Connect with us
Publicitate

ECONOMIE

Marile lanţuri de magazine ocolesc Alba Iulia. Centrul comercial Alba Mall oferă spaţii gratis pentru branduri consacrate


Publicat

Alba Mall, singurul centru comercial din Alba Iulia, reprezentând o investiţie ce s-a ridicat la nu mai puţin de 1o milioane de euro, în 2007, nu reuşeşte să atragă interesul vizitatorilor şi nu se ridică la aşteptările celor care au crezut că vor reuşi să aducă şi în oraşul nostru nume mari din zona de retail.

Chiar dacă numărul persoanelor care aleg să îşi facă cumpărăturile în centrul comercial a crescut uşor faţă de 2010, aleile Alba Mall sunt, în cele mai multe zile, goale sau au devenit locul de plimbare al albaiulienilor, care vizitează, dar nu cumpără nimic. Potrivit administratorului Alba Mall, Mirela Străjan, în medie, în acest an, aproximativ 270.000 de clienţi au trecut pragul centrului comercial, mai mulţi cu 20.000 faţă de 2010. „În timpul săptămânii, avem cam 7.000 de clienţi pe zi, iar numărul acestora creşte cu aproximativ 40% în zilele din week-end: 12.000 de clienţi”.

Vinovaţi de această situaţie sunt, în opinia Mirelei Străjan, oamenii: „Am crezut sincer că vom putea oferi oraşului ceva ce îi lipsea, că vom putea crea şi în Alba Iulia o zonă comercială care va atrage nume importante din zona de retail, care în alte condiţii nu ar fi fost interesate să vină aici. Din păcate, mi-am dat seama că ăsta e oraşul, ăştia sunt oamenii. ”

Chirii mai mici şi selecţie a firmelor interesate să ocupe un spaţiu în Alba Mall

Mirela Străjan a explicat că preţul chiriilor la spaţiile disponibile în Alba Mall a scăzut drastic: „Dacă, atunci când am deschis, închiriam 1 metru pătrat cu 15 euro, de doi ani de zile am scăzut preţurile la chirii, doar că lumea nu ştie. Închiriem şi cu cu 8 euro metrul pătrat. Firme interesate să închirieze ar fi, doar că pot să spun că ne rezervăm dreptul de a fi selectivi în ceea ce priveşte sortimentele de mărfuri pe care acestea le oferă. Sunt foarte mulţi care vin, deschid magazinul, dar din cauza produselor pe care le oferă nu au clienţi, iar de aici încep discuţiile. Preferăm să fim selectivi din acest punct de vedere”. În prezent, mai există spaţii disponibile pentru închiriere în Alba Mall.

Marile magazine ocolesc Alba Iulia, din cauza numărului mic de locuitori: „I-am invitat să vină gratis la Alba Mall, dar refuză”

Una dintre problemele cu care se confruntă Alba Mall  este lipsa magazinelor mari şi a firmelor care ar putea atrage clienţi. Potrivit Mirelei Străjan, marile lanţuri de magazine sunt interesate în principal de populaţia oraşului, iar, din acest punct de vedere, Alba Iulia nu întruneşte condiţiile: „Am avut discuţii cu cei de la McDonalds, dar primul lucru pe care l-au întrebat a fost ce populaţie avem, iar pe urmă au refuzat. Am fi dispuşi să le oferim spaţii gratis, dar şi aşa nu vor să vină”.

Mirela Străjan a explicat că oferta în Alba Iulia este destul de slabă, atât din punct de vedere al articolelor vestimentare, cât şi al decoraţiunilor de interior. „Ar fi nevoie de magazine de textile pentru casă, deoarece nici în mall nici în Alba Iulia nu sunt. La fel de binevenite ar fi şi magazinele de îmbrăcăminte pentru toată familia. Am încercat să aducem, dar nu am reuşit”, a spus Mirela Străjan.

Nou la Alba Mall

Rând pe rând, magazinele din Alba Mall se închid, iar apoi se deschid altele. Conducerea centrului comercial a inaugurat recent şi o sală de bal cu destinaţie multifuncţională. Aceasta are o capacitate de 350 de persoane şi, potrivit administratorilor, un sistem media unic în oraş. Preţurile unui meniu de mâncare variază între 30 şi 60 de euro, în funcţie de preferinţele clienţilor, iar locaţia poate fi închiriată atât pentru nunţi, baluri, dineuri cât alte evenimente.

În curând, oferta Alba Mall se va îmbogăţi cu alte două magazine: „Cocodrilo”, cu articole vestimentare pentru copii şi un alt magazin de haine, destinat doamnelor trecute de prima tinereţe.



ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Alba24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

34 Comentarii

34 Comments

  1. cititor

    joi, 18.08.2011 at 15:31

    ceea ce administratorii mall ului nu stiu sau nu vor sa stie e ca in alte orase oamenii merg la mall nu numai sa cumpere ci SA SE DISTREZE iar din acest punct de vedere alba mall e la 0 (zero). Una e cand ai un cinema o sala de jocuri, bowling sau jocuri 3D. Pana nu atrag lumea si cu alt ceva decat magazine sub acelasi acoperis nu rezolva nimic.

    • toma

      joi, 18.08.2011 at 17:50

      Da, asa e. Initial erau prevazute si asa ceva, sala spectacol, cinema, gradinita…dar s-a facut economie….si iata ce-a iesit.

  2. serafim

    joi, 18.08.2011 at 17:02

    Aici ar merge un stiu pe tinerii orasului: ce isi doresc ei sa gaseasca in mall. De acolo s-ar putea porni strategia.

  3. amanunt

    joi, 18.08.2011 at 17:02

    D-na Strajan da vina pe albaiulieni. Cica „astia sint oamenii din Alba” cu intonatii peiorative. De fapt se vedea de la o posta inca din faza de proiect ca mall-ul va fi un esec. Locuitorii din Alba nu sint asa cum crede d-na Strajan….nu sint bogatii in jurul carora dansa se invirte. Albaiulienii sint oameni obisnuiti, care au muncit mult si au primit putin din partea societatii. Bogatasi, asa cum si-ar dori doamna administrator, sint putini si majoritatea imbogatiti din afaceri cu statul. Pentru proprietarii Alba Mall sa reamintim ca un asemenea proiect este viabil numai in localitati cu peste 150.000 locuitori. Dar pentru asta trebuie sa citesti, sa te informezi, sa faci studii. Nu este de ajuns sa ai prieteni bogati si sa crezi, in mod usuratic, ca toti sint bogati…

  4. jojodan

    joi, 18.08.2011 at 19:08

    Sincer…nu ai ce sa cumperi din mall (ma refer la haine) pt ca oferta e mica…asa k din pacate merg lunar la Cluj,…si-mi cumpar ce doresc.Din pacate nu exista nici un loc unde poti manca bine,un cinema..etc.As veni cu placere in Mall dar nu am motiv.

  5. HH

    joi, 18.08.2011 at 20:59

    MALL-UL TREBUIE DARAMAT SI REFACUT STADIONUL SAU UN PARC, AR AVEA MULT MAI MARE CAUTARE. MALL-UL A FOST O „AFACERE” INTRE STRAJAN, ELIT SI TAMAS SECONDATI DE HAVA SI ALTI INDIVIZI ,SIGUR IN INTERESUL ALBAIULIENILOR , AL „ROMANLOR” CUM AR ZICE BULIBASA BASESCU.

  6. madoff

    joi, 18.08.2011 at 21:45

    ce nu se spune e cat se mai adauga la pretul chiriei. Cei care au intrat de la inceput in mall plateau pana la 30-40 eur mp. Normal ca de la sosirea crizei au iesit cand au putut. Era jaf.
    10eur mp e chiria in zona centrala in Cluj acum, cine sa dea 8 eur plus inca vreo 7 eur tot felul de utilitati, in Alba Iulia? Cat despre cifre, de cate ori am fost, era cam pustiu, probabil ca aia 7000 se buluceau inainte de inchidere.
    Asta e orasul, astia sunt oamenii…

  7. Alex

    vineri, 19.08.2011 at 07:17

    E clar cat de profesionista e dna Strajan, din moment ce se supara ca vacarul pe sat. La o asemenea investitie faci niste studii serioase inainte, apoi ar trebui sa urmaresti in mod continuu de ce anume sunt interesati oamenii. Iar problema principala o constituie preturile. Albaiulienii nu or fi toti tampiti, sa plateasca mai mult pe un produs pe care din alta parte l-ar lua mai ieftin.

    • Valentin Todor

      luni, 22.10.2012 at 12:29

      Ce expune dl Alex aici este definitia MARKETING ului. Nu degeaba s-au scris atatea carti. Daca nu ai timp sa citesti, angajezi specialisti. Da, asta presupune un cost dar nu e cheltuiala, este investitie si, daca ii alegi bine, iti poti aduce de 10 ori banii care i-ai cheltuit cu ei.

  8. Alex

    vineri, 19.08.2011 at 07:19

    Am mai auzit din astia din cercurile doamnei Strajan plangandu-se de calitatea orasului, dar cand e un eveniment cultural in oras nu ii vezi niciodata prezenti.

  9. Popa Alin

    vineri, 19.08.2011 at 07:20

    Sa ne scuzati D-na Strajan ca noi, albaiulieni nu avem bani la fel de multi ca tine si clanurile tale. Mai bine sa se inchida aceea „bodega” numita Mall….Alba Mall

  10. Daniel

    vineri, 19.08.2011 at 08:16

    Este de-a dreptul jenant sa conduci un astfel de centru comercial si sa dai vina pe „oameni”! Un bun manager isi cunoaste foarte bine clientela si doamna ar trebui sa stie ca salariul mediu in Alba este de aproximativ 370 de Euro din care „oamenii” trebuie sa plateasca intretinere, chirii, rate la banci, sa isi hraneasca familiile, sa-si trimita copii la scoala. Doamna nu este nici un bun manager, iar salariul gras pe care il are degeaba o face sa nu stie care este valoarea reala a banilor: ei, da!, cu asa oameni…asa esec!

    • moderatorul de serviciu

      vineri, 19.08.2011 at 09:09

      Foarte multe comentarii negative la adresa Mall-ului din Alba, dar nimeni nu spune ce i-ar determina sa-si petreaca timpul acolo. ce asteptari au? Mai multe evenimente? Magazine second hand? Orasul, la real, are vreo 54000 locuitori si nu este cea mai buna alegere pentru marile lanturi de magazine. N-o sa fie niciodata Carefour in Mallul din Alba pentru ca orasul nu are populatia care sa-i faca pe francezi sa faca o astfel de investitie. Pana una alta Mall ul este singura companie privata care organizeaza evenimente care mai scoate orasul din plictiseala. Vara, lumea se plimba prin santurile cetatii si pe bulevardul Transilvaniei, iarna se duc la Mall.

      • mcdonalds

        vineri, 19.08.2011 at 09:42

        cred ca mult mai bine ar fi fost sa nu se construiasca mall-ul, sa se amenejeze stadionul cat de cat iar tinerii sa se ocupe si de sport. Pe locul actualului mall se aflau un teren de fotbal omologat cu pista de atletism, tribune, si un teren la fel de mare folosit ca teren de antrenament. Cu investitii minime s-ar fi putut reamanaja spatiul ca un centru sportiv pentru oamenii obisnuiti iar seara pentru evenimente culturale in aer liber. Dar pentru asta trebuia pe de o parte sa se ocupe cineva de organizarea activitatilor iar pe de alta parte, din asemenea activitati nu ies bani, deci nici comisioane. Se stie ca terenul a fost dat pe pile si ilegal
        O alta varianta ar fi sa asteptam falimentul (care bate deja la usa) al mall-ului, sa se demoleze constructia pentru ca nu este buna la nimic (ma refer la faptul ca nu poate aduce profit in nici un caz ci numai pierderi) si sa se faca un parc. Ar fi singurul parc din Alba Iulia care ar indeplini norma de suprafata
        Despre ce ar putea sa se faca in mall? in afara de shopping ( magazinele proaste si preturile mari sint o piedica) si tolaneala la bar….nu vad nimic altceva posibil. Evenimentele care se pot organiza sporadic nu aduc bani suficienti mall-ului asa ca tot falimentul este finalul. Plus ca pe actiunile lui Tamas Dorel se poate pune sechestru si se vor executa pentru ca Tamas are datorii de zeci de milioane de euro. Va dati seama ca asta grabeste falimentul

      • madoff

        vineri, 19.08.2011 at 21:30

        Pai s-ar putea sa ai o surpriza neplacuta. Carrefour si Media Galaxy in Alba. Dar nu la Mall. Oare de ce?

        • cititor

          sâmbătă, 20.08.2011 at 12:26

          e simplu. Media Galaxy face parte din Altex, e un fel de satelit dar tot de ei tin asa ca tinand cont ca deja in mall e altex nu are rost inca un magazin de electrocasnice la fel de mare, iar Carrefour ar avea concurenta cu alba market care e tot in mall
          PS M.G. stiu ca deschid intre kaufland si profi, dar de carrefour nu stiu nimic cum ca ar deschide la noi. . .

  11. marius

    vineri, 19.08.2011 at 09:31

    cred ca oamenii de afaceri ar trebui sa invete sa dea salarii mai mari, iar „astia sunt oamenii” vor cheltui in mall. sa zicem, in locul unui set de crose, maresti cateva luni salariul cuiva. in locul unui Q sau X…. banii platiti in salarii se vor intoarce la dvs domnilor investitori. apropo, ce salarii platiti catre „astia sunt oamenii” dumneavoastra, dna Strajan?

  12. serafim

    vineri, 19.08.2011 at 09:46

    Daca oamenii bogati merg la Cluj in Polus sau Iulius, si saracii nu au bani de Alba Mall, cine isi face cumparaturile in Alba Mall?

  13. Lili

    vineri, 19.08.2011 at 10:06

    Intrebarea mea este: De ce in Deva sunt mai multe magazine inclusiv McDonald’s si Real cand avem aproximativ aceeasi populatie??? Sa vedem cine-mi raspunde la asta!

    • mcdonalds

      vineri, 19.08.2011 at 10:42

      D-na Strajan iti va raspunde „aici sint alti oameni, de joasa calitate”

    • moderatorul de serviciu

      vineri, 19.08.2011 at 10:49

      @Lili. Pentru ca Deva care are 63000 de locuitori este foarte aproape ( 15 Km) de Hunedoara care are 70000 de locuitori si de Simeria (10 KM) care are 15000 locuitori. Adunate toate iti dau vreo 140000. Parcul de retail este amplasat chiar la mijlocul distantei. Asta este explicatia, pe langa faptul ca acolo exista forta de munca berechet la un cost mic. La noi, daca aduni Alba Iulia cu Sebes si Teius nu depasesti 80000 de locuitori. Marii investitori nu se orienteaza spre zonele cu populatie putina pentru ca vor sa aiba libertate de miscare pe piata muncii. O eventuala criza de personal inseamna sa faca oferte salariale mai mari. Si asta diminueaza profitul…

      • deci

        vineri, 19.08.2011 at 13:08

        nenea modeatoru`, prin 96-97`, folclorul spune ca sef peste partea de dezvolare la Mc era un tip cu legaturi sufletesti fata de Alba Iulia. desi orasul nu indeplinea cerintele, el a dorit sa deschida bolda insa asa de tare i-a placut sa auda cit il costa bievointa lui incit a alergat in vecini, la Deva. Cind s-a auzit prima data de Kaufland la Alba Iulia? de ce a durat atit pina la deschidere? etc, samd

        • moderatorul de serviciu

          vineri, 19.08.2011 at 13:36

          @deci, 1. La ce te referi tu Folclorul nu zice de Mc ci de Billa. 2.sunt doua personaje care au vrut sa faca Mc in Alba Iulia care nu au nici o legatura cu terenuri, mall etc. pur si simplu Mc nu a dat franciza pentru ca nu accepta orase in care traficul nu este de nustiu cat si populatie mai mica de 100000. Asta e folclorul despre Mc. timpul scurs probabil distorsioneaza notele din partitura…

          • deci

            vineri, 19.08.2011 at 13:58

            1. mea pulpa..billa nu kauflant.
            2. legat de Mc imi mentin punctul de vedere:). personjul respectiv putea sa-l faca dar nu si-a mai batut capul
            notele se distorsoneaza dar linia melodica este aceeasi

  14. RINO

    vineri, 19.08.2011 at 10:54

    Nu poti da vina pe oameni sunt de acord problema este ca populatia orasului este foarte mica pentru un astfel de centru comercial si veniturile in Alba sunt mici.Sunt de acord si cu varianta ca un Cinema era absolut necesar dar si cinema-ul este cu risc investitie mare trebuie sa ai multi clienti si la cinema trebuie sa ruleze mai multe filma deci sa fie mai multe sali,apoi ar trebui atras un fast food gen McDonalds sau KFC dar si acolo trebuie rulaj mare iar daca nu il ai nu vin.Problema cea mai mare este parerea mea ca Clujul si Sibiu-ul desi mall-ul din Sibiu este la fel ca cel din Alba slab dar are Carrefour-ul si Real-ul langa,sunt aproape de Alba si lumea merge des mai ales in week-end acolo pentru ca au varietate mare de produse.Sunt multe ce ar trebui facute in Alba dar nu are cine.mergeti in timpul saptmanii prin oras seara dupa 10 si vedeti ca orasul este mort vara mai misca ceva dar iarna e gol.

  15. alexandru

    vineri, 19.08.2011 at 12:56

    scuza-ne mirela ca nu ne ridicam la nivelul pretentiilor tale. scuza-ne in numele primarului ***** hava si a gastii de consilieri care au concesionat un teren de sport pentru ca voi prietenii lui de afaceri sa va construiti mall. scuza-ne mirela ca nu ati achizitionat terenul de la privati si l-ati primit cadou drept in mijlocul orasului. scuza-ne mirela draga ca nu ati respectat planurile initiale ale mallului. iarta-ne ca ani la randul ati avut chiriile la nivelul centrului dubaiului. nu in ultimul rand te rog sa ierti angajatii bcr alba care in momentul cand au acordat imprumutul pentru construictia acestei cidadele moderne au crezut ca vor face afaceri cu voi. acum ei cred altceva.la final ca sa fiu in ton cu aroganta ta de joasa speta te intreb cum de sotul dumitale, marele si celebrul arhitect nu a proiectat la mall si o fereastra rotunda., asa ca o semnatura personala, sa se vada de la distanta distinctia neamului vostru de oameni celebri.

  16. Petrescu

    vineri, 19.08.2011 at 15:27

    Ok, daca nu vin nume mari atunci oare de ce nu avem Lidl, Plus, Aldi (Hofer), ca acestea nu au asa cerinte ??? Respectiv atat timp cat in AlbaIulia nu apare industrie adevarata puteti sa uitati de salarii mai mari. Ma intreb daca nu este un interes impotriva dezvoltarii orasului ? Mentalitatea jobului „sigur” la stat nu va aduce in Alba Iulia nimic bun…

  17. roadkill

    luni, 22.08.2011 at 07:44

    ok, vrea moderatorul sa stie de ce are nevoie mall-ul.
    de un cinema – luam pe batranii din cinema dacia, le dam un proiector mai bun, scaune ok, cu burete, le dam si-un spatiu, maxim de 50 de oameni si un un snackbar, si-i mutam in mall.

    de un acces si un food-court mai frumos..

    magazine IT online care au si magazin de desfacere gen intend.

    mai las pe altii sa zica

  18. eu

    luni, 22.08.2011 at 19:34

    Alba Iulia este un oras turistic, asa sunt si oamenii: TURISTI prin mALL

  19. pardailan

    marți, 23.08.2011 at 07:07

    pentru alexandru: parca mi-ai luat vorbele din gura :))

  20. vlad

    marți, 23.08.2011 at 10:31

    Daca langa Kaufland se va face Altex, nu Media Galaxy este foarte probabil ca magazinul Altex sa dispara din Alba Mall. Atunci va fi si mai trist pentru ei…

  21. Popescu Laura

    miercuri, 24.08.2011 at 10:21

    Stimata dna Ad.tor,

    De ce nu luati in calcul inchirierea spatiilor gratis si societatiilor comerciale din Alba?

  22. McGigi

    sâmbătă, 27.08.2011 at 20:58

    @Popescu Laura – pentru ca mall-ul nu e o zona de pomeni locale, e un loc in care prezenta se plateste. Dar totusi, la care societate din Alba va ganditi? Pentru ca aici e vorba de producatori, nu de negustori cu adaosuri care depasesc de 2-3 ori valoarea reala a produselor.

  23. maria

    luni, 07.11.2011 at 15:28

    Oare cu ce vrea mai abitir sa atraga clientii alba mall: cu papagalii care mor pe capete in acele custi unde sunt stresati, ignorati, probabil si infometati, chinuiti ca vai de capul lor. ca altceva…. nu prea are cu ce. M-as duce la moll pt. distractiile care le ofera, un film, un concert, o expozitie, reduceri, chiar si shoping numai ca din alba mall nu prea ai ce cumpara. am fost mai zilele trecute si am facut gresala sa trec pe la papagali, mi s-a facut mila de bietele creaturi…. UN SFAT: DONATI-LE GRATIS UNOR IUBITORI DE PASARI (sunt destui oameni cu suflet), nu le mai tineti acolo ca sa le vedem cum mor… Cred ca pana nu dispar de acolo nu mai calc in alba mall, prefer sa imi fac cumparaturile in cluj sau sibiu sau mures.

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


Publicitate

EVENIMENT

SCHIMBAREA la FAŢĂ: Semnificațiile sărbătorii din 6 august. Ce nu ar fi bine să faci în această zi

Publicat

În 6 august, creştinii ortodocşi sărbătoresc Schimbarea la Faţă, cunoscută popular și ca „Obrejenie” ori „Pobrejenie”, cu semnificaţia de „probozire”, adică ocărâre sau certare a oamenilor neascultători.

Reprezintă data la care Iisus, împreună cu trei dintre mucenicii cei mai apropiaţi, Petru, Iacob si Ioan, au urcat pe muntele Tabor ca să se roage. Potrivit Bisericii, aici, apostolii au fost învăluiţi într-un nor de lumină, în timp ce Iisus se ruga.

Mai multe obiceiuri şi tradiţii legate de această zi au fost transmise în credinţa populară.

Din 6 august, frunzele încep să se îngălbenească, apele să se răcească, păsările călătoare pornesc spre ţările calde, iar gândacii şi târâtoarele îşi caută adăpost în pământ, pregătindu-se pentru iarnă.

În această zi se interzice scăldatul. De la Probăjenii înainte, nu-i slobod să te mai scalzi în rău. Apele, fiind de acum tot mai reci, cresc riscul îmbolnăvirilor.

În această zi nu se lucrează și la biserică se duc poame din noua recoltă, se binecuvântează și se împart.

Fructele, în special strugurii și prunele, sunt bune de gustat, deoarece devin pline de dulceață și savoare, existând și o zicală în acest sens, și anume: “boabă nouă în gură veche”.

În această zi nu e bine să te cerți cu nimeni și nici să fii certat de cineva, că așa vei fi tot anul, până la următoarea sărbătoare. Fetele sunt sfătuite să nu se spele sau să se pieptene în această zi, pentru că nu le mai crește părul, așa cum nu mai crește nici iarbă.

De asemenea, este bine să evitaţi călătoriile, deoarece se spune că vă veţi rătăci.

Despre oamenii care nu-și văd umbra capului la răsăritul soarelui, în dimineața zilei, se spune că vor muri până la sfârșitul anului.

Tradiţii şi obiceiuri pentru spor şi sănătate:

– nu este bine să te cerţi cu nimeni şi nici să fi certat deoarece aşa vei fi tot anul;

– fetele nu trebuie să se pieptene deoarece podoaba capilară va stopa din creştere;

– nu se spală în această zi, deoarece o să fiţi năpădiţi de ploşniţe şi păduchi;

– femeile însărcinate, dacă vor posti în această zi, vor avea parte de o naştere uşoară şi de copii sănătoşi;

– este bine de evitat călătoriile deoarece se spune că vă veţi rătăci;

– pentru spor şi sănătate, în această zi se duc la biserică ofrande, în special struguri, care se sfinţesc şi se împart în memoria rudelor decedate

Semnificații religioase ale sărbătorii

Schimbarea la față a lui Iisus Hristos (sau Transfigurarea Domnului) este un eveniment descris de Evangheliile sinoptice, în care Iisus se schimbă la față pe Muntele Tabor, (Matei 17:1-9, Marcu 9:2-8, Luca 9:28-36). Iisus devine strălucitor, vorbește cu Moise și Ilie și este numit Fiul lui Dumnezeu. Este una dintre minunile lui Iisus menționate în Evanghelii.

Și după șase zile, Iisus a luat cu Sine pe Petru și pe Iacov și pe Ioan, fratele lui, și i-a dus într-un munte înalt, de o parte. Și S-a schimbat la față, înaintea lor, și a strălucit fața Lui ca soarele, iar veșmintele Lui s-au făcut albe ca lumina. Și iată, Moise și Ilie s-au arătat lor, vorbind cu El. Și, răspunzând, Petru a zis lui Iisus: Doamne, bine este să fim noi aici; dacă voiești, voi face aici trei colibe: Ție una, și lui Moise una, și lui Ilie una. Vorbind el încă, iată un nor luminos i-a umbrit pe ei, și iată glas din nor zicând: „Acesta este Fiul Meu Cel iubit, în Care am binevoit; pe Acesta ascultați-L”. Și, auzind, ucenicii au căzut cu fața la pământ și s-au spăimântat foarte. Și Iisus S-a apropiat de ei, și, atingându-i, le-a zis: Sculați-vă și nu vă temeți. Și, ridicându-și ochii, nu au văzut pe nimeni, decât numai pe Iisus singur. Și pe când se coborau din munte, Iisus le-a poruncit, zicând: Nimănui să nu spuneți ceea ce ați văzut, până când Fiul Omului Se va scula din morți. – Matei 17:1-9.

Sărbătoarea Schimbării la Față datează de la începutul secolului al IV-lea, când Sfânta Împărăteasă Elena ctitoreste o biserică pe Muntele Tabor. Primele mențiuni ale acestei sărbători se regăsesc în cadrul unei serii de documente din prima jumătate a secolului al V-lea.

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

Masca de protecție devine obligatorie în spațiile publice aglomerate din Cluj. Măsura intră în vigoare în 8 august

Publicat

c

Masca de protecţie devine obligatorie în spaţiile publice aglomerate şi în judeţul Cluj, începând din data de 8 august. Măsura a fost luată ca urmare  a unei ședințe a Comitetului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă.

”CJSU a decis în această seară că, începând cu data de 8 august 2020, ora 00.00, pe întreg teritoriul judeţului Cluj, se instituie obligativitatea purtării măştii de protecţie de către toate persoanele cu vârsta de peste 5 ani, astfel încât să acopere nasul şi gura, la întruniri de natura activităţilor culturale, ştiinţifice, artistice sau de divertisment organizate în spaţii publice deschise, în zone în care se desfăşoară serbări publice sau pelerinaje şi adunări cu caracter religios.

Vezi și HARTA ACTUALIZATĂ: NOI județe unde MASCA de protecție este OBLIGATORIE și în spațiile deschise. LISTA stațiunilor de pe litoral

UAT-urile vor identifica toate spatiile de tip pieţe agroalimentare, pieţe auto, târguri de produse şi de animale, locaţii de tip bazar temporare sau permanente de pe raza UAT-urilor, pe care le vor comunica CJSU până în data de 10.08.2020, în vederea introducerii obligativităţii purtării măştii in aceste zone, după consultarea DSP”, a transmis, miercuri seară, Prefectura Cluj.

UTIL: Reguli de călătorie: 24 de țări din Europa au restricții pentru români. Carantină, la întoarcerea în țară din alte 42 de state

Foto: Arhivă

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

ZONĂ DE AGREMENT cu ponton și loc de pescuit recreativ sportiv, la Acmariu în comuna Blandiana. Primăria solicită acord de mediu

Publicat

O zonă de agrement cu ponton și loc de pescuit recreativ sportiv va fi amenajată în curând pe malul râului Mureș, la Acmariu. Primăria comunei Blandiana a solicitat Agenției pentru Protecția Mediului Alba emiterea acordului de mediu pentru realizarea investiției, care ar urma să se ridice la suma de peste 400.000 de lei.

Agenția pentru Protecția Mediului (APM) Alba anunță publicul interesat asupra depunerii solicitării de emitere a acordului de mediu pentru proiectul “Dezvoltarea ecoturismului în comuna Blandiana, prin crearea  unei zone de agrement cu ponton și loc de pescuit recreativ sportiv”, propus a fi amplasat în intravilanul localității Acmariu, comuna Blandiana.

Prin proiect se propune amenajarea unei zone de agrement cu ponton și loc de pescuit recreativ sportiv. Elementele principale ale zonei de agrement sunt reprezentate de o alee cu circulație mixtă (pietonal+auto), care asigură accesul pe parcelă și de-a lungul căreia sunt amplasate buzunare amenajate pentru parcare (3 locuri + 1 loc pentru persoane cu dizabilități), toalete ecologice (2 + 1 pentru persoane cu dizabilități), locuri de picnic (3 locuri).

De asemenea, din această alee se face accesul spre zona de ponton și loc de pescuit de pe malul apei. Aleea se ramifică înspre râul Mureș pentru a asigura lansarea ambarcațiunilor la apă.

Potrivit memoriului de prezentare, pontonul va fi alcătuit dintr-un pod cu alunecare mobil și o platformă de agrement. Podul cu alunecare mobil are un capăt reglabil-prevăzut cu plăcuțe metalice de alunecare și un capăt prevăzut cu balamale. Structura podului este din oțel și finisajul din deck de lemn impregnat sub presiune, iar dimensiunea în plan este de 1,20 x 6,00 m. Podul va fi ancorat la mal cu ajutorul unui suport de pod prefabricat din beton, încastrat în mal.

Platforma de agrement de 6,00 x 6,10 m cu suprastructură din beton flotant și finisaj din deck de lemn impregnat sub presiune. Ancorarea se va realiza cu ajutorul unui kit de ancorare format din lesturi de beton grele, pentru adâncimi mai mici de 4,0 m și lanțuri. Lesturile din beton vor fi așezate în albia râului Mureș;

Terenul pe care se dorește realizarea invesției este liber de construcții și situat în intravilanul localității Acmariu, pe malul drept al Mureșului, accesul făcându-se prin intermediul DJ 107A, drum ce reprezintă legătura rutieră principală cu municipiul Alba Iulia, cu drumul național DN1 și cu viitoarea Autostradă A10.

Terenul are o formă neregulată, alungită pe direcția est-vest, fiind dispus adiacent râului Mureș. Parcela este lipsită de construcții, în prezent nefiind dată în folosință.

Terenul nu se învecinează cu zona vetrei satului Acmariu sau alte areale cu funcțiunea de locuire sau alte funcțiuni.

Devizul general privind cheltuielile necesare realizării investiției are un total general de 405.685,34 lei, din care 179.852,05 lei reprezintă valoarea construcțiilor + montaj. Valorile sunt exprimate fără TVA.

Ca orizont temporal, se estimează un grafic pentru execuția lucrărilor de 6 luni, după realizarea etapei de achiziție lucrări.

Comuna Blandiana face parte din Asociația FLAG din Bazinul Mureșului, Secașelor și a afluenților acestuia, asociație care are elaborată o Strategie de dezvoltare locală a teritoriului FLAG din bazinul Mureșului, Secașelor și a afluenților acestuia. În prezent, administrația locală nu are nici un fel de infrastructură sau amenajare care să faciliteze exploatarea potențialului economic și turistic al râului Mureș.

  • „Având în vedere tendințele globale de încurajare a micilor întreprinzători și a activităților agricole și piscicole de dimensiuni mici și medii, administrația Blandiana își dorește să ofere această posibilitate de a accesa râul Mureș, însă nu numai pentru activități legate de piscicultură, ci și pentru activități din sectorul turistic. De aceea, un debarcader ar îmbunătăți condițiile în care să rezide temporar atât cei care practică pescuitul și alte activități conexe, dar de asemenea, ar atrage și un sector nou de utilizatori și anume persoanele care vor să petreacă timpul liber în apropierea unei oglinzi de apă”, se mai precizează în memoriul de prezentare.

Citeste mai mult
Publicitate

ACTUALITATE

Banca Națională a decis reducerea dobânzii cheie la 1,5% pe an. Măsura va genera reducerea dobânzilor la bănci

Publicat

pensii bani

Consiliul de Administraţie al Băncii Naţionale a României a decis, miercuri, reducerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 1,50% pe an, de la 1,75% pe an, începând cu data de 6 august, informează banca centrală.

CA al BNR a hotărât, totodată, reducerea ratei dobânzii pentru facilitatea de depozit la 1,00% pe an, de la 1,25% pe an, şi a ratei dobânzii aferente facilităţii de creditare (Lombard) la 2,00% pe an de la 2,25% pe an.

„Consiliul de Administraţie al Băncii Naţionale a României întrunit în şedinţa de astăzi, 5 august 2020, a hotărât următoarele: reducerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 1,50 la sută pe an de la 1,75 la sută pe an începând cu data de 6 august; reducerea ratei dobânzii pentru facilitatea de depozit la 1,00 la sută pe an, de la 1,25 la sută pe an şi a ratei dobânzii aferente facilităţii de creditare (Lombard) la 2,00 la sută pe an de la 2,25 la sută pe an; păstrarea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei şi în valută ale instituţiilor de credit; continuarea efectuării de operaţiuni repo şi a cumpărării de titluri de stat în lei de pe piaţa secundară”, se arată într-un comunicat al BNR transmis miercuri AGERPRES.

Potrivit documentului, Consiliul de administraţie al BNR consideră că, în condiţiile decalajelor de transmitere a impulsurilor scăderilor ratei dobânzii de politică monetară, o asemenea calibrare a conduitei politicii monetare este de natură să susţină redresarea activităţii economice pe orizontul prognozei, în vederea aducerii şi consolidării pe termen mediu a ratei anuale a inflaţiei în linie cu ţinta de inflaţie de 2,5 la sută Âą1 punct procentual, în condiţii de protejare a stabilităţii financiare.

BNR arată că economia globală şi cea europeană au început să se redreseze în luna mai, pe fondul retragerii treptate a restricţiilor de mobilitate fizică, rămânând însă la niveluri mult inferioare celor prevalente anterior răspândirii infecţiei cu coronavirus.

În acelaşi timp, dinamica recuperării lor rămâne incertă pe termen scurt, fiind dependentă de evoluţia pandemiei şi a măsurilor asociate, dar şi susţinută de măsurile fiscale implementate de autorităţi, precum şi de caracterul acomodativ al politicilor monetare ale băncilor centrale din economiile avansate şi cele emergente, incluzând BCE şi băncile centrale din regiune, precizează sursa citată.

În plan intern, datele şi informaţiile apărute după şedinţa de politică monetară a CA al BNR de la finele lunii mai au evidenţiat un impact sever al pandemiei de coronavirus, mai ales în aprilie, dar şi efectele economice şi financiare ale începerii relaxării graduale în luna mai a măsurilor restrictive.

În context, comunicatul aminteşte că rata anuală a inflaţiei IPC a continuat să scadă în mai, până la 2,26% (de la 2,68% în luna aprilie), pentru ca în iunie să urce la 2,58%, uşor deasupra punctului central al ţintei staţionare, pe fondul unor efecte de bază şi al reluării ascensiunii cotaţiei petrolului.

Comparativ cu nivelul înregistrat la sfârşitul trimestrului anterior, de 3,05%, rata anuală a inflaţiei s-a situat pe o pantă descendentă – uşor mai pronunţată decât cea prognozată – atribuibilă accentuării semnificative a declinului în termeni anuali a preţului combustibililor.

„Rata anuală a inflaţiei CORE2 ajustat (care elimină din calculul inflaţiei IPC preţurile administrate, volatile, ale produselor din tutun şi ale băuturilor alcoolice) a consemnat doar o scădere minoră pe ansamblul trimestrului II şi inferioară previziunilor, la 3,7% în luna iunie de la 3,86% în luna martie, în pofida unui efect de bază dezinflaţionist semnificativ.

Evoluţia ei continuă să fie marcată de presiunile inflaţioniste pe partea cererii şi a costurilor salariale acumulate anterior izbucnirii crizei pandemice, de natură să alimenteze persistenţa acestei componente, la care s-au adăugat în ultimele luni influenţele schimbărilor în structura consumului survenite în contextul pandemiei şi al distanţării sociale, precum şi cele venind din costuri mărite asociate unor lanţuri de producţie/aprovizionare, precum şi măsurilor de prevenire a răspândirii infecţiei cu coronavirus”, explică sursa citată.

Rata medie anuală a inflaţiei IPC şi cea calculată pe baza indicelui armonizat al preţurilor de consum au scăzut în luna iunie până la 3,3% şi, respectiv, 3,2%, de la 3,6 la sută în aprilie.

Creşterea economică a decelerat considerabil în trimestrul I 2020, la 2,4%, de la 4,3% în trimestrul anterior, dar dinamica sa trimestrială a rămas în teritoriul pozitiv, la 0,3%.

Totodată, deficitul balanţei comerciale şi-a accelerat semnificativ creşterea în acest interval, pe fondul scăderii pronunţate a exporturilor de bunuri şi servicii, iar acoperirea deficitului de cont curent cu investiţii străine directe şi transferuri de capital şi-a accentuat deteriorarea.

Potrivit BNR, cele mai recente evoluţii ale indicatorilor cu frecvenţă ridicată sugerează o contracţie severă a economiei în trimestrul II, în linie cu previziunile, în condiţiile unui declin puternic înregistrat în aprilie – lună marcată integral de restricţiile impuse pentru limitarea extinderii pandemiei – care începe însă să fie recuperat din luna mai, odată cu înlocuirea stării de urgenţă cu cea de alertă.

Astfel, vânzările cu amănuntul şi cele auto-moto şi-au atenuat considerabil în mai declinul deosebit de amplu în termeni anuali consemnat în aprilie, în timp ce volumul lucrărilor de construcţii a continuat să crească într-un ritm alert în primele două luni ale trimestrului II, deşi sensibil încetinit în raport cu trimestrul anterior, se mai arată în comunicatul băncii centrale.

Revenirea serviciilor prestate populaţiei a fost însă mult mai modestă în mai, după căderea masivă suferită în aprilie, iar dinamica anuală a producţiei industriale şi cea a comenzilor noi din industria prelucrătoare au rămas adânc în teritoriul negativ, deşi au urcat vizibil faţă de aprilie, în timp ce investiţiile străine directe nete au înregistrat o nouă scădere amplă în termeni anuali pe ansamblul intervalului. În acelaşi timp, creşterea deficitului comercial s-a temperat doar uşor, subliniază sursa.

„Condiţiile de pe piaţa financiară au continuat să se amelioreze, pe fondul noilor decizii de politică monetară adoptate la finele lunii mai.

Principalele cotaţii ale pieţei monetare interbancare şi-au consolidat scăderea şi apoi nivelurile mai joase astfel atinse, iar randamentele titlurilor de stat şi-au prelungit mişcarea descrescătoare, în condiţiile volumului semnificativ de lichiditate furnizat de BNR prin intermediul operaţiunilor repo efectuate pe baze bilaterale şi prin cumpărarea de titluri de stat în lei de pe piaţa secundară, în contextul unui deficit considerabil de lichiditate pe piaţa monetară; media zilnică a stocului operaţiunilor repo s-a situat în intervalul iunie-iulie la 4,8 miliarde de lei, iar volumul titlurilor de stat cumpărate de banca centrală a ajuns la finele lunii iulie la o cifră similară, de aproape 4,8 miliarde de lei.

La rândul ei, rata medie a dobânzii la creditele noi a avut o tendinţă evidentă de scădere în trimestrul II, în timp ce rata medie a dobânzii la depozitele noi la termen s-a diminuat doar uşor, ecartul dintre ele reducându-se consistent”, se mai menţionează în comunicat.

Totodată, cursul de schimb leu/euro a rămas cvasi stabil, manifestând în iulie chiar o tendinţă uşoară de scădere, în sincron cu mişcările din regiune, în contextul optimismului generat de planul major de relansare economică agreat la nivelul UE, arată Banca Naţională în comunicatul de miercuri.

Creşterea creditului acordat sectorului privat şi-a temperat considerabil decelerarea în iunie – ajungând la 4,1%, de la 4,5% în mai – exclusiv pe seama componentei în lei, susţinută inclusiv de programul IMM Invest România. Ponderea în total a creditelor în lei a urcat la 67,8% reprezentând recordul perioadei post-mai 1996.

În şedinţa de miercuri, Consiliul de Administraţie al BNR a analizat şi aprobat Raportul asupra inflaţiei, ediţia august 2020, document ce încorporează cele mai recente date şi informaţii disponibile.

Noul scenariu reconfirmă traiectoria anticipată a ratei anuale a inflaţiei evidenţiată în precedenta prognoză, în condiţiile revizuirii ei uşoare în sens descendent, pe orizontul scurt de timp.

Astfel, rata anuală a inflaţiei este aşteptată să urce uşor şi în luna iulie, iar apoi să rămână relativ stabilă în jumătatea superioară a intervalului ţintei până la finele anului curent, pentru ca ulterior să coboare şi să fluctueze moderat în jurul punctului central al ţintei, pe fondul manifestării cu un decalaj de timp a efectelor dezinflaţioniste ale deficitului de cerere agregată; acesta este anticipat să se deschidă consistent în trimestrul II 2020, dar să se restrângă apoi progresiv şi ceva mai alert decât în prognoza anterioară.

„Incertitudinile asociate noilor previziuni macroeconomice continuă să fie extrem de ridicate în actualul context, inducând riscuri în dublu sens la adresa perspectivei inflaţiei pe orizontul proiecţiei.

Sursa lor majoră rămâne, cel puţin pe termen scurt, pandemia de coronavirus – care s-a reintensificat recent -, şi măsurile restrictive asociate, ce condiţionează viteza şi traiectoria redresării economiei, chiar şi în contextul susţinerii oferite de programele de sprijin guvernamental şi de măsurile de politică monetară ale BNR.

Incertitudini majore continuă să fie asociate conduitei politicii fiscale şi a celei de venituri, dată fiind posibila creştere mai accentuată a cheltuielilor bugetare în acest an, inclusiv ca efect al majorării transferurilor sociale, în contextul anului electoral – cu repercusiuni şi asupra poziţiei externe a economiei.

În acelaşi timp, consolidarea fiscală probabil iniţiată ulterior ar putea fi contrabalansată parţial ca impact economic de fondurile europene alocate României prin pachetul de redresare economică şi prin bugetul multianual agreate recent la nivelul UE”, precizează BNR.

Sursă: Agerpres

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate