Magistraţii Curţii de Apel Alba Iulia au început judecarea Dosarului brăţărilor dacice

Magistraţii Curţii de Apel Alba Iulia au început, miercuri, judecarea celor 11 inculpaţi din Dosarul brăţărilor dacice. La acest termen au fost audiaţi o parte dintre învinuiţi, dar nici de această dată Iulian Ceia nu a fost prezent în sala de judecată. Avocaţii apărării au solicitat timp pentru administrarea de noi probe în cauză, iar instanţa a stabilit următorul termen pentru data de 13 aprilie.

Pe rolul Curţii de Apel Alba Iulia au fost înscrise, miercuri, apelurile formulate de părţi în Dosarul brăţărilor dacice, împotriva sentinţei penale pronunţate de Tribunalul Hunedoara. Această instanţă îî condamna pe cei 11 inculpaţi la pedepse cu închisoarea cuprinse între 7 şi 12 ani, pentru săvârşirea mai multor infracţiuni: furt calificat de obiecte de patrimoniu din situri arheologice (15 brăţări dacice din aur şi kosoni din argint), cu consecinţa pierderii acestor bunuri pentru patrimoniul cultural naţional, efectuare de către persoane neautorizate a unor detecţii şi săpături ilegale în situri arheologice, şantaj, violare de domiciliu, lipsire de libertate în mod ilegal, asociere în vederea săvârşirii de infracţiuni.

Potrivit purtătorului de cuvânt al Curţii de Apel Alba Iulia, în sarcina a patru dintre inculpaţi a fost reţinută, prin aceeaşi sentinţă, obligaţia plăţii sumei de 965.458 euro sau contravaloarea în lei, la data plăţii efective, către Ministerul Culturii, Cultelor şi Patrimoniului Naţional, iar cu privire la alţi patru inculpaţi s-a stabilit obligaţia plăţii sumei de 650.612 euro sau echivalentul în lei la data plăţii efective, către Ministerul Culturii, Cultelor şi Patrimoniului Naţional, cu titlu de despăgubiri civile. Trei inculpaţi, inclusiv Iulian Ceia nu a fost prezenţi la termenele anterioare.

Unul dintre motivele pentru care judecarea apelului a fost amânată este faptul că Iulian Ceia, consultant pe probleme de securitate externă, îşi schimbă frecvent domiciliul, iar citaţiile se întorc la expeditor. Iulian Ceia, considerat capul reţelei, a primit cea mai mare pedeapsă, de 12 ani de închisoare, de la Tribunalul Hunedoara.

Scandalul săpăturilor arheologice neautorizate a început în anul 1994, când la Sarmizegetusa Regia au fost descoperiţi sute de kosoni, vânduţi apoi pe piaţa neagră. Fost director al Muzeului Civilizaţiei Dacice şi Romane Deva, Adriana Pescaru a declarat la vremea respectivă că a sesizat poliţia încă din 1994 în acest caz, iar de trei dintre brăţările dacice a auzit, pentru prima oară, în 2001. De asemenea, fostul secretar de stat în Ministerul Culturii şi Cultelor, Ioan Opriş, audiat ca martor în 2007, a spus că primele informaţii despre existenţa unei brăţări dacice din aur au apărut încă din anul 2000, dar aceste informaţii erau catalogate drept „poveşti”. Potrivit arheologilor, în zona cetăţilor dacice din Munţii Orăştiei, „braconierii” au descoperit adevărate comori: monede de aur denumite kosoni, monede de argint, aproape la fel de preţioase, dar şi brăţări dacice. În atenţia hoţilor s-au aflat cetăţile de la Sarmizegetusa Regia, Costeşti, Blidaru şi Piatra Roşie.

Inculpaţii cercetaţi în dosar sunt acuzaţi că au făcut detecţii neautorizate în siturile arheologice din munţii Orăştiei şi au vândut brăţările dacice din aur. Potrivit anchetatorilor, întregul tezaur număra 15 brăţări spiralate din aur şi este considerat chiar mai valoros decât „Cloşca cu puii de aur”. Brăţările dacice au fost recuperate din SUA, Germania, Elveţia, Franţa şi România, iar pentru zece dintre ele statul a plătit importante despăgubiri.