Mașinile poluante ar putea avea acces restricționat în unele orașe. Ce prevede noul Cod al Urbanismului

Șoferii ar putea întâlni restricții de acces pentru mașinile poluante în anumite zone urbane, după intrarea în vigoare a noului Cod al amenajării teritoriului, urbanismului și construcțiilor.

Consiliile locale au la dispoziție cel mult 12 luni pentru delimitarea zonelor cu emisii zero și a celor cu emisii scăzute.

Regulile concrete de acces vor depinde de deciziile autorităților locale și de legislația privind mobilitatea urbană.

Codul amenajării teritoriului, urbanismului și construcțiilor, adoptat prin Legea nr. 169/2026, a fost publicat în Monitorul Oficial nr. 661 din 10 august și a intrat în vigoare la 25 august 2026.

Una dintre noile obligații privește introducerea în planificarea urbanistică a zonelor în care pot exista restricții pentru traficul auto, în scopul îmbunătățirii calității aerului.

Publicitate

Primăriile au maximum 12 luni pentru delimitarea zonelor

Articolul 406 din noul Cod prevede că, până la actualizarea Planurilor Urbanistice Generale, consiliile locale trebuie să delimiteze prin hotărâri zonele cu emisii zero și zonele cu emisii scăzute, pe baza propunerilor structurilor de specialitate în urbanism și mediu.

Termenul este de maximum 12 luni de la intrarea în vigoare a Codului, ceea ce înseamnă că aceste hotărâri trebuie adoptate până cel târziu în august 2027.

Ulterior, delimitările trebuie integrate în Planurile Urbanistice Generale. Codul prevede că PUG-urile vor cuprinde inclusiv zonele în care sunt introduse „restricții de acces al vehiculelor cu emisii de CO2”, respectiv zone cu emisii zero sau scăzute, precum și alte măsuri pentru creșterea calității aerului în centrele urbane.

Nu toate mașinile vechi vor fi interzise

Intrarea în vigoare a Codului nu produce automat o interdicție de circulație pentru mașinile diesel, autoturismele vechi sau vehiculele încadrate într-o anumită normă Euro.

Publicitate

Textul Codului nu stabilește o listă națională de autoturisme care nu vor mai avea acces, nu introduce o anumită normă Euro drept prag general și nici nu fixează o vechime de la care o mașină este automat interzisă.

Regulile concrete privind accesul trebuie stabilite în cadrul legislativ aplicabil și prin deciziile autorităților locale.

Zonele cu emisii scăzute existau deja în legislația României

Noul Cod al Urbanismului nu reprezintă prima reglementare românească privind aceste zone.

Legea nr. 155/2023 privind mobilitatea urbană durabilă a introdus deja conceptul de „zonă cu nivel scăzut de emisie” – ZNSE. Legea definește ZNSE drept o zonă delimitată de autoritatea locală în care pot fi instituite restricții și/sau tarife pentru accesul autovehiculelor, în scopul îmbunătățirii calității aerului.

Legislația permite două variante: zone în care se plătește un tarif de acces și zone fără taxă, dar în care există reguli sau restricții privind vehiculele care pot circula.

În interiorul unei ZNSE, accesul este permis vehiculelor care respectă standardele de emisii stabilite pentru zonă, achită tariful, dacă acesta există, sau beneficiază de o excepție. Tot autorităților locale le revine stabilirea accesului în funcție de emisii, a taxelor și a excepțiilor.

Criteriile concrete pot ajunge să țină cont de performanța de mediu a vehiculului, însă noul Cod al Urbanismului nu introduce concret un prag național unic de tip Euro 3, Euro 4, Euro 5 sau o anumită vechime a mașinii.

București și alte mari aglomerări urbane erau deja vizate de legislația privind mobilitatea

Legea mobilității urbane durabile a prevăzut un regim special pentru aglomerările definite de legislația privind calitatea aerului.

Documentele oficiale identifică 13 astfel de aglomerări: Bacău, Baia Mare, Brașov, Brăila, București, Cluj-Napoca, Constanța, Craiova, Galați, Iași, Pitești, Ploiești și Timișoara.

Prin noul Cod, delimitarea zonelor cu emisii zero sau scăzute este legată explicit și de documentațiile urbanistice, iar consiliile locale primesc termenul de maximum un an pentru adoptarea hotărârilor necesare până la actualizarea PUG-urilor.

Cum funcționează zonele cu emisii reduse în Europa

România se înscrie astfel într-o tendință deja răspândită în orașele europene.

Comisia Europeană include zonele cu emisii scăzute și cu emisii zero în categoria mai largă a Urban Vehicle Access Regulations – UVAR, adică reglementări locale privind accesul vehiculelor în zonele urbane.

Acestea pot include zone cu emisii reduse, zone cu emisii zero, taxe de congestie, zone pietonale, reguli de parcare sau perimetre cu trafic limitat. Potrivit Comisiei, 73% dintre reglementările urbane de acces existente în Europa sunt zone cu emisii scăzute sau zero.

În practica europeană, accesul poate depinde de tipul vehiculului, clasa sa de emisii sau plata unor taxe, ceea ce explică de ce regulile diferă de la un oraș la altul. Nu există în prezent o regulă unică la nivelul UE care să spună că toate autoturismele dintr-o anumită normă Euro trebuie interzise în toate orașele europene.

UE include explicit zonele cu emisii reduse între măsurile pentru aer mai curat

La nivel European, este aplicabilă noua Directivă (UE) 2024/2881 privind calitatea aerului înconjurător și un aer mai curat pentru Europa.

Directiva urmărește îmbunătățirea progresivă a calității aerului până la niveluri care să nu mai fie considerate dăunătoare sănătății și mediului, cu un obiectiv de reducere la zero a poluării până cel târziu în 2050.

Printre măsurile pe care autoritățile le pot include în planurile pentru îmbunătățirea calității aerului, legislația UE enumeră explicit sistemele de restricționare a accesului vehiculelor în orașe, zonele cu emisii scăzute și zonele cu emisii zero.

Sunt prevăzute, de asemenea, taxe de congestie, parcări cu tarife diferențiate pentru vehicule poluante și vehicule cu zero emisii, străzi fără automobile, transport public mai atractiv și stimularea mersului pe jos și cu bicicleta.

Comisia Europeană arată că peste 70% dintre cetățenii UE locuiesc în zone urbane, iar acestea generează aproximativ 23% din emisiile de gaze cu efect de seră provenite din transport.

Reguli noi și pentru clădiri: sănătate, poluare și climă

Codul Urbanismului nu se limitează la regulile de circulație.

La capitolul privind „Igienă, sănătate și mediu înconjurător”, articolul 392 impune cerințe referitoare la impactul clădirilor pe întregul lor ciclu de viață – de la construire și utilizare până la demolare.

Citește și Platforma de urbanism a Primăriei Alba Iulia, blocată după intrarea în vigoare a noului Cod al Urbanismului

Construcțiile trebuie proiectate și executate astfel încât să nu pună în pericol sănătatea și siguranța lucrătorilor, ocupanților sau vecinilor și să nu producă un impact excesiv asupra mediului sau climei.

Printre elementele avute în vedere sunt emanațiile de gaze toxice, substanțele periculoase, compușii organici volatili, gazele cu efect de seră, particulele periculoase, radiațiile, contaminarea apelor și solului, evacuarea necorespunzătoare a apelor reziduale și deșeurilor și umiditatea din clădiri.

Legislația europeană pentru construcții

Cerințele se înscriu și în evoluția normelor europene privind construcțiile.

Noul Regulament (UE) 2024/3110 privind produsele pentru construcții pune un accent mai mare pe performanța de mediu și pe întregul ciclu de viață al construcțiilor și produselor folosite.

Cadrul european are în vedere, între altele, emisiile de substanțe periculoase și compuși organici volatili în aerul interior, contaminarea apei, umiditatea, evacuarea apelor uzate, emisiile în mediul exterior și gazele cu efect de seră. Regulamentul introduce totodată o abordare mai amplă asupra sustenabilității și utilizării resurselor.

Pentru șoferi, principala concluzie a noilor prevederi este însă că nu există, de la 25 august 2026, o interdicție națională automată pentru mașinile poluante. Următoarea etapă este delimitarea zonelor de către autoritățile locale și stabilirea regulilor efective de acces, în limitele legislației aplicabile.