Miercuri: „Venus de la Apulum. O ipostază a frumuseții și seducției”, exponatul lunii la Muzeul din Alba Iulia. Povestea statuetei

La Muzeul Național al Unirii din Alba Iulia urmează să fie vernisat miercuri, 8 martie, de la ora 11:00, exponatul lunii – „Venus de la Apulum. O ipostază a frumuseții și seducției”.

Exponatul lunii martie reprezintă, probabil, una dintre cele mai frumoase sculpturi din Dacia romană. Stilul elegant de redare a părților anatomice prin păstrarea proporțiilor ne arată că avem în față opera unui artist, nu cea a unui simplu meșter cioplitor în piatră.

Încercând să ne imaginăm tipul iconografic, zeița privea spre stânga, avea brațul stâng ușor ridicat, ținându-și veșmântul pe un vas pentru apă (hydria). Spărtura din vechime de la piciorul stâng ne indică acea legătură creată de sculptor între statueta propriu-zisă și himation-ul pe care zeița îl ținea în mâna stângă așezată deasupra vasului.

Nuditatea zeiței semnifică nașterea ei divină din mare, iar gestul pudic nu indică rușinea ci fertilitatea, tinerețea ei eternă prin curățare, purificare și renaștere ritualică. O asemenea tehnică o întâlnim la Venus Colonna (Musei Vaticani) și la Afrodita Ludovisi (Museo Nazionale Romano), copii de epocă romană după originalul sculptat de Praxiteles.

Calitatea remarcabilă a execuției statuetei ne îndeamnă spre o încadrare cronologică în sec. I-II p.Chr., sculptura ajungând la Apulum pe parcursul sec. II-III p.Chr., ca piesă de import.

Unde a fost descoperită statueta din marmură a zeiței Venus

Statueta din marmură a zeiței Venus a fost descoperită cu ocazia unei cercetări arheologice preventive efectuate în anul 2022, în Alba Iulia (str. Brândușei).

Echipa de cercetare a fost alcătuită din: A. Bolog, responsabil științific, G. Balteș, arheolog (Muzeul Național al Unirii Alba Iulia), N. Pâclișan, R. Bobăilă, I. Florea, masteranzi (Universitatea 1 Decembrie 1918 Alba Iulia).

Locul descoperirii se află la aprox. 1100 m sud-vest de castrul legiunii a XIII-a Gemina de la Apulum. A fost cercetat un mormânt de inhumație din epoca migrațiilor, datat în a doua jumătate a sec. V, aparținând unei aristocrate germanice gepide.

Inventarul funerar a fost unul foarte bogat, reflectând statutul social al defunctei și importanța acesteia în comunitate. În apropierea mormântului, la cca. doi metri de latura sudică a gropii, a fost descoperită statueta din marmură reprezentând-o pe zeița Venus.

Probabil această sculptură a fost găsită pe teritoriul orașului roman de familia celei decedate, fiind recuperată dintr-un sanctuar sau dintr-o locuință particulară aflată în vecinătate.

Statueta, restaurată de către specialiștii Muzeului Unirii din Alba Iulia

Ajunsă în laboratorul de restaurare al Muzeului Național al Unirii Alba Iulia, statueta a beneficiat de o atenție deosebită din partea restauratorilor Dan Anghel și Sidonia Petronela Olea.

După restaurare, zeița a participat la numeroase ședințe foto, a trecut prin scanarea 3D realizată de Călin Șuteu, și a fost vedeta unui film de prezentare realizat de Andrei Buta și Anca Timofan.

„Miercuri, 8 martie, la ora 11:00, vă așteptăm la Muzeului Național al Unirii Alba Iulia unde Radu Ota, Gabriel Balteș, Dan Anghel și toți cei implicați în descoperirea, restaurarea și digitizarea piesei vă vor oferi mai multe informații despre această spectaculoasă descoperire”, au transmis reprezentanții muzeului din Alba Iulia.

Vestind începutul primăverii, zeița iubirii și a frumuseții a coborât din Olimp  pentru a fi admirată într-una dintre cele mai grațioase ipostaze artistice ale ei – Afrodita din Knidos. Exponatul lunii martie este statueta votivă din marmură de la Apulum care o înfățișează pe Venus în această variantă celebră, o imagine-simbol desăvârșită de marea artă a Antichităţii.

Statuia de cult a Afroditei din Knidos reprezintă primul nud feminin monumental din arta clasică, fiind realizată din marmură de Paros în sec. IV a.Chr. de către faimosul sculptor atenian Praxiteles.

Renumită prin frumusețea ei, opera a fost concepută pentru a putea fi admirată din orice unghi. Această statuie a zeiței frumuseții a stabilit un canon în reprezentarea nudului feminin și a inspirat mai multe variante. Chiar dacă originalul nu a supraviețuit, tipul iconografic a fost reluat de numeroase copii romane din marmură, bronz și teracotă. Venus Knidos de la Apulum păstrează această ipostază celebră.

Venus, zeița frumuseții și a dragostei, este o interpretare romană a Afroditei din mitologia greacă. Aceasta era fiica lui Uranus, născută din spuma mării. Din sec. II a.Chr., statuile grecești ale Afroditei sunt copiate, uneori cu mici ajustări, pentru a oferi zeiței romane un repertoriu divers de tipuri. Cel mai frecvent sunt reprezentate Venus de Milo, Venus Pudica (Knidos), Venus Anadyomene și Venus de la Capua.

Caius Iulius Caesar și-a construit o imagine oficială prin care familia sa își trăgea originile din legendarul erou troian Enea, fiul Venerei. Cultul zeiței Venus este bine atestat pe teritoriul Daciei romane, atât de epigrafie și gliptică, cât și de numeroase piese sculpturale din piatră, bronz, chihlimbar, os și coroplastică. Multe dintre aceste descoperiri provin din situl roman Apulum.

Evenimentul este organizat de Consiliul Județean Alba și Muzeul Național al Unirii Alba Iulia. Vernisajul va fi transmis online pe pagina de Facebook a Muzeului Național al Unirii Alba Iulia.