Luna decembrie: obiceiuri, sărbători, superstiții la finalul anului. Semnificații din prima lună de iarnă

Decembrie, ultima lună a anului, mai este cunoscută sub numele de Undrea, Andrea, Indrea. Este perioada din an așteptată cu bucurie, reunește mai multe sărbători de iarnă, de care sunt legate obiceiuri, superstiții dar și prilej de cadouri.

Denumirile populare ale lunii decembrie sunt inspirate de sărbătoarea Sfântului Apostol Andrei, prăznuit în 30 noiembrie.

Decembrie este a douăsprezecea lună a anului în calendarul Gregorian. Are 31 de zile.

Este considerată și prima lună de iarnă, atât în calendarul oficial (1 decembrie), cât şi în cel popular (6 decembrie – Moş Nicolae) şi în cel astronomic (21 decembrie, ziua solstiţiului de iarnă).

Vezi și Calendar Ortodox DECEMBRIE 2023: Toate sărbătorile creștine din ultima lună a anului. De ce i se mai spune și Undrea sau Andrea

Denumirea lunii decembrie derivă de la cuvântul „decem”, care înseamnă zece. A reprezentat luna a zecea în calendarul roman – cu început de an la 1 martie.

S-a păstrat această denumire în calendarul iulian şi în cel gregorian – cu început de an la 1 ianuarie, chiar dacă reprezintă numeric a douăsprezecea lună a anului.

Luna decembrie: evenimente astronomice

În decembrie, ziua are 9 ore, iar noaptea are 15 ore. Soarele răsare la începutul lunii la 07 h 31 m şi apune la 16 h 38 m. La sfârşitul lunii, răsare la 07 h 52 m şi apune la 16 h 46 m.

În noaptea de 13 spre 14 decembrie este atins nivelul maxim de către curentul de meteori Geminide. Atunci, Pământul trece printr-o zonă în care se află cantităţi mari de praf lăsate de asteroidul activ (3200) Phaethon, potrivit NASA. Luna este plină 1%.

Curentul meteoric Urside este activ între 13 şi 24 decembrie 2022: Înregistrează faza maximă la 21/22 decembrie, cu un număr de 5-10 meteori pe oră. Uneori se produc adevărate erupţii cu până în 100 de meteori pe oră. Luna este plină 74%, potrivit Meteor Shower Calendar.

Luna decembrie: solstițiul de iarnă

Solstiţiul de iarnă are loc la 22 decembrie, la ora 5 h 27 m, potrivit site-ului www.astro-urseanu.ro.

Este legat de mişcarea anuală aparentă a Soarelui pe sfera cerească, ce reprezintă consecinţa mişcării reale a Pământului în jurul Soarelui.

La data solstiţiului de iarnă, durata zilei are valoarea minimă din an, de 8 ore şi 50 minute.

Durata nopţii are valoarea maximă, de 15 ore şi 10 minute (pentru Bucureşti).

Începând de la această dată, până la 21 iunie, durata zilelor va creşte continuu, iar cea a nopţilor va scădea în mod corespunzător.

Luna decembrie: trecerea la zodia Capricorn și fazele Lunii

La data de 22 decembrie, se face trecerea în semnul zodiacal Capricorn, din zodiacul clasic European.

Reprezintă a 10-a zodie pe cercul zodiacal (care cuprinde 12 zodii).

Fazele Lunii se produc la:

• 5 decembrie – Luna la Ultimul Pătrar 07 h 49 m
• 13 decembrie – Lună Nouă 1 h 31 m (Luna începe să crească)
• 19 decembrie – Luna la Primul Pătrar la 20 h 39 m
• 27 decembrie – Lună Plină 2 h 33 m (Luna începe să descrească)

Luna decembrie: sărbători, obiceiuri, superstiții

Luna decembrie este marcată de sărbători care pregătesc, prin obiceiurile, ritualurile şi practicile magice pe care le cuprind, sfârşitul şi, totodată, începutul anului calendaristic:

• Bubatul
• Sava
• Moş Nicolae
• Ana Zacetenia
• Modest
• Ignatul
• Moş Ajun
• Moş Crăciun
• Îngropatul Crăciunului

Obiceiurile româneşti din preajma solstiţiului de iarnă păstrează amintirea jertfirii zeului adorat, prin substituirea acestuia cu:

• arborele sacru – bradul sau stejarul – tăiat şi incinerat simbolic în noaptea de Crăciun.
• taurul – reprezentat de o mască (Capra, Brezaia, Ţurca sau Boriţa), care, după ce însoţeşte unele cete de colindători, este omorât symbolic
• porcul – reprezentare neolitică a spiritului grâului, sacrificat în ritual la Ignat (20 decembrie).

Luna decembrie: Moș Nicolae

Moş Nicolae este divinitate din generaţia sfinţilor-moşi. A preluat numele şi data de celebrare a Sfântului Nicolae din calendarul creştin (6 decembrie). Este numit în Calendarul popular Sânnicoară – în Transilvania şi Moş Nicolae – în Muntenia.

În tradiţiile româneşti, el ajută văduvele, orfanii şi aduce cadouri copiilor în noaptea de 5/6 decembrie, dar îi pedepseşte când sunt leneşi şi neascultători.

Seara de 5 decembrie are o semnificaţie aparte pentru toţi copiii. În fiecare an, în această seară, ei îşi spală şi îşi lustruiesc pantofii, cizmele ori ghetele, aşteptându-l pe Moş Nicolae, să le aducă daruri.

Tradiţia darurilor primite de la Moş Nicolae are origini vechi – din vremea unui personaj legendar, care a existat cu adevărat. Acesta era un episcop care a trăit în secolul al IV-lea – Nicolae din Myra-Lichia (pe meleagurile Turciei de astăzi). Îi sunt atribuite numeroase fapte bune faţă de oamenii săraci ori necăjiţi.

În tradiţiile româneşti, Moş Nicolae apare, în noaptea dinspre 5 spre 6 decembrie, pe un cal alb (un soi de trimitere la prima zăpadă care cade la începutul iernii).

Tot el păzeşte Soarele pentru a nu se strecura spre tărâmurile de miazănoapte şi a lăsa lumea fără lumină şi căldură.

Ajută văduvele, orfanii şi fetele sărace.

Este stăpânul apelor şi salvează de la înec corăbierii.

Apără soldaţii pe timp de război (motiv pentru care este invocat în timpul luptelor)’.

Există obiceiul să se pună în apă, în această noapte, crenguţe de pomi fructiferi – în casă, lângă icoane -, care ar trebui să înflorească de Anul Nou. În funcţie de crenguţa pomului care a înflorit, se aşteaptă recolta bună de fructe în noul an.

La sate există obiceiul ca în ziua de Sfântul Nicolae feciorii să se organizeze în cete şi să-şi aleagă gazda unde vor merge pentru a repeta colindele de Crăciun şi de Anul Nou.

Ignatul – 20 decembrie

Mai ales în mediul rural, este ziua în care este sacrificat porcul din care se pregătesc apoi toate preparatele pentru masa de Crăciun.

În credinţa vechilor daci, porcul era sacrificat ca simbol al divinităţii întunericului, care slăbea puterea Soarelui în cea mai scurtă zi a anului – Solstiţiul de iarnă (22 decembrie).

• Gospodina casei pregăteşte, în zilele următoare Ignatului, produsele destinate sărbătorilor de Crăciun, Anul Nou şi Bobotează: cârnaţi, piftie, tobă, caltaboşi, carne friptă. O parte din carnea porcului se conservă pentru a fi consumată peste an. La sate era obiceiul de a prăji carnea şi cârnaţii şi a le păstra într-un vas, acoperite cu untură topită, la temperatură scăzută
• În ajunul Ignatului se fierbe grâu, capul familiei îl tămâiază şi îl binecuvântează. Din acest grâu fiert mănâncă toţi membrii familiei, iar ce rămâne se dă dimineaţa la păsări.
• În ziua de Ignat nu este permisă nicio altă activitate – spălatul rufelor, spartul lemnelor, cusutul/tricotatul, măturatul casei ori al curţii.
• După Ignat, se pregăteşte făina din care femeile urmează să prepare un fel de turte, numite ”cârpele Domnului Hristos” – întinse în foi foarte fine, subţiri, uscate şi apoi unse cu miere şi presărate cu nucă pisată ori măcinată – care se mănâncă în ajunul Crăciunului.

Luna decembrie: Moș Ajun

Moş Ajun, fratele lui Crăciun, este celebrat pe 24 decembrie. Ajunul Crăciunului, seara de 24 decembrie, deschide şirul sărbătorilor de iarnă.

Acestea se desfăşoară pe parcursul a 12 zile şi se încheie în ajunul Bobotezei (6 ianuarie), potrivit Agerpres.

În tradiția populară, se spune că Maica Domnului, când trebuia să nască pe Fiul lui Dumnezeu, umbla, însoțită de dreptul Iosif, din casă în casă, rugându-i pe oameni să-i ofere adăpost. Fiind cuprinsă de durerile Facerii, cere adăpost lui Moș Ajun. Motivând că este om sărac, o refuză, dar o îndrumă spre fratele său, mai mare și mai bogat, Moș Crăciun.

• În noaptea de Ajun nu e bine să dormi pe paie sau prin fân în grajdul animalelor. În această noapte boii vorbesc între ei despre Mântuitorul Hristos. Hristos care s-a născut în iesle și pe care aceștia l-au încălzit cu suflarea lor.
• Se spune că în Ajun de Crăciun cerurile se deschid. Minunea nu poate fi văzută decât de oamenii credincioși și buni la suflet.
• O superstiție ne învață că în noaptea de Crăciun nu trebuie să deschidem ușa nimănui. Motivul: ne va zbura norocul din casă.
• În multe regiuni ale țării de Ajunul Crăciunului, preotul umblă cu icoana nașterii lui Iisus Hristos
• Se spune că pentru a avea noroc, în decursul vieții, nu trebuie să mănânci nimic în ajun de Crăciun
• În ziua de Ajun, când gospodinele ies prima dată în curte, trebuie să adune câteva surcele. Apoi să le împrăștie prin casă: aceste surcele se numesc “pui”
• Cei care cresc albine nu trebuie să dea nimic din casă în ziua de Ajun.  Dacă fac asta o să le meargă bine și să nu o să le piardă la roit
• Gospodinele trebuie să fiarbă pentru masa de Ajun mai toate felurile de bucate. Așa le vor avea și în anul următor.
• La Ajunul Crăciunului se pune puțină otavă pe masă. După sărbători se va da vacilor să o mănânce. Astfel le va merge bine și se vor înmulți.
• În ajunul de Crăciun este bine să li se dea copiilor să mănânce bostan, pentru a fi sănătoși tot anul.
• În unele locuri, există obiceiul conform căruia fetele nemăritate trebuie să țină post negru pentru a-și putea visa ursitul.

Crăciunul — 25 decembrie

Maica Domnului, ajungând la casa lui Moș Crăciun, este dusă de soția acestuia în grajd, unde dă naștere lui Iisus.

În Noaptea Sfântă a Nașterii lui Hristos, s-au deschis cerurile și Duhul Sfânt a coborât deasupra Fiului lui Dumnezeu, luminând grajdul în care domnea întunericul.

• în dimineaţa de Crăciun e bine să ne spălăm cu apă curată, luată dintr-un izvor sau fântână în care punem o monedă de argint; se spune că astfelvom fi fim curaţi ca argintul, feriţi de boli şi plin de bani
• cei care se nasc în ziua de Crăciun vor avea noroc în viață
• dacă în ziua de Crăciun ninge, se crede ca în cea de Paște va fi vreme frumoasă; dacă cerul este senin, anul ce urmează va fi unul roditor
• dacă nu ai împodobit locuința cu crenguțe de vâsc, vei avea ghinion tot anul
• dacă ai vărsat vin pe masă, ai dat de pomană sau ai răsturnat cutia cu chibrituri vei avea noroc

Sfântul Ștefan – 27 decembrie, a treia zi de Crăciun

Sfântul Ștefan este sărbătorit a de credincioșii ortodocși și greco-catolici în 27 decembrie, a treia zi de Crăciun.

Este cunoscut ca primul martir ucis pentru că mărturisise credința lui Iisus.

Numele Ştefan înseamnă în greaca veche cununa lui Dumnezeu.

• în această zi persoanele certate trebuie să se împace
• este bine să se aducă în casă icoana Sfântului Ștefan; acesta îi ajută pe cei care au probleme de sănătate, dar şi pe cei care se judecă de multă vreme cu alte persoane
• pentru sporul casei şi sănătatea rudelor bolnave sau păgubite, este bine ca, pe 27 decembrie, să se dăruiască o icoană a Sfântului Ştefan sau o candelă nouă, aprinsă
• în biserici se împart pachete cu mâncare celor care poartă numele Sfântului Ştefan
• arfi bine să evităm deplasările în zone montane şi în locuri izolate, care ne pun viaţa în primejdie.

Luna decembrie: Revelionul

Revelionul este considerat ceremonialul de înnoire simbolică a timpului calendaristic la cumpăna dintre ani, în noaptea de 31 decembrie/1 ianuarie.

Este numit Îngropatul Anului sau, mai recent, Revelion.

Mai mult de un mileniu, creştinii au sărbătorit Anul Nou în ziua de Crăciun (25 decembrie), în preajma solstiţiului de iarnă: la Roma, până în secolul al XIII-lea; iar în Franţa şi în Ţările Române, până la sfârşitul secolului al XIX-lea.

• se spune că hainele noi, dar și cele de culoare roșie, purtate în noaptea dintre ani aduc noroc în dragoste și la bani
• este bine să bei șampanie, pentru a avea parte de belșug
• cine mănâncă pește în noaptea de Revelion „va trece ca peștele prin apă” în noul an
• consumarea cărnii de pui sau găină în noaptea dintre ani aduce ghinion
• e bine să se mănânce 12 boabe de struguri și să se pună 12 dorințe, fiecare pentru câte o lună a anului ce începe; se spune că boabele de strugure și stafidele aduc bani
• cei care au bani în buzunare în noaptea dintre ani vor avea bani tot anul
• fetele nemăritate pun într-un vas cu apă busuioc, o ramură de măr şi o monedă, pentru a visa în noaptea respectivă pe cel cu care „le este sortit” să se căsătorească.

Anul 2024

Anul 2024 va fi bisect – 366 de zile (luna februarie cu 29 de zile). Prima zi din an cade într-o zi de luni. Este al 24 an din mileniul al treilea și din secolul XXI.

Anii bisecți sunt ani care au o zi în plus față de cei obișnuiți. Ultima zi din februarie este adăugată pentru a păstra anul calendaristic sincronizat cu anul astronomic.

Anotimpurile și evenimentele astronomice nu se repetă într-un număr întreg de zile. Calendarele care au același număr de zile în toți anii deviază încet în raport cu respectivele evenimente care ar trebui să aibă loc cu periodicitate de un an.

Intercalând o zi sau o lună suplimentară, această deviație se corectează.