate cei care au construit fără autorizare. Condițiile pe care trebuie să le respecte

Preşedintele Klaus Iohannis a trimis, în luna mai, Parlamentului, spre reexaminare, modificările aduse Legii nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii, informează un comunicat al Administraţiei Prezidenţiale.

Actul normativ, adoptat de Camera Deputaţilor în 19 decembrie 2018 în calitate de for decizional, prevede că nu va mai constitui infracţiune executarea fără autorizaţie a „lucrărilor de construire, reconstruire, modificare, extindere, reparare, modernizare şi reabilitare privind căile de comunicaţie de orice fel, lucrărilor de artă, reţele şi dotările tehnico-edilitare, branşamente şi racorduri la reţele de utilităţi, lucrărilor hidrotehnice, amenajărilor de albii, lucrărilor de îmbunătăţiri funciare, lucrărilor de instalaţii de infrastructură, lucrărilor pentru noi capacităţi de producere, transport, distribuţie a energiei electrice şi/sau termice, de reabilitare şi retehnologizare a celor existente, lucrărilor de foraje şi excavări necesare pentru efectuarea studiilor geotehnice şi a prospecţiunilor geologice, proiectarea şi deschiderea exploatărilor de cariere şi balastiere, a sondelor de gaze şi petrol, precum şi a altor exploatări de suprafaţă, subterane sau subacvatice, precum şi organizarea de tabere de corturi, căsuţe sau de rulote”.

„Legea pentru modificarea Legii nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii are ca obiect de reglementare trecerea din sfera ilicitului penal în cea a ilicitului contravenţional a faptelor de executare fără autorizaţie de construire sau de desfiinţare ori cu nerespectarea prevederilor acesteia, a lucrărilor prevăzute de art. 3 alin. (1) lit. c), e) şi g) din Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii.

Precizăm că, în forma transmisă la promulgare, legea menţionată a făcut obiectul controlului de constituţionalitate, iar Curtea Constituţională prin Decizia nr. 142 din 13 martie 2019 a respins criticile de neconstituţionalitate formulate.

Dincolo de aspectele de constituţionalitate, apreciem că se impune reexaminarea de către Parlament a Legii pentru modificarea Legii nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii din perspectiva oportunităţii dezincriminării faptelor prevăzute de art. 24 lit. a) prin raportare la categoriile de lucrări reglementate de art. 3 alin. (1) lit. c) şi e) din această lege, sub aspectul implicaţiilor pe care aceste măsuri legislative le au asupra siguranţei în construcţii şi a protejării unor valori sociale deosebit de importante precum viaţa, integritatea corporală sau protecţia mediului înconjurător”, se arată în cererea de reexaminare trimisă de preşedinte.

Preşedintele consideră, în cererea de reexaminare, că prin Legea nr. 50/1991, cât şi prin alte reglementări din domeniu, precum Legea nr. 10/1995 privind calitatea în construcţii şi Legea nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului şi urbanismul, se urmăreşte respectarea regimului construcţiilor, respectiv al calităţii şi disciplinei în construcţii pentru protejarea interesului general, iar Decizia nr. 142/2019, par. 41 precizează că „obligaţia obţinerii autorizaţiei de construcţie are drept scop prevenirea consecinţelor negative în cazul unor construcţii necorespunzătoare”.

Preşedintele precizează că dezincriminarea executării fără autorizaţie a lucrărilor prevăzute de art. 3 lit. c) şi e) din Legea nr. 50/1991, care vizează investiţii de infrastructură (autostrăzi, drumuri, poduri, apeducte, baraje), deschiderea de cariere şi balastiere, branşamente, racorduri la utilităţi, lucrări privind căile de comunicaţii, „este de natură să afecteze chiar realizarea unor investiţii publice, încurajând intervenţii neautorizate asupra autostrăzilor, drumurilor judeţene, podurilor, reţelelor electrice sau în realizarea forajelor, generând riscuri la adresa siguranţei cetăţenilor.

„Or, aşa cum a reţinut şi Curtea Constituţională în Decizia nr. 142/2019, par. 55, legiuitorul are obligaţia de a lua măsuri „în vederea apărării valorilor sociale ocrotite prin lege, prin adoptarea instrumentelor legale necesare în scopul prevenirii stării de pericol şi a fenomenului infracţional, cu excluderea oricăror reglementări de natură să ducă la încurajarea acestui fenomen”, aspect care decurge chiar din art. 1 alin. (3) din Constituţie”, se mai arată în cererea de reexaminare a legii transmisă de preşedinte Parlamentului.



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Alba24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


Publicitate

ADMINISTRATIE

FOTO VIDEO REPORTAJ Incursiune în fostul Cinema Columna: Groapa de gunoi cu acoperiș din centrul municipiului Alba Iulia

Publicat

La nici o sută de metri, în spatele Primăriei Alba Iulia, în centrul orașului, fosta clădire a cinematografului Columna a devenit în timp o veritabilă ”groapă de gunoi cu acoperiș”.

Vremurile în care tinerii se întâlneau în fața cinematografului sunt istorie și au rămas doar amintiri.

La fel s-au dus și vremurile în care, în locul cinematografului a funcționat un club de noapte, club în fața căruia scandalurile și bătăile erau ceva obișnuit weekend de weekend. 

Mai mult, în ultimii ani clădirea a devenit adăpost pentru o familie fără locuință, care timp de câteva ierni s-a adăpostit înăuntru alături de mai mulți copii.

În 2020, fostul viceprimar, Voicu Paul, în plină campanie electorală declara că a reușit ce nu putut fostul primar Hava: să preia de la RADEF „România Film” clădirea, iar planurile erau să o transforme într-o parcare.

Acum noua administrație vrea același lucru: să demoleze clădirea și să amenajeze o parcare, însă la fel, demolarea ține de birocrație.

Am intrat în interiorul clădirii pentru a vedea ce s-a ales de fostul cinematograf

Toate intrările au fost sudate sau acoperite cu gratii de către angajații primăriei pentru a bloca aceesul oamenilor străzii în interior.

Încă de la intrarea în clădire ești ”întâmpinat” de un morman de haine, gunoaie și un miros la care și cel mai puternic stomac se întoarce pe dos.

Culoarul care pe vremuri ducea în sala de vizonare adăpostește o imagine dezolantă: un cărucior de copii stă părăsit într-un colț, printre resturi de moloz și gunoaie. Familia care se adăpostea în cinematograf obișnuia își plimba copiii prin centrul orașului, în timp ce adulții apelau la mila trecătorilor.

La nici 10 metri, încălțămintea unui copil stă părăsită pe o bucată de beton.

Scările nu se mai disting unele de altele, fiind acoperite de moloz.

Însă momentul în care devii șocat de ceea ce a ajuns cinematograful este cel în care ajungi în sala de vizionare: spațiul uraș, tipic comunist, a ajuns într-o stare imensă de degradare.

O parte a tavanului s-a prăbușit la un moment dat, iar o altă parte acum atârnă de armături.

Locul scaunelor pentru spectatori a fost luat de „munți” de moloz, presărați cu gunoaie.

De a lungul timpului oamenii străzii au depozitat în clădire tot ce au găsit la tomberoanele de gunoi care flanchează fostul cinema: pet-uri, bucăți de mobilă, saltele, cutii de carton.

În timp ce urci scările către sala de proiecție și spațiile anexe ale cinematografului, mirosul devine din ce în ce mai puternic.

Într-o cameră, oamenii străzii și-au amenajat un spațiu de dormit: un pat, un dulap pe care erau mai multe lumânări ce reprezentau sursa de lumină și o saltea, înconjurate de haine și gunoaie.

Pe pereți erau lipite mai multe postere, dar și câteva icoane. Astfel arată locul în care au dormit cei care s-a adăpostit în clădire.

Mai mult de atât, între două uși și-au improvizat și o frânghie pentru întins rufele.

Camera de proiecție a devenit între timp WC-ul celor care și-au făcut veacul în vechiul cinematograf.

Când ar putea fi demolată clădirea

După câștigarea alegerilor locale, Gabriel Pleșa declara că demolarea ar putea demara la începutul primăverii, însă acest lucru nu s-a întâmplat.

Acum, Gabriel Pleșa, a declarat pentru alba24.ro, că primăria trebuie să realizeze o serie de documentații pentru deomolare. Momentan trebuie realizată documentația pentru planul urbanistic de detaliu (PUD), pentru care trebuie realizată o achiziție.

Apoi, trebuie realizată o achiziție pentru demolarea propriu zisă. În total procedura de demolare a clădirii ar costa undeva la 200 de mii de lei, bani din bugetul local.

Demolarea, cel mai probabil ar începe undeva în lunile iunie, iulie ale anului în curs.

Simpaticul Domn R

Perioada de glorie a cinematografului a fost în anii comunismului. Pe 22 februarie 1980, la Alba Iulia se inaugura modernul Cinema Columna, cu o capacitate de 500 de locuri.

Cinema Columna, pe vremea regimului comunist. sursă foto: Direcția Județeană Alba a Arhivelor Naționale

Primul film proiectat în noua sala de cinematograf, în clădirea din centrul orașului, a fost ”Simpaticul Domn R”, un film românesc din anul 1969, regizat de Ștefan Traian Roman.

Un video reportaj realizat de Cristian Panu și Raul Baciu.

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

Grecia și-a redeschis granițele pentru turiști. Ce reguli trebuie respectate

Publicat

Grecia și-a deschis granițele pentru călătoriile neesențiale, în anumite condiții. 

Condiţia prealabilă este ca turiştii să fie vaccinaţi complet, să aibă anticorpi sau să dețină un test PCR actual cu rezultat negativ.

Unii dintre cei sosiţi pot face obiectul testării aleatorii.

Actele medicale trebuie traduse în limba engleză.

Pe lângă condițiile prealabile, mai există câteva reguli care trebuie respectate:

  • purtarea măștii interior / exterior, inclusiv când se deplasează cu automobilul si nu sunt familie;
  • maxim 3 persoane în autoturism, dacă nu sunt familie;
  • maxim 3 persoane în momentul deplasării în aer liber;
  • interval de circulație liberă 05.00 – 21.00;
  • cumpărături în magazine nealimentare numai cu programare și într-un interval de maxim 3 ore;
  • este permisă circulația persoanelor numai cu trimiterea unui SMS la 13033 și numai pentru motive întemeiate (6 coduri);
  • este interzisă circulația între regiunile grecești.

Autoritățile grecești au mai anunțat că restaurantele, cafenelele și alte unități de alimentație publică de pe teritoriul țării nu sunt deschise.

În schimb, pentru mâncare, se pot face comenzi.

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

VIDEO ROMÂNII AU TALENT: Tată și fiu din Scărișoara au făcut spectacol cu o interpretare inedită la taragot

Publicat

Teodor și Ciprian Vîrciu, tată și fiu din Țara Moților, au făcut senzație pe scena emisiunii „Românii au talent”. Interpretarea lor inedită, cântând fiecare la taragotul celuilalt, i-a cucerit pe jurați.

„E prima oară când văd doi bărbați făcând schimb de taragot, cumva (…) Când a început cântecul eu deja eram cu ochii închiși, mă uitam peste munți, peste văi …”, a spus Smiley. 

Cei doi concurenți i-au invitat pe jurați să vină în vizită, în gospodăria lor din Scărișoara, în Munții Apuseni. Florin Călinescu i-a întrebat imediat cu ce se mai ocupă în afară de cântatul la taragot, iar Teodor Vîrciu a răspuns imediat că au foarte multe animale în curte.

„Avem și gospodărie și avem animale: vaci, porci, capre, oi, găini, rațe … tot felul de animale. Ne sunt tare dragi!”, a spus concurentul.

Rețeta de slănină din Munții Apuseni, dezvăluită pe scena Românii au Talent

„Slănină mai este? (…) Cum o faceți?”, a întrebat Florin Călinescu.

„Este, că avem mulți porci. O ținem la saramură o lună de zile. Umedă la saramură. Apoi o spălăm, o punem la uscat, punem niște boia și apoi o punem la afumat, cu tot cu șoric (…) Te îmbie cu ochii să o mănânci”, a răspuns Ciprian Vîrciu.

Muzica, cea mai dragă moștenire a lor

Teodor și Ciprian Vîrciu știu să cânte la instrumente de suflat, taragot și fluier. Cei doi sunt recunoscuți în zonă drept formația „Toiuț”, fiind chemați deseori la nunți și cumetrii.

Bunicul știa să cânte cu vocea, din frunză și la bucium, iar această tradiție s-a transmis din tată în fiu.

Ciprian a terminat Conservatorul în Cluj, secția pedagogie muzicală și se gândește să se facă profesor de muzică în satul natal. Talentatul taragotist din județul Alba, a câștigat peste 100 de diplome și premii la diferite concursuri de muzică populară din țară.

 

Citeste mai mult
Publicitate

ACTUALITATE

Comunicat Sorin Bumb: Efic​iența măsurilor economice liberale confirmată de instituțiile internaționale de audit

Publicat

”Efic​iența măsurilor economice liberale confirmată de instituțiile internaționale de audit: crește ratingul României la nivel internațional!

Efectele măsurilor economice de sprijin luate de guvernarea liberală încep să se vadă și să producă efecte pozitive, care vor aduce României, în acest an, a doua cea mai mare creștere economică din Uniunea Europeană.

Recent, agenția de rating Standard & Poor’s a ridicat perspectiva economiei românești la calificativul „ stabil”, ceea ce reprezintă o recunoaștere internațională a eforturilor guvernului liberal și o confirmare că măsurile de consolidare fiscal-bugetară și de ajutorare a economiei au fost corecte.

După ce, anul trecut, Guvernul PNL a realizat cele mai mari investiții în economia românească, din ultima decadă, anul acesta, în lunile ianuarie și februarie,  se constată deja o creștere cu 27,5% a investițiilor față de perioada similară a anului trecut.

Este vorba de circa 4,08 miliarde de lei care au intrat în plus, în economie, susținând dezvoltarea țării. În aceiași perioadă, veniturile bugetare au crescut și ele cu 4,1%, în ciuda crizei economice și sanitare.

În trimestrul IV al anului trecut România a avut cea mai mare creștere economică din Uniunea Europeană, înregistrând un plus de 4,8%. Situația este ușor de cuantificat și dacă ne uităm la un indicator foarte sensibil al economiei reale, respectiv numărul de autorizații de construcție emise pentru clădiri rezidențiale.

Astfel, în luna februarie 2021 s-a înregistrat o creștere de 24,9% față de ianuarie 2021 și o creștere de 3,1% față de luna februarie a anului trecut, ceea ce confirmă că economia românească își revine și se află pe creștere.

În 2021 România va avea cel mai mare nivel de investiții din istoria sa, raportat la PIB: peste 60 de miliarde de lei, reprezentând 5,5% din PIB.

O creștere cu 8,8 miliarde față de 2020 și cu 9,5 miliarde față de anul 2019. În comparație cu guvernarea PSD din 2017, acest lucru înseamnă chiar o creștere de 2,3 ori mai mare, pentru că guralivul Sorin Grindeanu, cel atât de vocal la TV, nu alocase decât 26 de miliarde de lei pentru investiții.

Comparativ cu perioada PSD, investițiile din fonduri europene au crescut cu 64,6 % în timpul guvernării PNL. Anul trecut, 46% din investiții au fost făcute cu bani europeni, iar anul acesta peste jumătate vor beneficia de banii de la Bruxelles.

Recentul audit internațional estimează o creștere economică de 5% pentru acest an, pentru economia națională, ceea ce, coroborat cu ratingul pozitiv obținut de țara noastră,  va atrage și mai mulți investitori străini, România devenind o oportunitate de investiții atrăgătoare și mult mai sigură decât alte țări europene.

A contat aici și faptul că, în ciuda restricțiilor sanitare și a dificultăților de tot felul, România a plătit mereu la timp și integral salarii și pensii și a reușit să mențină o rată a șomajului mult mai redusă decât în restul Europei, de doar 4,9% în România, față de 7,5% media europeană, tocmai pentru că guvernul PNL s-a preocupat de ajutoarea mediului de afaceri și păstrarea locurilor de muncă.

Cei mai importanți indicatorii economici sunt în creștere: producția industrială, volumul comercial, volumul cifrei de afaceri din serviciile de piață, toate înregistrează creșteri și arată că România este tot mai aproape de redeschiderea tuturor sectoarelor din economie și de revenirea la normal.

Este important însă ca toți să sprijin acest efort și cel mai simplu, mai puțin costisitor și mai responsabil mod în care o putem face este vaccinându-ne. Soluția pentru ieșirea din criză și pentru depășirea pandemiei este vaccinarea!”, a declarat într-un comunicat de presă, Sorin Ioan Bumb, senator PNL de Alba.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate

Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate