Luna MARTIE: tradiții românești, superstiții, evenimente astronomice. Zile cu semnificație aparte la începutul primăverii

Luna martie marchează începutul primăverii calendaristice, o perioadă în care se face tranziția de la frigul iernii, la renașterea naturii. A treia lună a anului este una dintre cele mai bogate în obiceiuri, semnificații despre ciclul vieții și evenimente astronomice. 

Pe lângă sărbători legate de Mărțișor, Ziua femeii, celebrare a naturii și a elementelor acesteia, martie marchează echinocțiul de primăvară și trecerea la ora de vară.

Luna martie: a treia lună a anului, începutul primăverii

Martie este a treia lună a anului în calendarul gregorian, pe care România l-a adoptat în 1919. Are 31 de zile și începe cu aceeași zi a săptămânii ca luna februarie (cu excepția anilor bisecți) și ca luna noiembrie.

Denumirea lunii martie vine din latinescul ”martius”, numele zeului Marte (Mars în latină). Era fiul lui Jupiter și al Junonei, fiind una dintre cele trei divinități protectoare ale Romei (alături de Jupiter și Quirinus), potrivit Agerpres.

Romanii îl considerau protectorul lor și tatăl lui Romulus. Era, la origine, zeul renașterii naturii, devenind, mai târziu, zeul războiului și al agriculturii. A fost identificat de timpuriu cu Ares, din mitologia greacă. Grecii numeau luna martie ''Elaphebolion''.

Sub împăratul Romulus al Romei, anul începea cu luna martie. Abia în anul 45 î.Hr., Iulius Cezar a introdus Calendarul iulian, anul începând la 1 ianuarie.

Luna martie: vreme capricioasă

În plan natural, martie este o lună a contrastelor. Vremea poate oscila puternic de la o zi la alta, cu episoade calde, ploi, vânt, dar și reveniri ale ninsorii, mai ales în zonele montane și submontane.

Caracterizările climatologice ale ANM arată tocmai această variabilitate specifică lunii martie în România. Această alternanță a stat la baza multor credințe populare și expresii legate de „capriciile” începutului de primăvară.

Luna martie: sărbătorile primăverii, tradiții, superstiții

În tradiția românească, martie este una dintre cele mai bogate luni în obiceiuri. Cel mai cunoscut este Mărțișorul, sărbătorit la 1 martie, când se oferă șnurul alb-roșu și mici simboluri decorative, ca semn al primăverii, al norocului și al renașterii.

În multe zone, mărțișorul este purtat mai multe zile sau până la înflorirea pomilor, apoi este legat de o ramură, gest care simbolizează dorința de sănătate și rod bogat.

Şnurul alb-roşu reprezintă unitatea contrariilor: vară-iarnă, căldură-frig, lumină-întuneric. În trecut, de şnurul împletit se agăţa doar o monedă de aur, argint sau din alt metal. Mărţişorul poate fi purtat la mână, la gât ori pe reverul hainei.

Pe vremea dacilor, şnurul era alcătuit dintr-un fir alb şi unul negru.

Zilele Babelor

O altă tradiție importantă este cea a Babelor, legată de primele zile ale lunii martie. În imaginarul popular, vremea schimbătoare din aceste zile reflectă firea omului. Alegerea unei „babe” a devenit un mic ritual simbolic prin care oamenii își proiectează speranțele pentru noul an agrar și pentru perioada care urmează.

Oamenii aleg o zi între 1 și 9 martie, iar starea vremii este interpretată simbolic, ca semn al firii sau al norocului din anul care urmează.

În gospodării, se face curățenie de primăvară, se pregătesc grădinile și începe munca pe câmp.

 Ziua Femeii

Printre principalele sărbători și repere din luna martie se numără și 8 martie, Ziua Internațională a Femeii. Aceasta este celebrată pe scară largă în familie, în școli și în spațiul public.

Este recunoscut astfel rolul important al femeii în societate, în familie, în evoluție. Femeile primesc flori și cadouri, ca semn al aprecierii din partea semenilor.

Date importante din calendarul ortodox

Cei 40 de Mucenici

Pe 9 martie, este sărbătoarea Sfinților 40 de Mucenici. În tradiția creștină, este  asociată popular cu prepararea „mucenicilor”, diferit de la o regiune la alta. Aceștia sunt fierți în zeamă dulce în Moldova sau copți în Muntenia și Dobrogea.

Cei 40 de Mucenici din Sevastia  au fost martirizaţi în Capadochia în timpul împăratului roman Licinius.

Tradiția spune că, după Babe, urmează 9 zile calde, Zilele Moșilor, mai blânzi decât Babele. Acestea durează până în data de 17 martie. Sărbătoarea mucenicilor marchează începutul anului agrar.

În această zi, toate gunoaiele se ard, ca să vină primăvara mai curând. Tinerii sar peste focuri, ca purificare a trupului. Se spune că tot ce e semănat în această zi o să rodească de 40 de ori mai mult. Cine nu respectă sărbătoarea, va suferi 40 de zile.

Se spune că, dacă plouă în această zi, va ploua şi de Paşte; dacă tună, vara va fi prielnică tuturor culturilor; dacă îngheaţă în noaptea dinaintea acestei zile, atunci toamna va fi lungă.

Buna Vestire

Calendarul ortodox marchează în 25 martie Buna Vestire, una dintre marile sărbători creștine. Aceasta amintește momentul în care Arhanghelul Gavriil i-a vestit Fecioarei Maria că va naște pe Iisus Hristos. Este una dintre zilele cu dezlegare la pește din timpul Postului Paștilor.

Buna Vestire este cunoscută în calendarul popular sub denumirea de Ziua Cucului. În această zi are loc primul său cântec, prin care anunță vestirea primăverii.

Dacă primul cântec al păsării era auzit pe stomacul gol, în stânga sau în spatele omului, acest lucru era un semn rău. Tradiția mai spune că, în această zi, oamenii nu au voie să se certe, pentru că altfel vor avea necazuri tot anul.

Luna martie: evenimente astronomice

Martie este una dintre cele mai importante luni astronomice ale anului în emisfera nordică.

Echinocțiul de primăvară

Primăvara astronomică începe în 2026 odată cu echinocțiul de primăvară. Acesta are loc vineri, 20 martie 2026, la ora 16:46 (ora României). La acest moment, Soarele traversează ecuatorul ceresc, marcând începutul primăverii astronomice în emisfera nordică.

Deși echinocțiul este asociat popular cu ideea de zi egală cu noaptea, în practică durata zilei și a nopții nu este exact de 12 ore fiecare. Acest lucru se întâmplă din cauza refracției atmosferice și a faptului că răsăritul și apusul sunt calculate după marginea discului solar, nu după centrul Soarelui.

Echinocțiul de primăvară reprezintă momentul când Pământul este cel mai aproape de Soare și, începând de la această dată, durata zilei va fi în continuă creștere, iar cea a nopții în scădere, până la data de 21 iunie, când va avea loc solstițiul de vară.

Trecerea la ora de vară

În martie, durata zilei crește vizibil de la o zi la alta.

La 1 martie 2026, durata zilei este de 11 ore, 10 minute și 3 secunde, ceea ce înseamnă că noaptea are 12 ore, 49 minute și 57 secunde.

La 20 martie 2026 (ziua echinocțiului), durata zilei în București este de 12 ore, 8 minute și 36 secunde, iar noaptea are 11 ore, 51 minute și 24 secunde.

La 31 martie 2026, durata zilei ajunge la 12 ore, 42 minute și 33 secunde, iar noaptea scade la 11 ore, 17 minute și 27 secunde.

În România, trecerea la ora de vară are loc în noaptea de sâmbătă spre duminică, 28 spre 29 martie 2026. Duminică, 29 martie 2026, la ora 03:00, ceasurile se dau înainte la 04:00. Asta înseamnă o oră mai puțin de somn în acea noapte, dar mai multă lumină seara.

Eclipsă de Lună

În martie 2026 apare și un eveniment astronomic global notabil, o eclipsă totală de Lună. Aceasta se produce în intervalul 2 spre 3 martie 2026.

Din păcate, aceasta nu va fi vizibilă din România, însă va putea fi observată din Oceanul Pacific, America de Nord, America de Sud, Asia și Australia. Ecplipsa va avea 58 de minute de totalitate, în care Luna intră în penumbra Pământului și capătă o lumină roșiatică.

În 8 martie, planetele Venus și Saturn vor fi în conjuncție.

Luna martie: alte date importante

Pe lângă sărbătorile tradiționale și religioase, martie include multe zile internaționale importante.

• 3 martie este Ziua Mondială a Vieții Sălbatice (World Wildlife Day), marcată sub egida ONU pentru conștientizarea importanței faunei și florei sălbatice.
• 20 martie este Ziua Internațională a Fericirii, proclamată de Adunarea Generală a ONU, ca semnal că bunăstarea și fericirea sunt obiective importante pentru societăți și politici publice.
• 21 martie este Ziua Internațională a Pădurilor, proclamată de ONU, dedicată conștientizării rolului pădurilor și încurajării acțiunilor de protejare și plantare.
• Tot pe 21 martie este și Ziua Mondială a Poeziei, instituită de UNESCO pentru promovarea diversității lingvistice și a expresiei poetice.
• 22 martie este Ziua Mondială a Apei (World Water Day), dedicată importanței apei dulci și crizei globale a apei.
• 23 martie este Ziua Meteorologică Mondială, marcată anual de Organizația Meteorologică Mondială (WMO), cu accent pe rolul serviciilor meteorologice și climatice în siguranța și bunăstarea societății.